678 matches
-
pentru aplicarea perseverentă și profesională a cunoștințelor noastre. Ar mai fi de subliniat unele aspecte dictate de introducerea În combinație a elementelor noi, În a căror reușită sunt implicați mai mulți factori, dintre care amintim: - Elementele anterioare,. - Capacitatea de acționare momentană corespunzătoare tehnicii, - Dispoziția și starea psihică generală, - Nivelul de stăpânire a elementului respectiv, - Riscurile de accidentare, - Încrederea gimnastei În antrenor, - Diversele forme de stimulare, etc. Desigur elementele noi vor fi repetate În combinații scurte și numai În măsura stăpânirii fără
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
indică o întârziere în conducerea atrio-ventriculară. Frecvența cardiacă (frecvența medie F; a nu se confunda cu ritmul) se determină ca raport între numărul (n) de evenimente identice (de exemplu unde R) și timpul (t) în care acestea se produc (); frecvența momentană este inversul perioadei (). Timpul este evaluat ca (respectiv viteza spotului pe ecranul osciloscopului), de obicei 25 sau 50 mm/s. Frecvența cardiacă normală în repaus este ~70/min; valori peste 100/min înseamnă tahicardie, iar sub 60/min reprezintă bradicardie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
indică o întârziere în conducerea atrio-ventriculară. Frecvența cardiacă (frecvența medie F; a nu se confunda cu ritmul) se determină ca raport între numărul (n) de evenimente identice (de exemplu unde R) și timpul (t) în care acestea se produc (); frecvența momentană este inversul perioadei (). Timpul este evaluat ca (respectiv viteza spotului pe ecranul osciloscopului), de obicei 25 sau 50 mm/s. Frecvența cardiacă normală în repaus este ~70/min; valori peste 100/min înseamnă tahicardie, iar sub 60/min reprezintă bradicardie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
indică o întârziere în conducerea atrio-ventriculară. Frecvența cardiacă (frecvența medie F; a nu se confunda cu ritmul) se determină ca raport între numărul (n) de evenimente identice (de exemplu unde R) și timpul (t) în care acestea se produc (); frecvența momentană este inversul perioadei (). Timpul este evaluat ca (respectiv viteza spotului pe ecranul osciloscopului), de obicei 25 sau 50 mm/s. Frecvența cardiacă normală în repaus este ~70/min; valori peste 100/min înseamnă tahicardie, iar sub 60/min reprezintă bradicardie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
își află povestea. Cu termenii lui Bergson, ieșirea din temporalitatea discretă pentru a intra în durată constituie miza recuperării conceptului de experiență. În ceea ce privește lumea urbană, sarcina regăsirii experienței se poate traduce ca încercare de a regândi mișcarea dincolo de perceperea ei momentană, abstractă și, prin aceasta, angoasantă, străină. „A da chip“ mișcării, a-i regăsi familiaritatea înseamnă a-i percepe simultan actualitatea și posibilitățile, a o înțelege ca pe o criză a lumii și, concomitent, ca pe salvarea ei. Șocul întâlnirii cu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
obiectualități constituite a orașului; cum poate fi înțeleasă lumea metropolei ca interpelare a memoriei, ca ecou vizibil în forma materială a obiectelor, în trăsăturile mulțimii sau în întâlnirea mirabilă a numelor de străzi? Benjamin răspunde: ca momente de ilumi nare momentană (Augenblicke plötzlicher Belichtung), care co respund, din punctul de vedere al cunoașterii istorice, acelui „Jetzt der Erkennbarkeit“ care se vădește a fi forma privilegiată a timpului mesianic. Nici o descriere, nici o narațiune nu pot urma logica acestei tensiuni dialectice a reprezentărilor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
astfel și evoluția economică a țării. S-au pronunțat pentru prohibirea porumbului la export liberalii N. Basilescu și C. Iarca. Acesta din urmă spunea că în stabilirea stocului pentru consumul intern nu trebuie să se aibă în vedere doar necesitățile momentane, existând posibilitatea unor condiții nefavorabile pentru noua recoltă. Emil Costinescu a propus ca mai întâi să se aplice o taxă vamală în vederea limitării exportului porumbului. Această problemă a preocupat atât de mult spiritele, încât, în ședința Camerei de la 21 februarie
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
muncii sale: bineînțeles, subiectivitatea editorului intervine în alegerea cărților. Punctăm astfel unul dintre interesele majore ale adăugării de enunțuri propoziționale la această campanie de prezentare a colecțiilor de la Gallimard. Ele permit editorului să dea întregii producții o nouă coerență (cea momentană, pe care o dorește). Regăsim acest procedeu în [P13] (primele sale elemente sînt asemănătoare cu cele din [P14]): (13) [P13] Mai devreme sau mai tîrziu, copilul trebuie neapărat să descopere [P13'] că există și alți oameni mari în afară de tatăl său
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
