653 matches
-
cimitirului din sat, niște sorcove de o stridență ce-ți insuflă dorința de apostazie creștină, așezarea, peisajul și lăcașul monahal par rupte din alte vremuri. La Putna intuiești că valoarea unui loc e dat gradul de pietate cu care își molipsește vizitatorii. Gradul acesta nu e indiciul atractivității turistice - care nu are legătură cu atmosfera împrejurimilor, doar cu reclama iscată în jurul lor -, ci măsura puterii de rezonanță pe care genius loci o are asupra celor care vin la chinovie. La Putna
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
luptă-n joc." Aceeași exaltare distrată, energie ineficientă, risipită cu dezordinea cu care vine, la Topârceanu. O frumusețe strașnică, grăbită, convinsă de propria netrăinicie și amânându-și risipirea prin exces de zel e firul roșu al Rapsodiilor. De ea se molipsesc oameni, copaci, jivine. Începe o lume, cu zor, și nimeni nu vrea să scape momentul. Și totul se liniștește ciudat, ca o oală în fierbere sub un capac diafan, în imaginea cerului înflorit, cerând pentru primăvara lui un remember cu
Două primăveri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6466_a_7791]
-
Dar umoarea lui Mircea A. Diaconu e cea a unui scriitor care are voce de cap, nu una de piept, frazele curgîndu-i cuminți, fără sacadări patetice, și de aceea tonul general e detașat, de observator sobru, care nu se lasă molipsit de lava paroxistică ce curge din opera cercetată. O anume impostație îi golește însă condeiul de sentiment, de aceea lipsa emoției îi împrumută criticului un timbru placid, expresiile avînd corectitudinea fără culoare a formulelor docte și nespectaculoase. Fraza lui Mircea
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
delațiunile nu l-au descurajat, ucenicul lui Robert Ernst Curtius continuînd să-și ajute congenerii. Generozitatea aceasta neînfrînată nu are explicații pragmatice sau politice, ci pornește din vîna patriotică a profesorului de la Freiburg. Și-a iubit țara și i-a molipsit și pe nemți cu patima lui, de n-ar fi să amintesc decît pe Elsa Lüder, consoarta care i-a fost alături în toate proiectele culturale, și a cărei prezență în fiecare an la casa din Vama Veche o preschimbă
Mecena de pe Dreisam by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5853_a_7178]
-
dintre cei de la muncă vor profita de lipsa ta de reacție. Cel puțin te simți mulțumit că nu ai dat naștere la conflicte inutile și nici nu ai pus la inimă ceea ce ai auzit în jur. Prietenii și familia se molipsesc de starea de bine de la tine și vei ajunge chiar un model pentru rudele mai tinere. Dai sfaturi și te implici activ în educarea rudelor tinere pentru că vrei să le insufli ca principal drum de urmat în viață amabilitatea.
BACALAUREAT 2014. Horoscopul pentru prima săptămână de BAC by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/24763_a_26088]
-
e tot atît de obscur în scris pe cît era de alambicat în fața camerelor de televiziune, iar decepția va crește în momentul în care, însuflețit de speranța că prefața lui Bogdan Ghiu va risipi întunericul, constați că traducătorul s-a molipsit de opacitatea originalului, scriind un text care pare un exercițiu de cuvinte încrucișate, după modelul rebusurilor cu grad de dificultate maxim. Pe scurt, prefața e mai confuză decît volumul și de aceea nu-ți rămîne decît să refaci singur un
Lumea ca simulacru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5228_a_6553]
-
sfârșitului unei lumi. În răgazul acestui apus, cuvintele aduc la lumină epoci și locuri ascunse acum în blazoane și peceți. Pătrunzi pe negândite printre meandrele timpurilor vechi și ale spațiilor îndepărtate, te cufunzi în melancolia de catifea a istoriilor, te molipsești treptat de agonica viață de noapte a lumii bucureștene de acum un veac; și le primești pe toate ca pe o inițiere în inefabilul sfârșitului. O aventură hipnotizantă într-o epocă ce se stinge de la sine, cu o demnitate sublimă
Cărți vorbite... în trafic by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7947_a_9272]
-
ei, va deveni unul dintre acești prieteni, se va trezi întrerupîndu-i, mental, pe unul sau altul, ca să dea curs propriilor sale gînduri. Meritul uriaș al cărții Un Babel fericit este că e vie. Atît de vitală și vivace încît te molipsește cumva de verva ei, o închizi energizat și deopotrivă puțin obosit, ca după o lungă conversație la telefon. Michael Henry Heim este personajul central al cărții, partenerul de dialog de care trag toți ceilalți, cărora el le răspunde cu un
