549 matches
-
rădăcinile în „Marea Religie Laică”: progresul modern. În ziua de astăzi, „omenirea medie” se împarte, practic, în două categorii: „progresiștii” și „antiprogresiștii”. „Progresiștii” se ocupă mai ales cu protecția mediului („secta ecologistă”) și „ocrotirea biodiversității” („umanismul postmodernist”) și, desigur, combat „mondializarea sălbatică”. În ultimii ani, progresismul pare să-și fi schimbat situația. Incertitudinile științei au subminat credința într-un viitor mai bun, rămânând credința în puterea și controlul informației la scară planetară. Dar controlul informației poate conduce la un „viitor rău
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
izolării și creșterea semnificativă a interdependenței mutuale a oamenilor. Aceasta a făcut ca în momentul în care Redfield își scria cartea (în jurul anului 1955) comunitățile observate să nu mai fie complet distincte, incluse fiind în alte comunități. Accentuarea tendințelor spre mondializare și globalizare au adus în atenție în mod aparte problema interrelațiilor dintre comunități. Dacă acceptăm ideea că formele comunitare de conviețuire sunt o prezență constantă în istorie, indiferent de formele pe care le capătă în diferite momente istorice, atunci evident
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
menționată extinderea domeniului cultural, datorită dezvoltării extraordinare a mass-media, a televiziunii, a cărților etc. altădată, programele școlare corespundeau culturii unei țări: departamentele franceze, Ludovic al XIV-lea și Napoleon, Molière și Albert Camus. Însă, din anii ’60, asistăm la o mondializare a culturii, astfel că opere străine, ca Harry Potter sau Stăpânul inelelor sunt mai citite decât Prețioasele ridicole sau Mizerabilii; fenomenul este și mai evident în domeniul cinematografiei, al serialelor televizate și al muzicii fiind atât de amplu, încât tinerii
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
apă a determinat reducerea debitelor, secarea unor bazine. În anul 2000, Pământul era locuit de circa șase miliarde de oameni. La începutul secolului XX, numărul era de numai un miliard și jumătate (într-un secol, populația a devenit cvadruplă). Globalizarea (mondializarea) se manifestă în numeroase domenii: economic, informațional, al imigrației. Globalizarea nu înseamnă universalizare, popoarele refuzând renunțarea la originalitate. Funcționează o mare inegalitate între țările dezvoltate și cele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Antarctica, cu suprafața de o dată și jumătate
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
consultanță, audit etc.); * extinderea comunicațiilor și dezvoltarea sistem elo r tehnico-infor maționale, cu următoarele implicații: circulați a p e scară largă a imaginilor (prin intermediul televiziunii prin satelit, a int ernetului, video-telecomu nicației etc.); transmiterea rapidă a influențe i m odei; mondializarea gus turilor; segmentarea clientelei (formarea clien tel ei transnaționale); difu zarea pe scară largă a tehnologiei și creșterea pr oductivit * distribuția mondială, având următoarele implicații: extinderea transporturilor internaționale rapide; extinderea rețelelor de transmisie și prelucrare de date; diversificarea echipamentel or
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
i plasarea fondurilor finan ciare disponibile și necesare pe plan internați ona l, precum și instituțiile le gate de derularea acestora“ Așadar, de a lungul timpului, evoluția pieței financiare în centrul căreia se află banul, capitalul, a fost spre transnațio nalizare, mondializare, actorii ansamblului de pie țe financiare internațio nale fiind entități supranaționale, integratoar e ș i dominatoare ce contro lează și dirijează, prin tehnologii puternic sp eci alizate și raționalizate, ansamblul schimburilor financiare internaționale. Volatilă, speculativă și spontană, piața financiară, prin
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
care duce grăbit spre mănăstire doi saci mici (aproximativ 5-6 kilograme fiecare) plini cu fasole albă. Pe saci scrie „Luna-Egypt”, plus încă ceva cu caractere arabe. Fasolea pare a fi una de calitate, are bobul mare, este grasă, lucioasă. Fețele mondializării : fasolea produsă în Egipt, adusă cu vaporul sau avionul, apoi cărată cu mașina până aici, în mijlocul Carpaților. Privind cum tot acest fluviu uman se scurgea pe poarta mănăstirii, m-am întrebat dacă nu cumva „pelerinul” contemporan nu este tocmai acest
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vehicul al dezvoltării locale. Fără îndoială, acest lucru va duce la o alterare accentuată a viziunii oamenilor asupra ideii de privațiune, lipsă, suferință în condiții de pelerinaj. „Pelerinul este lent, turistul religios grăbit, făcând aritmetica obiectivelor vizitate.” (Lochtefeld, 2010 : 223). „Mondializarea” și uniformizarea ofertelor, invazia limbajului publicitar vor duce cu siguranță la creșterea numărului de turiști „spirituali”, dar și la pierderea și degradarea continuă a pelerinajului și a ideii în sine de pelerinaj religios. Economia pelerinajului și a mănăstirii Orice pelerin