acum nu mai e. Cugetare.” - p.59 sau ,,[...] sunt surprins de spaima lâncedă a cadavrului (metaforă) [...]” - p.59 sau ,,[...] spiritul și carnea se întrepătrund ca într-o virgină de marmură (evident, metaforă)” - p.60) și întrebările retorice care, dincolo de suspendarea momentană a dialogului, ar fi putut crea o altă perspectivă asupra gândirii personajelor. Întrebările acestea retorice, ca și scurtele momente de autoironie, își au sursa în aceeași ,,exasperare” existențială prezentă, în intensități diferite, de la un capăt la altul al romanului. David
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
încearcă să-și controleze sau să ascundă orice urmă de furie; persoană este ușor deranjată, sau furia este la început; persoană se află într-o dispoziție serioasă; persoană se concentrează asupra a ceva în mod intenționat; dacă este o schimbare momentana, în care furia apare la nivelul sprâncenelor doar pentru o clipă, poate fi un punctator conversațional, accentuând un anumit cuvânt sau frază"216. 2) când furia este exprimată doar la nivelul pleoapelor, acestea sunt tensionate, privirea este fixă, pătrunzătoare; semnificația
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
epică, și chiar în critică, a fost o succesiune de puncte să zicem luminoase; în pictură s-ar numi pointillismul. Am lucrat întotdeauna capitole, momente, situații separate, tratate aparte și deci ca atare, după capriciul inspirației sau a cine știe cărei conveniențe momentane, și reunite apoi la urmă, printr-un simț arhitectonic de echilibru, pe care mi-l cred propriu. Metoda are calități și defecte: ajută la dezvoltarea scenelor esențiale ca lucruri în sine, rotunde, dar, neglijând tranzițiile, momentele cenușii și aparent fără
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
decât dintr-o fiertură de mălai fără condimente și din câteva bucăți de carne uscată în zilele de sărbătoare. Dar e împins să se îmbuibe de rachiu, abominabil alcool care se fabrică din grânele țării. Dacă găsește în beție uitarea momentană a necazurilor sale, tot în ea își pierde energia morală și forțele. Țăranul moldav mai ales se îmbată peste măsură câte n-ar fi de spus despre această degradare lentă, poate calculată, cum a fost demoralizarea claselor înalte în secolul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
stau la baza realizării unei ore interactive în care ambientul, cogniția, coparticiparea, eficiența, strategia reușesc să creeze limanul între științific și literar. În această contextualitate, bucuria elevului de a reuși, de a surprinde similitudinea literar - științifică devine elementul de existență momentană și nu numai; astfel, a)vulpea - șireată, lacomă, prefăcută, trăsături ce fac deliciul unor lecturi ca: Ursul păcălit de vulpe, de Ion Creangă; Vulpea și corbul, de La Fontaine; Ghicitori, de Otilia Cazimir; Vulpea și cocorul ( poveste populară); b)lupul - hapsân
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
caldă și carne proaspătă. Din toate acestea se vede lesne că mulți oameni, care poate ar fi scăpat, au sucombat d-această boală teribilă. Multe sute de oameni au murit numai de frica boalei, precum și din lipsa de ajutor medical momentan, fiindcă abea se aflau în oraș 8 medici spre a da ajutor; ceilalți era parte plecați în străinătate mult mai înainte, parte însuși bolnavi, așa încît la o mișcare zilnică de mai multe sute de bolnavi, mai jumătate rămâneau fără
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în tot ce vi se va mai întâmpla. Banii pe care-i primesc, răsplată cu totul insuficientă pentru ceea ce fac, ar fi încă și mai murdari dacă nu mi-ar oferi, măcar din când în când, și plăceri. Nu doar momentane. Plăceri de lungă durată. Una dintre ele sper să fie Sia Strihan. — Mă iertați, vă tutuiesc. Din când în când. Sunt ușor grizat și indispus. Perfect lucid, totuși, vă asigur. Nu aș reuși, nici n-ar avea rost să împiedic
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
instalat deja bustul pe balcon ori în spălătorie. Nimeni nu imploră dispensă de prostie. Fără proști, ar sucomba și umoriștii. Ne-am obișnuit ca adevărul să miroasă a hoit. Troglodiții cred că numai mușchii întrețin munca. Și proștii au simțul momentanului. Analfabeții vor să reinventeze o artă accesibilă nivelului lor „ intelectual ”. Imbecilul propulsat devine fiară. Mulți contemporani de-ai noștri prind muște cu steagul țării. Creierul unora nu face decât să irige vocea. Conversația imbecilului se cantonează în zona silabelor. Există
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
înșile și ale relațiunilor lor. ["NU NOI SUNTEM STĂPÎNI LIMBEI... "] 2275B Nu noi suntem stăpâni limbei, ci limba e stăpâna noastră. Precum într-un sanctuar reconstruim. piatră cu piatră tot ce-a fost înainte - nu după fantezia sau inspirația noastră momentană, ci după ideea, în genere și în amănunte, care-a predomnit la zidirea sanctuarului - astfel trebuie să ne purtăm cu limba noastră românească. Nu orice inspirație întîmplătoare e un cuvânt de-a ne atinge de această gingașă și frumoasă zidire
