497 matches
-
Și eu sunt moldovenist, insă moldovenist nu împotriva romanismului, ci în cadrul romanismului, înțelegând să pun în valoare tocmai contribuția Moldovei, a oamenilor de cultură, a scriitorilor, a poeților, a oamenilor de știință din Moldova... Nu e vorba de o cultură moldoveneasca sau o cultură basarabeana opusă culturii române... Problema este mai curând aceea de a stabili care este contribuția specifică a Basarabiei sau a întregii Moldove la cultura românească, ca o singură cultură; fără îndoială, în același timp unitară și diferențiată
Vasile Stati () [Corola-website/Science/299820_a_301149]
-
un organ numit "Înaltul Sfat al oblastei", compus dintr-un "nacialnic" (președinte), patru membri, viceguvernatorul și doi judecători, toți numiți, și șase deputați aleși de nobilime pe un termen de trei ani. Limba oficială se prevedeau a fi rusa sau "moldoveneasca"(româna). Regiunea Basarabia este împărțită în șase ținuturi/județe: Cu centrul la Bălți Cu centrul la Chișinău Comuna Vărvăreuca, fiind situată pe malul drept al râului Răut, aparținea de ținutul Iași cu centrul la Bălți. În ținuturi s-au menținut
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
format în România și compus din Mițos Micleușanu (n.1972) și Florin Braghiș (n.1978), cetățeni ai Republicii Moldova. Grupul este cunoscut pentru ironia și sarcasmul sau, cât și pentru scenetele, animațiile și muzica în care se folosește uneori o "limba moldoveneasca" rusificata și deseori limbaj necenzurat. Grupul a început cu un sit adresat moldovenilor, dar a avut succes mai ales in România. În 2004, un CD cu scenete, intitulat "", a fost lansat la casa de discuri Roton, iar în anii următori
Planeta Moldova () [Corola-website/Science/299934_a_301263]
-
sovietic a proclamat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, având capitala la Chișinău, prin contopirea a două treimi din Basarabia cu aproximativ jumătate din RSSA Moldovenească. Nordul Bucovinei, Bugeacul și cealaltă jumătate din RSSA Moldovenească au revenit RSS Ucrainene. La crearea RSS Moldovenești frontiera a fost trasată în jurul zonei în care populația română, de acum încolo « moldovenească », reprezenta atunci peste 75% din localnici. Basarabia a fost astfel divizată, noua republică fiind lipsită de peste 11.000 km, de accesul la Dunăre și la Marea Neagră
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
de străvezime (гласность) și de restructurare (перестройка), cultura și limba republicilor sovietice au putut să se afirme cu mult mai mare libertate față de limba și cultura rusă. În acest climat mai destins, revendicările politice s-au manifestat și în RSS Moldovenească în 1989. În anul 1989 s-a format Frontul Popular Moldovenesc, o asociație de grupări politice și culturale care a culminat în 1990 prin recunoașterea sa oficială și participarea la alegeri. Marile demonstrații ale etnicilor vorbitori ai limbii Daco-Romană au
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
măsuri, menite să lichideze numărul enorm de procese neterminate. Mihail Sturzda a căutat să impună autoritatea statului și în domeniul ecleziastic, cautînd să facă o anumită ordine în sfera veniturilor bisericilor și mănăstirilor din Moldova. Legea de la 1835 cu privire la mânăstirile moldovenești neînchinate a instituit controlul statului asupra administrației averilor mânăstirești. O altă lege, de la 1839, prevedea înființarea unei dicasterii menită să se ocupe nemijlocit de administrarea averilor ecleziastice și introducerea unei discipline rigide în viață monahala din Moldova. A inițiat un
Mihail Sturza () [Corola-website/Science/299360_a_300689]
-
odată cu proclamarea independenței Republicii Transnistrene (nerecunoscută însă de nici un stat), ca o formă de separare economică de Republica Moldova. Rublele transnistrene sunt emise de către Banca Republicană Transnistreană, înființată la data de 22 decembrie 1992 prin decret al Consiliului Suprem al "Republicii Moldovenești Transnistrene". Deoarece Transnistria nu este un stat recunoscut pe plan internațional, moneda ei nu are un cod ISO 4217. Cu toate acestea, în mod neoficial, unele organizații din Transnistria cum ar fi Agroprombank și Gazprombank utilizează codul PRB drept cotație
Rublă transnistreană () [Corola-website/Science/298794_a_300123]
-
de colaborator științific superior la Institutul de Cercetări Social-Politice al Academiei de Științe din Federația Rusă și de director executiv al Fondului de dezvoltare a științelor sociale al aceleiași Academii. A fost deputat în Sovietul Suprem al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești (RSSM) (1967-1980), deputat în Sovietul Suprem al RSS Tadjikistan (1986-1990), deputat în Sovietul Suprem al URSS (1986-1991). Apoi, între anii 1990-1996, este ales ca deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Democrat Agrar din Moldova (PDAM). Din anul 1992 deține funcția
