961 matches
-
36. Wiemann Doruta, născută la 1 octombrie 1970 în localitatea Valea Moldovei, județul Suceava, România, fiica lui Costiug Dragoș și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 95032 Hof, Eppenreuth 35, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Câmpulung Moldovenesc, Str. Molidului nr. 22, bl. 18, ap. 5, județul Suceava. 37. Andrea Flaviu-Adrian-Ladislau, născut la 5 august 1955 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiul lui Flaviu-Cornel și Elena-Maria, cu domiciliul actual în Germania, 51709 Marienheide, Herreshagenerstr. 14, cu ultimul domiciliu din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
meșteșugari specializați în prelucrarea lemnului dulgheritul și tâmplăritul fiind bine reprezentate în zonă în limba latină se cheamă «stola» termen împrumutat vocabularului vestimentar laic din ce în ce mai mult cavaleria a investigat informațiile furnizate de băștinași aici predomină pădurea de conifere alcătuită din molid brad pin zâmbru lariță și mesteacănul păianjenii zodariidae se hrănesc cu furnicile din mușuroiul în care trăiesc el este clonat pentru a fi creați calibanii alchilarea aminelor primare duce la apariția aminelor secundare prima generație de trupe goth nu a
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
totodată aceea a unui egoism înverșunat a unei avariții sentimentale prin sarmatism erau păstrate cu sfințenie tradițiile vieții rurale pacea și pacifismul munții care ocupă mai mult de jumătate din suprafața regiunii sunt acoperiți de păduri de stejar fag și molid în ciuda scurtei sale vieți el este privit ca una dintre figurile remarcabile din perioada clasică latină de atunci datează cea mai mare parte a fabulelor sale cea mai mare parte a cultelor protestante resping această practică este foarte important să
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
BBC a organizat un concert în cinstea aniversării a 60 de ani de la sfârșitul războiului. Începând cu anul 1947, în fiecare an s-a organizat o ceremonie de Crăciun în Piața Trafalgar. Orașul Oslo oferă Londrei în fiecare an un molid sau, uneori, un brad, ca mulțumire pentru ajutorul pe care Regatul Unit l-a oferit Norvegiei în cel de-al doilea război mondial. Ca parte a tradiției, Lordul Primar al Westminster-ului vizitează Oslo spre sfârșitul toamnei pentru a lua parte
Piața Trafalgar () [Corola-website/Science/324218_a_325547]
-
mai este în picioare. Inscripția, păstrată pe piciorul mesei altarului:""1762 Pomana lu Ștefan"" amintește de începuturile acestei biserici, construită din lemnele bisericii mai vechi din "Poderei", prăbușită în urma unei furtuni, la care s-a adăugat material lemnos nou, de molid. Construită într-un interval de timp destul de scurt după prăbușirea vechii biserici din "Poderei", noua biserică de lemn din "Secătura Guzului" nu a fost împodobită cu detalii sculptate sau artistice. Mai mare și mai spațioasă decât vechea biserică, noua construcție
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
DJ 702 B km 25,190 și se termină la Sârbu Nicolae.", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1968", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "4.650 lei"; - la poziția nr. 81, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Molizilor", coloana 3 va avea următorul cuprins: "L - 401 m. Intrare din DJ 702 B km 25,190 și se termină la izlazul comunal.", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1968", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "20.050 lei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
s-a aprobat renunțarea la cetățenia română 1. Raduta Sorin Bogdan, născut la 13 martie 1972 în București, România, fiul lui Vasile și Luiza, cu domiciliul actual în Suedia, 28141 - Hassleholm Trebackalangg. 136, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Molidului nr. 21, bl. B32, et. 3, ap. 15, județul Brașov. 2. Pete Maria, născută la 29 aprilie 1957 în municipiul Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, România, fiica lui Kalman și Rosalia, cu domiciliul actual în Suedia, 29400 Solvesborg, Hermelinstigen 5, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
de către acestea a funcțiilor de protecție. ... (3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcâm, precum și zăvoaiele în care este admis regimul crângului. Articolul 29 (1) Tăierile rase sunt admise numai în arboretele de molid, pin, salcâm, plop, salcie și în zăvoaie, precum și în cazul substituirii ori refacerii unor arborete, în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente. ... (2) În situațiile prevăzute la alin. (1), mărimea suprafeței tăiate ras este de maximum 3 ha. Între
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205619_a_206948]
-