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și până astăzi diferite puncte de vedere, analize și interpretări cu privire la locul și rolul pelerinajului în ansamblul societății. La un nivel general de analiză, noțiunea de global village, introdusă de către Marshall McLuhan (1962), a pus în evidență efectele utopice ale mondializării și generalizării instrumentelor de comunicare în masă, dar și pericolele legate de o anumită stare de omogenizare a gândirii. Universul mass-media, așa cum îl cunoaștem noi astăzi, este o oglindă a diverselor contexte socioeconomice, un amplificator de resurse identitare, mai ales
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pună bazele acestei memorii/istorii de suferință. Sclavia strămoșilor, colonizarea suferită de bunici sau părinți, genocidurile și memoria lor pusă neîncetat la contribuție servesc, fiecare cu specificul său, drept liant identitar și instituie grupuri clar distincte, în era aceasta de mondializare și slăbire a identităților naționale. O vom numi "suferință unificatoare" sau "suferință identificatoare"? Ruptura între gestionarea suferinței așa cum era practicată ieri și cea care prevalează astăzi s-ar putea situa aici, în noile funcții care-i sunt atribuite. În același
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
același timp, Holocaustul este înțeles ca un dezastru întâmplat evreilor, nu ca o catastrofă care s-ar putea abate asupra altor grupuri. Aparentul cosmopolitism al acestei memorii nu face însă universal mesajul ei, pentru că nu pune accentul pe acest aspect. Mondializarea memoriei Holocaustului, într-o epocă de continuă deplasare a reperelor noastre și de dispariție a ideologiilor al căror discurs separa clar altădată "binele" de "rău", răspunde nevoii noastre de o piatră de încercare morală 31. Însă numai istoria este în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
noastre din ce în ce mai secularizate. Fiind vorba de lumea evreiască, acest lucru este valabil chiar și pentru mediile tradiționaliste (nu pentru ortodoxie), unde, alături de practica religioasă, identitatea de victimă este departe de a fi absentă. Cu cât frontierele noastre se mișcă, iar mondializarea ne adâncește mai mult în necunoscut, cu atât memoriile se consolidează și tind să înlocuiască ceea ce ne lipsește. În aceste vremuri de relativă criză economică și de incertitudine pe care le traversează societățile occidentale, inclusiv Franța, asistăm la centru la
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
nesăbuințe pe care cei zece ani scurși de atunci nu le-au putut dezminți. Amintiți-vă pur și simplu de "principiul constanței", care sancționează în cadrul unei societăți fiecare dezechilibru tehnic printr-o reechilibrare simbolică a apartenenței. Fiecare nouă treaptă în mondializarea tehno-economică sporește cu o treaptă echivalentă balcanizarea etnoculturală a planetei. Fiecare nou principiu de unificare, a unei țări, a Europei sau a planetei, deplasează altundeva principiul său de diferențiere, fără a-l aboli. Ceea ce vrea să spună că: multiplul este
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și zei pentru a nu putea comunica. Credința evoluționistă își reprezintă progresul ca pe o înlocuire treptată a vechiului cu noul, acolo unde în rubrica "vechi" există războiul, națiunea, religia, pasiunile colective etc., iar în rubrica "nou" există schimbul economic, mondializarea, laicitatea deschisă, rațiunea, individul. Ca un "cară-te de-aici, vrăjitorule, ca să-ți iau locul" al inginerului și savantului. Această expresie a uitat că progresul tehnic înseamnă și neîncetata întinerire a vechiului prin nou și a etnologicului prin tehnică. Sub
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
zbuciumat ar fi universul istoric, el are un nucleu și legături: mass-media fac azi de strajă împrejurul Unicului (fie și numai asigurînd legătura între București, New York, Ierusalim, într-un orizont comun, actualitatea etc.). Dar este o unificare fără universal, o mondializare a codurilor locale prin imagine, fără dubla articulare simbolică. 2. Cei care dau tonul sînt, în fiecare epocă, chiar cei care muncesc din umbră, adică operatorii coeziunii imaginare. 3. Întrucît temelia lucrurilor este "suportul suporturilor" sau pietatea socială, ea nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
părți în conflict ». Dar viața-și continuă cursul ei, cu bune, cu rele. Din nefericire, relele tot mai mult își găsesc loc în viața românului. Apar conflictele politice de proporții mici la început, dar crescând tot mai mari, ajung la mondializare. Lipsa de clarviziune politică a unor partide din România, lăcomia nemăsurată a regelui Carol al II-lea, ducând la lipsa de dotare a armatei române în mod corespunzător timpului, ciuntirea granițelor țării, toate acestea au dus la o criză puternică
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pot totuși influența politica UE. Polonia poate atrage atenția Uniunii asupra Ucrainei, România asupra Moldovei etc. Pe scurt, consider că, pornind de la numeroasele dificultăți trecute și actuale, aderarea la UE este un simbol al reunificării Europei. Într-o eră a mondializării, ea le permite statelor membre să participe și să influențeze unul din marile ansambluri regionale. 9. Care a fost impactul lărgirii către est a UE asupra Europei? Acest impact este unul foarte important. În primul rând, la nivel simbolic, reunificarea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