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
cu febra lui. Genul acesta de lectură prin recunoaștere e supus selecției capricioase a apelor în care te scalzi. Nu reții decît răutățile care ți se potrivesc și nu te atrag decît diatribele a căror cruzime, savurînd-o după plac, te molipsește cu otrava ei. Neajunsul este că în altă zi vei avea o altă stare și, sub înrîurirea filtrului ei afectiv, vei sesiza alte străfulgerări și vei gusta alte veninuri. În cel de-al doilea caz, cel al lecturii metodice, ochiul
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
publicațiilor era o obsesie a cenzurii. Și totuși, chiar atunci, unele reușeau să iasă din rând prin stilul de a face gazetărie. "Săptămâna culturală a Capitalei", revista condusă de plagiatorul Eugen Barbu (acolo și-a "făcut mâna" Corneliu Vadim Tudor, molipsindu-se de bolile stăpânului - inclusiv plagiatul, pentru care a fost dat afară de Octavian Paler) ilustra la perfecție stilul huliganico-securist. Denunțurile, amenințările, dezvăluirile din viața intimă, antisemitismul, xenofobia, vulgaritatea și nesimțirea erau depozitate în paginile revistei și livrate cu plăcerea complexatului
Casieria sau onoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9831_a_11156]
-
ținut după gratii 17 ani, personalitate puternică și carismatică (1927-2001). Dl Gh. Penciu își amintește de Petre Pandrea, "la Aiud și după". Și alte lucruri de citit, dar nu și paginile paranoice de jurnal ale dlui Marin Mincu. Pictorial erotic Molipsindu-se de la Plai cu boi, Playboy și Hustler, publicația "interzisă minorilor" pe numele ei întreg Fracturi. Revistă a contraculturii românești, despre care am mai scris, publică în numărul 3 Primul pictorial erotic pe viu din România. O fată tînără și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
dezamăgirea multor doamne și domnișoare, Criști Enache de la Direcția 5 este luat, iar norocoasă se numește Roxana Moga, scrie click.ro. Dacă liderul trupei Direcția 5, Marian Ionescu, are faima de Don Juan, iată că ceilalți membri nu s-au molipsit de la năravul sau și sunt mai toți implicați în relații serioase. Solistul bandului, Criști Enache (36 de ani), este și el idolul femeilor, vocea și prezența lui de „bărbat bine" a făcut multe victime. Din păcate pentru reprezentantele sexului frumos
Cine este iubita lui Cristi Enache. De 11 ani au o relație! () [Corola-journal/Journalistic/73109_a_74434]
-
look cool și o vestimentație trendy". O altă revistă găzduiește: ,Sexfruntarea: Elena Udrea vs. Robert Turcescu". Evident că bieții de ei nu se ,sexfruntă" deloc, așa cum articolul o dovedește. Ei chiar sînt în consens deplin. La întrebarea superinteligentă (m-am molipsit, ce vreți): De cîți înțelepți e nevoie pentru a identifica un orgasm intelectual?" cei doi răspund într-un glas: de unul singur! În schimb Aly Elsidding, un fotomodel multaru, este ,o balanță româno-sudaneză" și nu se sexfruntă decît cu cititoarele
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
fi prins finețea zeflemelei românești... O vorbă de duh, care, prin distanța ironică și bunul ei simț civil, anticipa dezastrul utopiei materialiste... Dar așa fuseră toți intelectualii fanatici de stânga, ceea ce s-a verificat și la noi... Curios e că, molipsit de umorul românilor, Malaparte începuse și el să exclame aiurea, ca noi, când refuzăm absurdul... Totuși, nici un scriitor străin nu a fost captivat de fondul afectiv al limbii române, ca Malaparte, savurând umorul latin păstrat în starea lui genuină în
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
se sprijină acest proces de fagocitoză onomastică e cel al codului cultural dintr-o epocă. Prenumele devine nu numai poreclă, adică marca de identificare, dar și simbol: o încărcare a cuvîntului cu mănunchiul de însușiri ale omului viu. Literele se molipsesc cu trăsăturile personajului și se transformă în substitutul lui. Cuvîntul "Camil" are deja ceva din aerul inconfundabil al purtătorului. Altfel spus, Camil nu mai e un prenume, ci un personaj, un personaj al cărui portret îl surprinde foarte bine G.