în componență o gamă diversă de arbori, arbusti, ierburi și flori; caracteristică Masivului Postăvarul, grupare montană ce aparține lanțului carpatic sudic al Orientalilor (Carpații de Curbură). Vegetația forestieră are în componență specii de arbori, arbusti; printre care: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus"), carpen ("Carpinus betulus") sau alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), bârcoace ("Cotoneaster nebrodensis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
transformări suferite în 1866, și din turnul-clopotniță din 1878-1879. Flora Parcului Dendrologic din satul Văleni este foarte diversă, cu o varietate de specii de stejar unicat: Ouercus Vilmorinyana, Tisa (Taxus Baccata), pini (Pinus Silvestris, Lirium Dendronum), mai multe specii de molizi, Gingo Biloba, Magnolia, o mulțime de arbuști etc. În curtea Bisericii din satul Văleni (fosta comuna Botești - acum Valeni), cu hramul "Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia", ce a fost ridicată în anul 1519 de către postelnicul Cozma Șarpe, în stilul
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
Este rezistent la temperaturi înalte și joase. Flora din parcul dendrologic este foarte variată. Dintre arborii exotici amintim: arborele de lalea, oercus vilmorinzana, gingo biloba, pinul roșu canadian (pinus silvestrus, lirium dendronum), thuia, magnolia, sequoia, tisa (taxus baccata), brazi argintii, molizi, carpeni de Carolina, brazi de Normandia, chiparos japonez, salcam galben, ienupăr de Virginia, liliac chinezesc, merișor, gadita, oțetar.
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
o nucă de formă sferică sau ovală de dimensiuni mici. Teiul este răspândit prin pădurile din regiunile deluroase până aproape de zona muntoasă. Este mai puțin invadant decât carpenul. Fiind o specie de amestec, foarte rar formează arborete pure. În zona molidului, teiul este o specie fertilizantă solului. În Europa, au fost documentați tei multiseculari și milenari. De exemplu, o plantație de "Tilia cordata, "aflată în Westonbirt Arboretum, Gloucestershire, are o vârstă de aproximativ 2.000 de ani.<ref name="forestry.gov
Tei () [Corola-website/Science/313837_a_315166]
-
cornul ("Cornus mas"), sângerul ("Cornus sanguinea"), salcâmul ("Robinia pseudacacia"), frasinul ("Fraxinus excelsior"), alunul ("Corylus avellana"), cireșul sălbatic ("Prunus avium"), sălcioara ("Elaeagnus angustifolia"), glădița ("Gleditsia triacanthos"). Au mai fost plantate în ultimii 30 de ani și specii rășinoase: pinul ("Pinus sylvestris"), molidul ("Picea excelsa"), tisa ("Taxus baccata") ș.a. Pajiștile, fânețele și pășunile au o vegetație ierboasă caracteristică acestei zone. Predomină speciile: păiușul ("Festuca ovina"), pirul crestat ("Agropyron cristatum"), pirul târâtor ("Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa"), trifoiul târâtor ("Trifolium repens
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
reprezintă 58.49 % din suprafața totală. Pădurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala în viață locuitorilor din comuna, locuințele să făceau aproape exclusiv din lemn. Structura pădurii pe specii de arbori ne arată o pondere ridicată pentru rășinoase (molidul și bradul) peste 60% din suprafața împădurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, arțar, carpen și altele. Bradul s-a extins în făgete, favorizate de climatul rece și umed. Prezenta molidului la altitudini mai mici se datorează
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
arată o pondere ridicată pentru rășinoase (molidul și bradul) peste 60% din suprafața împădurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, arțar, carpen și altele. Bradul s-a extins în făgete, favorizate de climatul rece și umed. Prezenta molidului la altitudini mai mici se datorează unor împăduriri efectuate pe aceste terenuri. Trebuie remarcat faptul că din toată suprafața pădurii, circa 89% are productivitate inferioară, iar 1% sunt neprductive. Din pădurile ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin centrele de
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
reprezentând 58.49 % din suprafața totală. Pădurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala în viață locuitorilor din comuna, locuințele să făceau aproape exclusiv din lemn. Structura pădurii pe specii de arbori ne arată o pondere ridicată pentru rășinoase (molidul și bradul) peste 60% din suprafața împădurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, arțar, carpen și altele. Bradul s-a extins în făgete, favorizate de climatul rece și umed. Prezenta molidului la altitudini mai mici se datorează
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