Petru Lucinschi () [Corola-website/Science/298839_a_300168]
-
plante aromatice precum cimbrul, cimbrișorul, maghiranul, salvia și levănțica. Borsnită, broastil, brosnită, camfor, diana, ferent, ghiazmă, giugiumă, ghintă, iarbă creată, iarbă neagră, iasma, izma bătrâneasca, izma bună, izma de grădină, izma de leac, izma de leș, mintă, mintă creată, mintă moldoveneasca, mintă neagră, mintă de grădină, nina de camfor, nintă, nintă rece, piperiță, izma, voieștnița, mentă broaștei, mentă creată, izma creată Speciile de mentă care se folosesc în vindecare nu cresc spontan, majoritatea speciilor sălbatice nu au calitățile medicinale ale așa-
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
(n. 6 octombrie 2002, Chișinău, Republica Moldova) este o cântăreață de cetățenie moldoveneasca și română. Este fiica cântărețului Pavel Stratan. Primul ei album se intitulează „La vârsta de trei ani”. Născută într-o familie, unde tatăl ei Pavel Stratan, tocmai era revelația anului în muzică românească, și ocupă primele poziții la vânzarea albumelor
Cleopatra Stratan () [Corola-website/Science/308036_a_309365]
-
Cetatea din comuna Moldovenești, județul Cluj (cunoscută și sub numele impropriu de „Cetatea Turzii”) este una din cele mai vechi amenajări fortificate din Transilvania medievală (secolele XI-XIII). Cetatea e amintită (indirect) într-un document din anul 1075. În prima ei formă era constituită dintr-
Cetatea Moldovenești () [Corola-website/Science/307491_a_308820]
-
același an în cea de ministru al afacerilor interne (1946-1951). Într-un raport din data de 19 decembrie 1946 al Ministerului Afacerilor Interne din RSS Moldovenească Moldova către conducerea Ministerului de la Moscova, generalul Tutușkin prezenta o situație dramatică a RSS Moldovenești la acel moment: "Ca rezultat al ocupației române și a secetei anilor 1945-46, situația alimentară a Republicii Moldovenești este extrem de grea - mai ales la țăranii din județele Chișinău, Bender, Cahul, și parțial Orhei și Bălți. La 10 decembrie curent printre
Feodor Tutușkin () [Corola-website/Science/307688_a_309017]
-
(în ) (n. 1910, Rusia - d. ianuarie 1985, Moscova) a fost un general-locotenent de securitate din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de ministru al afacerilor interne în Guvernul RSS Moldovenești (1940-1941). Nicolae Stepanovici Sazîkin s-a născut în anul 1910 în satul Kolobovka din Raionul Tsarevsk, Regiunea Astrahan (Rusia), în familia unui țăran. A absolvit studii la Institutul de Economie Națională "G. V. Plekhanov" (1932) și la Institutul de Planificare
Nicolae Sazîkin () [Corola-website/Science/307690_a_309019]
-
Uniunea Sovietică. Între anii 1939-1946, a fost deputat în Sovietul Suprem al URSS. La 17 august 1939, Sazîkin a fost numit la conducerea NKVD-ului din Regiunea Molotov. La data de 7 august 1940 Sazîkin a fost transferat în RSS Moldovenească în calitate de comisar al poporului pentru afaceri interne. În această calitate, a ordonat arestări în masă pe teritoriul Basarabiei anexate la URSS. El a insistat asupra soluționării problemelor provocate de "elementele vechi" - adepți ai așa-zisei "românizari" a populației basarabene, fiind
Nicolae Sazîkin () [Corola-website/Science/307690_a_309019]
-
Miniștrilor de la Chișinău a adoptat hotărârea "Despre deportarea din RSS Moldovenească a familiilor culacilor, foștilor moșieri și mari negustori", prin care se aprobau listele persoanelor ce urmau să fie deportate, precum și transmiterea acestor liste "Ministerului Securității de Stat al RSS Moldovenești (tov. Mordoveț)". La data de 12 iulie 1949, ministrul moldovean al securității, Iosif Mordoveț și împuternicitul KGB al URSS la Chișinău, I. Ermilin, au trimis la Moscova un raport detaliat cu privire la desfășurarea Operațiunii "Sud", în care se menționa: După o
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
prin hotărârea Prezidiului CC al PCUS din 13 martie 1954, Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne s-a împărțit în Ministerul Securității Naționale (KGB) și Ministerul de Interne. A lucrat apoi ca șef de cadre al Ministerului Serviciilor Municipale al RSS Moldovenești (noiembrie 1955 - noiembrie 1956). Generalul Mordoveț a fost trecut în rezervă în noiembrie 1956, stabilindu-se la Chișinău. A încetat din viață în februarie 1976 în orașul Chișinău, fiind înmormântat în cimitirul armenesc din același oraș.