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
substantiv. "Și așa, fără să pronunțe nici un alt cuvânt, - încheie în cele din urmă Feodor Dostoievski - ei au repetat unul după altul de șase ori la rând numai această vorbă, înțelegându-se perfect unul cu altul." Poanta e că autorul, molipsit de "discuția" lor aprinsă, se vâră și el în ea, rostind automat, la rândul său, substantivul. Toți tac și se uită la el, surprinși, incapabili să mai articuleze ceva. Apoi, unul dintre ei, venindu-și în fire, îi strigă din
Substantivul absent din dicționare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14226_a_15551]
-
decembrie să se comemoreze 133 de ani, 2 luni și 27 de zile de la trecerea în neființă a Crăișorului. Iar în ceea ce privește plantarea arborelui, din economiile ei, promite că va cumpăra un ghiveci pentru gorunaș... Ce să-i fac ? S-a molipsit și ea de la Haralampy... 3.Însă prietenul nu i-ar fi văzut la televizor nici pe ,Fiii rătăcitori ai Senatului României alergând de colo-colo în căutare de săli, sălițe și birouri prin clădirea Parlamentului; precum nici: noua sală depășind-o
Școli prin care ,șuieră, suieră vântul"...(A.E. Baconsky) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11335_a_12660]
-
cauză pentru care ți-ai dori să te strecori în lumea cărții, preschimbîndu-te într-un personaj al ei, ține de stofa protagoniștilor. Regula de care ascultă pedagogia umană e cea a înnobilării prin contiguitate. Cei care respiră același aer se molipsesc de aceleași stări de spirit. De aceea, simplul fapt că poți faci parte din lumea lui Heisenberg, Dirac, Einstein, Bohr și Schrödinger, urmărindu-le gîndurile și observîndu-le gesturile înseamnă implicit o ridicare în rang. Sau măcar un imbold de ridicare
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
Singura condiție pe care trebuie s-o îndeplinești pentru a putea trece peste imboldul de a-l închide pe Proust după primele pagini este ca, la început cel puțin, să ai răbdare. Să citești, așadar, cîteva pagini încercînd să te molipsești cu atmosfera lor. După aceea, ritualul se va perpetua de la sine, ca într-o rutină ce-și întreține singură ciclul, așa cum mărturisește Anton Holban: "A citi pe Proust este a te cerceta pe tine însuți: travaliu de infinită răbdare în
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
cînd oamenii buni devin răi fiind din cauza ei; 4) religia nu poate fi un interlocutor credibil în privința problemelor fundamentale, de aceea dialogul e iluzoriu și cronofag. Ce-i desparte pe cei șase sunt ticurile de gîndire de care s-au molipsit în interiorul specialității. În genere biologii sunt mai agresivi decît fizicienii, în virtutea înclinației de a pune ca tipar de interpretare chimia organică, cu procesele adesea violente din cadrul ei. Fizicienii, pentru care anorganicul e materia de bază a lumii, au predispoziții scolastice
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
intrării actorilor în scenă și savurarea cultivată a impresiilor sunt înlocuite de o lungă și uimitor de stăruitoare crucire, ca în fața unei neașteptate acrobații de circ. Să răspundem atunci la întrebarea inițială: ce anume din viața noastră nu s-a molipsit de morbul spectacolului? Tot ce ține de bucuria vieții în singurătate sau de intimitatea cu cei apropiați: voința discreționară de a păstra distanța și satisfacția pe care ți-o dă gîndul că nu te terfelești sub ochii plebei. În acest
Teatrul din afara teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5349_a_6674]
-
un veritabil scriitor? * Ultimul meu articol din acest Cotidian depășit se intitula Uraganul Băsescu și a apărut pe data de 5 noiembrie 2004, cu trei săptămâni înainte de alegeri. Era, clar, altă proorocire!... Tot așteptând o explicație, sperând că redacția se molipsise de la boieria lui Ion Rațiu, mai aveam gata scris un articol, pe care nu mi l-a mai solicitat nimeni și pe care îl ofer cu plăcere cititorilor fideli ai României literare contemporană (ca purtări) cu I. L. Caragiale. Iată fragmentul
Niște moftangii, mon șer! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11863_a_13188]
-
Iordachescu Ionut Purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, spune că PNL, în frunte cu președintele Crin Antonescu, s-a "molipsit de ipocrizie" de la Traian Băsescu pentru că respinge acciza suplimentară la combustibil, deși înainte de ruperea USL sprijineau implementarea acesteia. "Pe tema accizei pentru autostrăzi, liberalii s-au molipsit de ipocrizie de la Traian Băsescu! Miniștrii PNL au semnat scrisoarea cu FMI în
Liberalii s-au molipsit de ipocrizie de la Băsescu, atacă Ivan by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31267_a_32592]
-
Cătălin Ivan, spune că PNL, în frunte cu președintele Crin Antonescu, s-a "molipsit de ipocrizie" de la Traian Băsescu pentru că respinge acciza suplimentară la combustibil, deși înainte de ruperea USL sprijineau implementarea acesteia. "Pe tema accizei pentru autostrăzi, liberalii s-au molipsit de ipocrizie de la Traian Băsescu! Miniștrii PNL au semnat scrisoarea cu FMI în care se susținea acciza, iar parlamentarii liberali au votat bugetul care prevedea acest lucru. De altfel, și Crin Antonescu a susținut fără rezerve acciza pentru autostrăzi, până în
Liberalii s-au molipsit de ipocrizie de la Băsescu, atacă Ivan by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31267_a_32592]
-
fricii. Bună ierarhia fricii, a se folosi, eventual... În orice caz, teama caracterizează pe om, determină, îl determină... Una este teama animalică, biologică, sădită de instinct, și alta teama metafizică de Dumnezeu. O teamă superioară, putem spune... sublimă, mă pomenesc molipsit de verva demonică a palicarului... Teama caracterizează, vasăzică. De ce anume îți este frică, teamă, depinde și propriul tău caracter. Și dacă nu caracter, chiar, măcar starea în care te afli pe moment... Mai departe, deslușesc: Pe noptieră ea are o
18 mai 1963 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14978_a_16303]