arată o pondere ridicată pentru rășinoase (molidul și bradul) peste 60% din suprafața împădurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, arțar, carpen și altele. Bradul s-a extins în făgete, favorizate de climatul rece și umed. Prezenta molidului la altitudini mai mici se datorează unor împăduriri efectuate pe aceste terenuri. Trebuie remarcat faptul că din toată suprafața pădurii, circa 89% are productivitate inferioară, iar 1% sunt neprductive. Din pădurile ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin centrele de
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Numai 15% este acoperit de pășuni constante. Plantele și animalele sunt, în general, comune celor din perioada medievală. Fagi, stejari, și alte esențe de foioase constituie o treime din păduri; pădurile de conifere sunt în creștere ca urmare a reîmpăduririlor. Molidul și bradul predomină în munții de sus, în timp ce pinul și laricele se găsesc în sol nisipos. Există multe specii de ferigi, flori, ciuperci, și mușchi. Peștii abundă în râuri și în Marea Nordului. Printre animalele sălbatice, se găsesc cerbul, mistrețul, muflonul
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
familia " Russulaceae" și de genul "Lactarius". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar și în grupuri mici, în păduri de conifere montane aproape numai sub molizi bătrâni, cu drag printre afine, din iulie până octombrie. Buretele nu se dezvoltă în câmpie. Buretele se decolorează cu acid azoticîncet roșu-maroniu, cu anilină purpuriu-violet apoi purpuriu-negricios, cu fenol roșiatic, cu sulfat de fier slab gri-verzui și cu tinctură de
Lăptucă neagră () [Corola-website/Science/336392_a_337721]
-
fi: "Lactarius fulginosus" (comestibilitate redusă, cam amărui, coloritul cuticulei mai deschis, se dezvoltă aproape numai în păduri de foioase), "Lactarius oedematopus" (comestibil, cuticulä negricioasă, în rest asemănător "Lactarius volemus"), "Lactarius picinus" (necomestibil, este similar, are loc la aceleași situri printre molizi vechi, dar nu are cocoș, laptele său arde fierbinte), "Lactarius tithymalinus" (necomestibil, miros de ploșnițe de câmp și gust foarte amar, crește numai în păduri de foioase), "Leucopaxillus mirabilis" sin. "Tricholoma mirabile" (comestibil, fără lapte, crește sub pini) sau "Melanoleuca
Lăptucă neagră () [Corola-website/Science/336392_a_337721]
-
poate fi mâncată și crudă, astfel adăugată de exemplu unei salate. Această ciupercă distinctivă și frumoasă este din bună dreptate pe Lista Roșie, în multe țări, mai ales în landurile germane (dar încă nu în România), deoarece partenerul său micoriza, molidul vechi, devine mereu mai rar din cauza tăierii din ce în ce mai timpurie a arborilor datorit silviculturii moderne. Astfel buretele își pierde pur și simplu mijloacele de existență. El ar trebui să fie cruțat și cules foarte rezervat, respectiv numai în regiuni unde apare
Lăptucă neagră () [Corola-website/Science/336392_a_337721]
-
endemice sau protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) Vegetația forestiera este constituită din arbori și arbuști cu specii de de: molid ("Picea abies"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
sud în Cheile râului Costești întâlnim endemisme ale florei de sorginte submediteraneană. Precum un brâu întins dinspre est spre vest, la limita sudică a satului întâlnim arealele bine împădurite numite Padeș(fag și castanul comestibil),Pădurea Mare(fag, gorun și molid)și Vârful Stogul(fag secular). În aceste păduri se întâlnesc cerbi, căpriori, mistreți, bursuci, vulpi și, în ultimii ani,lupi. Flora submediteraneană, întâlnită în punctul numit Cârligele Mici de la intrarea în Cheile Costeștilor, este reprezentată de tufișurile de cetină cu
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
traseului montan al râului Costești și a afluenților săi (Prislop, Târnicior, Valea Largă, Comarnice, Cracul lui Ignat). Esențele seculare de fag și gorun au fost exploatate "la ras"în anii 1965-1980, zona fiind apoi reîmădurită cu esențe de fag și molid care în zilele noastre au ajuns la un diametru de aproximativ 20-25 cm, departe de a mai fi exploatabile. În luminișuri crește zmeurul, murul, afinul, socul de munte și salcia căprească. De-o parte și de alta a râului și
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată de către urs, mistreț, râs, jder, căprior și cerb. Etajul subalpin situat, între 1200-1600 m, este ocupat de către pădurile de molid și brad exploatate forestier între anii 1920-1930, azi complet refăcute. Aici întâlnim o faună reprezentată prin urs, cocoșul de munte, acvila țipătore, ciocănitoarea mare, șopârla de munte, vipera neagră, șoarecele vărgat. În fine, etajul alpin cuprinde plaiurile Neteda și Scânteia
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]