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
Primul secretar al Partidului Comunist din RSS Moldovenească, Ivan Bodiul. Versurile au fost de asemenea modificate, eliminarea tuturor trimiterile la Stalin. Noul Imnul a fost numit „Moldova Sovietică”. În 1945 Ștefan Neaga a scris muzică pentru Imnul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești pe textul poeților Emil Bucov și Bogdan Istru. Aceasta lucrare a fost menționată cu premiul întâi al marelui concurs, la care au luat parte compozitori din Moldova și alte republici frățești. „E. Bucov își amintea cît de exigent și autocritic
Imnul RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/306730_a_308059]
-
în ; n. 10 martie 1935, Plopi, RASS Moldovenească, RSS Ucraineană, URSS - d. 2 ianuarie 2012, Chișinău, Republica Moldova) a fost un agronom-savant, politolog, diplomat și om politic din Republica Moldova, care a îndeplinit funcțiile de președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești (1980-1985) și al Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești (1985-1990), vicepreședinte al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS (1980-1986). Între 1998 și 2012 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, iar între 1980 și 1958 - deputat în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești
Ivan Calin () [Corola-website/Science/306774_a_308103]
-
Ucraineană, URSS - d. 2 ianuarie 2012, Chișinău, Republica Moldova) a fost un agronom-savant, politolog, diplomat și om politic din Republica Moldova, care a îndeplinit funcțiile de președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești (1980-1985) și al Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești (1985-1990), vicepreședinte al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS (1980-1986). Între 1998 și 2012 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, iar între 1980 și 1958 - deputat în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești. s-a născut la data de 10 martie 1935
Ivan Calin () [Corola-website/Science/306774_a_308103]
-
baza sistemului electoral majoritar. Candidații la funcția de deputat erau propuși de colective de muncă și organizații obștești. Numărul acestora varia de la o circumscripție electorală la alta; de la 2 la 20 de persoane. În urma scrutinului, în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești de legislatura a XII-a de atunci, au fost aleși 371 de deputați, majoritatea dintre care au fost sprijiniți în campania electorală de noile formațiuni politice - Frontul Popular din Moldova, Mișcarea ”Unitate - Edinstvo”, și de Partidul Comunist al Moldovei. La
Parlamentul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/306783_a_308112]
-
de deputați, majoritatea dintre care au fost sprijiniți în campania electorală de noile formațiuni politice - Frontul Popular din Moldova, Mișcarea ”Unitate - Edinstvo”, și de Partidul Comunist al Moldovei. La 23 mai 1991, printr-o hotărâre a Sovietului Suprem al RSS Moldovenești de legislatura a XII-a, fosta republică unională, RSSM, este redenumită în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova. La 23 iunie 1990, Parlamentul a adoptat Declarația Suveranității, iar la 27 august 1991 - a Declarația de Independență a
Parlamentul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/306783_a_308112]
-
necesară actualei construcții. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea voievodului Petru Șchiopul. Monumentul este în realitate ctitorie comună a familiilor Movileștilor (mari boieri, cărturari și chiar domnitori ai Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu pridvorul
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]
-
(n. 1947) este un general din Republica Moldova. s-a născut în anul 1947. Este de profesie jurist și a lucrat ca procuror. Prin Decretul Președintelui Sovietului Suprem al RSS Moldovenească din 5 februarie 1987 a fost decorat cu Ordinul "Steaua Roșie". De asemenea, la 5 octombrie 1989, a primit și titlul onorific de "Jurist emerit din Republica Moldova". La 13 mai 1994 Parlamentul Republicii Moldova i-a conferit procurorului militar Nicolae Zafton
Nicolae Zafton () [Corola-website/Science/307783_a_309112]
-
Ministerului Securității din Tiraspol. Vadim Șevțov, șeful acestui departament, i-a propus să „vorbească conform scenariului” în schimbul eliberării, ceea ce Garbuz a și făcut, el fiind singurul dintre acuzați care a recunoscut toate învinuirile aduse grupului „Ilașcu”, precum și legitimitatea autorității Republicii Moldovenești Nistriene asupra teritoriului transnistrean. Din acest motiv el a fost considerat informator de către ceilalți membri ai grupului „Ilașcu”. Valeriu Garbuz a fost eliberat la 25 iulie 1994. De frică, a plecat, cu ajutorul generalului Alexandr Lebed, cu traiul definitiv în Federația
Valeriu Garbuz () [Corola-website/Science/307799_a_309128]
-
Lenin și două Ordine Drapelul Roșu de Muncă. S-a manifestat drept un bun organizator al științei academice. Opera sa din domeniul istoriei a suportat însă toate consecințele dogmatismului impus de ideologia marxistă, dominantă la acea epocă, pretentând teoria "etnogenezei moldovenești" în teritoriul dintre Prut și Nistru. Începând din anul 1967, Iachim Grosul a fost redactor-șef al Enciclopediei Sovietice Moldovenești. De asemenea, a contribuit la studierea istoriei agrare a Basarabiei în secolul al XIX-lea, publicând peste 280 de lucrări
Iachim Grosul () [Corola-website/Science/307801_a_309130]