sau crize! Poate, Într-adevăr, capitalismul și-a atins apogeul sau post-apogeul, faza terminală, și trecerea de la producția de mărfuri și desfacerea lor la specularea capitalului, bursieră, fără investiție de risc și de valoare, să fie un asemenea semn. Sau... mondializarea care ni se pregătește, care va călca În picioare orgoliul și identitatea nu puținor state, unele dintre ele, „tinere” și mândre de structura statală și identitară În care s-au regăsit după secole de servaj și anomie, această „mondializare” nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Sau... mondializarea care ni se pregătește, care va călca În picioare orgoliul și identitatea nu puținor state, unele dintre ele, „tinere” și mândre de structura statală și identitară În care s-au regăsit după secole de servaj și anomie, această „mondializare” nu va fi decât „pretextul” pentru o nouă bătălie universală pentru o „nouă Împărțire a lumii”. State tinere și vechi totodată, precum India și China, ajunse la o capacitate economică nemaipomenită, Își vor cere drepturile la masa unde se decide
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
limbi slave, ea, care face atâtea pentru fostele ei colonii africane. Franța, marea Franță după care, noi, generațiile de peste patruzeci de ani, plângem cu acea tristețe nu Întotdeauna bine mascată, Încercând să ne punem În acord cu „tonurile” așa-zisei mondializări. Nu, eu, În ceea ce mă privește, nu Înțeleg bine acest proces al mondializării - În afara, bineînțeles, a fenomenului deja instalat al des-naționalizării, de fapt, al unor mari industrii sau de speculațiile financiare care nu cunosc hotare! -, așa cum nu mă dumiresc prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Franță după care, noi, generațiile de peste patruzeci de ani, plângem cu acea tristețe nu Întotdeauna bine mascată, Încercând să ne punem În acord cu „tonurile” așa-zisei mondializări. Nu, eu, În ceea ce mă privește, nu Înțeleg bine acest proces al mondializării - În afara, bineînțeles, a fenomenului deja instalat al des-naționalizării, de fapt, al unor mari industrii sau de speculațiile financiare care nu cunosc hotare! -, așa cum nu mă dumiresc prea bine nici cu ceea ce se numește - insistent și cu acea faimă pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
alocă la scară globală o mare parte din resursele necesare susținerii proceselor de creștere economică În lumea contemporană. Această alocare de resurse la scară globală prin intermediul marilor corporații are loc În prezent prin utilizarea unor strategii de internaționalizare sau de mondializare a afacerilor, precum : 1. Strategia internațională; 2. Strategia multinațională; 3. Strategia globală. 1. Strategia internațională Este cazul unei strategii bazate pe exporturi și/sau Încheierea de contracte de licență, caracteristicile și avantajele căreia sunt relativ cunoscute: Produsele comercializate În străinătate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
acutizarea concurenței sunt: a) intensificarea exporturilor; b) transferarea stadiilor de prelucrare În localizări cu condiții mai favorabile; c) stabilirea frontierelor interne, cu scopul de a centraliza luarea deciziilor În cadrul CTN; d) adaptarea produsului la piața locală. 9. Strategia internațională de mondializare a afacerilor CTN presupune: a) standardizare a produsului și aplicarea marketingului uniform la nivel mondial; b) adaptarea produsului la piața locală; c) produsele comercializate În străinătate sunt aceleași cu cele tranzacționate pe piața de origine; d) specializare a unităților productive
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
adaptarea produsului la piața locală; c) produsele comercializate În străinătate sunt aceleași cu cele tranzacționate pe piața de origine; d) specializare a unităților productive pe tip de produs sau pe stadiu din procesul de producție. 10. Strategia globală/transnațională de mondializare a afacerilor CTN presupune: a) adaptarea produsului la piața locală; b) specializare a unităților productive pe tip de produs sau pe stadiu din procesul de producție; c) interdependența Între regiunile productive și piețele de desfacere; d) integrarea producției dispersate În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
b) specializare a unităților productive pe tip de produs sau pe stadiu din procesul de producție; c) interdependența Între regiunile productive și piețele de desfacere; d) integrarea producției dispersate În spațiu la nivelul fiecărei economii naționale. 11. Strategia multinațională de mondializare a afacerilor CTN presupune: a) integrarea producției dispersate În spațiu la nivelul fiecărei economii naționale; b) standardizare a produsului și aplicarea marketingului uniform la nivel mondial; c) marketing adaptat fiecărei țări bazat pe modelul producției de diversitate ; d) specializare a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]