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
astfel nu e adevărată antiteza între religioși și socialiști. Problemul social, adecă temperarea mizeriilor* omenești prin rațiunea conducătorilor, este pentru amândouă estremele politice [una] și aceeași. Opus amândurora este: speculantul, advocatul, cocota*, oamenii cari trăiesc din diferența de opinii, diferența momentană de valori, heterele diferenței (a diviziei prin infinit: Shylock). Shylock = o sumă finită diviză printr-un drept infinit: 1000/drept [ENS REALISSIMUM ȘI MATERIE] 2292 Cine neagă ființa supremă (ens realissimum ) trebuie să-i opuie în teză o realitate, oricare
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mișcare; orice impresie de dinafară, care e asemenea o cantitate de forță comunicată, devine tendență de-a se mișca - volițiune. [... ] [4] 2275B Orice prisos de putere, care strică echilibrul, zboară în tangentă. Actele de volițiune sunt tangente, născute din dezechilibrul momentan al organismului. ["VIAȚA NOASTRĂ... "] 2275B Viața noastră, întru cât e simțită de noi, [e] o serie infinită de acte de volițiune pozitive sau negative, de da sau nu. ["VOINȚA NEREALIZABILĂ"] 2267 Puterea de producțiune a patimei. Voința nerealizabilă... se-ncoardă, se-ncoardă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
motrice nu se formează dintr-o dată, pentru formarea lor este necesar un timp. Perioada de timp în care se formează deprinderile poate varia în funcție de o serie de factori, din rândul cărora amintim: complexitatea acțiunilor, capacitatea de înțelegere, interesul manifestat, dispoziția momentană, condițiile de lucru, starea de sănătate etc. Vom prezenta etapele formării deprinderilor motrice, privite din cele trei unghiuri de vedere. Sub raport fiziologic Etapa I - actele izolate, care constituie părți componente le mișcării se reunesc într-o acțiune unitară. În
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
indică o întârziere în conducerea atrio-ventriculară. Frecvența cardiacă (frecvența medie F; a nu se confunda cu ritmul) se determină ca raport între numărul (n) de evenimente identice (de exemplu unde R) și timpul (t) în care acestea se produc (); frecvența momentană este inversul perioadei (). Timpul este evaluat ca (respectiv viteza spotului pe ecranul osciloscopului), de obicei 25 sau 50 mm/s. Frecvența cardiacă normală în repaus este ~70/min; valori peste 100/min înseamnă tahicardie, iar sub 60/min reprezintă bradicardie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
firesc și benefic tovărășia soarelui căruia-i zîmbește știrb, fără rețineri, deschis și neascuns. Prietenia nepretențioasă, fără menajamente a stihiilor Îi e deajuns. Fereastra nu este pentru ea termopanul protector, ci modalitatea de a cocheta prin transparența ei cu stihia momentan interzisă de cei atît de chibzuiți. Și aici rolurile se inversează deja: soarele glacial primește căldura acestui zîmbet copilăros, un pic rușinat de dintele lipsă În fața impecabilei lui danturi. Șevalet uitat șevalet uitatumbra unui nor peste schița soarelui Manuela Dragomirescu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
democrației. Forme de guvernare și funcționare în treizeci și șase de țări, Editura Polirom, Iași, 1999; David Held, Democrația și ordinea globală, Editura Univers, București, 2000. 463 Așa cum arată comentatorii contemporani ai fenomenului postmodern, "(...) nimic nu ne garantează că prevalența momentană a unei formule politice (ea însăși considerată tacit de către Fukuyama ca fiind blocată într-un prezent etern și închisă la orice evoluție) reprezintă mai mult decât expresia unui context istoric, tot la fel cum nimic din realitatea politică a momentului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
indică o întârziere în conducerea atrio-ventriculară. Frecvența cardiacă (frecvența medie F; a nu se confunda cu ritmul) se determină ca raport între numărul (n) de evenimente identice (de exemplu unde R) și timpul (t) în care acestea se produc (); frecvența momentană este inversul perioadei (). Timpul este evaluat ca (respectiv viteza spotului pe ecranul osciloscopului), de obicei 25 sau 50 mm/s. Frecvența cardiacă normală în repaus este ~70/min; valori peste 100/min înseamnă tahicardie, iar sub 60/min reprezintă bradicardie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și implicit de statutul de onim. Numele de persoane s-au desprins, de regulă, de mult timp (și de cele mai multe ori pe terenul altei limbi decît limba romînă) de cuvintele comune, asocierea unui nume cu o persoană fiind un act momentan, neevolutiv, convențional (dacă nu avem în vedere variantele familiare sau populare ale numelor: hipocoristicele, poreclele, supranumele, pseudonimele, formulele populare de denominare personală). În cazul numelor de locuri, discuția în legătură cu nașterea și evoluția acestora necesită mai multe perspective: originea, geneza, etimologia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]