1,783 matches
-
sânge. Caracteristica esențială a proteinelor mielomotoase, ca și a celor Bence-Jones, este aceea că, ele sunt proteine omogene fiind sintetizate de celulele plasmatice care provin din malegnizarea unei singure clone. Din această cauză proteinele mielomotoase au fost denumite și imunoglobuline monoclonale, iar bolile la care determină, gammopatii monoclonale. Frecvența cu care apar gammopatiile monoclonale într-o populație dată, arată procentul fiecărei clase de imunoglobuline în serul unui individ normal din această populație. De aceea, frecvența tipurilor de gammopatii monoclonale scade în
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
și a celor Bence-Jones, este aceea că, ele sunt proteine omogene fiind sintetizate de celulele plasmatice care provin din malegnizarea unei singure clone. Din această cauză proteinele mielomotoase au fost denumite și imunoglobuline monoclonale, iar bolile la care determină, gammopatii monoclonale. Frecvența cu care apar gammopatiile monoclonale într-o populație dată, arată procentul fiecărei clase de imunoglobuline în serul unui individ normal din această populație. De aceea, frecvența tipurilor de gammopatii monoclonale scade în ordinea: imunoglobuline G, imunoglobuline A, imunoglobuline M
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
că, ele sunt proteine omogene fiind sintetizate de celulele plasmatice care provin din malegnizarea unei singure clone. Din această cauză proteinele mielomotoase au fost denumite și imunoglobuline monoclonale, iar bolile la care determină, gammopatii monoclonale. Frecvența cu care apar gammopatiile monoclonale într-o populație dată, arată procentul fiecărei clase de imunoglobuline în serul unui individ normal din această populație. De aceea, frecvența tipurilor de gammopatii monoclonale scade în ordinea: imunoglobuline G, imunoglobuline A, imunoglobuline M, imunoglobuline D, imunoglobuline E. S-au
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
și imunoglobuline monoclonale, iar bolile la care determină, gammopatii monoclonale. Frecvența cu care apar gammopatiile monoclonale într-o populație dată, arată procentul fiecărei clase de imunoglobuline în serul unui individ normal din această populație. De aceea, frecvența tipurilor de gammopatii monoclonale scade în ordinea: imunoglobuline G, imunoglobuline A, imunoglobuline M, imunoglobuline D, imunoglobuline E. S-au identificat două tipuri de proteine Bence Jones, Kappa și lambda, cu o structură chimică, propriu-zis chimică și antigenice distincte. În urină sau în sângele bolnavilor
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
G, imunoglobuline A, imunoglobuline M, imunoglobuline D, imunoglobuline E. S-au identificat două tipuri de proteine Bence Jones, Kappa și lambda, cu o structură chimică, propriu-zis chimică și antigenice distincte. În urină sau în sângele bolnavilor suferind de o gammopatie monoclonală, se întâlnesc proteine Bence-Jones fie de tipul Kappa fie de tipul lambda, spre deosebire de cazurile normale la care lanțurile „L” din urină (prezente în cantități mici) aparțin la ambele tipuri. Gamopatiile monoclonale - sunt boli caracterizate prin prezența în ser sau urină
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
urină sau în sângele bolnavilor suferind de o gammopatie monoclonală, se întâlnesc proteine Bence-Jones fie de tipul Kappa fie de tipul lambda, spre deosebire de cazurile normale la care lanțurile „L” din urină (prezente în cantități mici) aparțin la ambele tipuri. Gamopatiile monoclonale - sunt boli caracterizate prin prezența în ser sau urină de imunoglobuline monoclonale numite și paraproteine sau componentă M (monoclonală). Această componentă monoclonală este produsă de o singură clonă de celule limfocite, având o mobilitate având o mobilitate electroforetică limitată, apărând
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
proteine Bence-Jones fie de tipul Kappa fie de tipul lambda, spre deosebire de cazurile normale la care lanțurile „L” din urină (prezente în cantități mici) aparțin la ambele tipuri. Gamopatiile monoclonale - sunt boli caracterizate prin prezența în ser sau urină de imunoglobuline monoclonale numite și paraproteine sau componentă M (monoclonală). Această componentă monoclonală este produsă de o singură clonă de celule limfocite, având o mobilitate având o mobilitate electroforetică limitată, apărând la electroforeza proteinelor serice ca o bandă îngustă „în pisc”. Clasificarea gamopatiilor
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
de tipul lambda, spre deosebire de cazurile normale la care lanțurile „L” din urină (prezente în cantități mici) aparțin la ambele tipuri. Gamopatiile monoclonale - sunt boli caracterizate prin prezența în ser sau urină de imunoglobuline monoclonale numite și paraproteine sau componentă M (monoclonală). Această componentă monoclonală este produsă de o singură clonă de celule limfocite, având o mobilitate având o mobilitate electroforetică limitată, apărând la electroforeza proteinelor serice ca o bandă îngustă „în pisc”. Clasificarea gamopatiilor monoclanale este următoarea: 1) Gamopatii monoclonale maligne
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
spre deosebire de cazurile normale la care lanțurile „L” din urină (prezente în cantități mici) aparțin la ambele tipuri. Gamopatiile monoclonale - sunt boli caracterizate prin prezența în ser sau urină de imunoglobuline monoclonale numite și paraproteine sau componentă M (monoclonală). Această componentă monoclonală este produsă de o singură clonă de celule limfocite, având o mobilitate având o mobilitate electroforetică limitată, apărând la electroforeza proteinelor serice ca o bandă îngustă „în pisc”. Clasificarea gamopatiilor monoclanale este următoarea: 1) Gamopatii monoclonale maligne: • Mielom multiplu (imunoglobuline
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
M (monoclonală). Această componentă monoclonală este produsă de o singură clonă de celule limfocite, având o mobilitate având o mobilitate electroforetică limitată, apărând la electroforeza proteinelor serice ca o bandă îngustă „în pisc”. Clasificarea gamopatiilor monoclanale este următoarea: 1) Gamopatii monoclonale maligne: • Mielom multiplu (imunoglobuline G, imunoglobuline A, imunoglobuline D, imunoglobuline E și cu lanțuri ușoare libere); • Plasmocitul solitar; • Plasmocitul extramedular, solitar sau multiplu; • Macroglobulinemia Waldenstrom (imunoglobulineM); • Boala lanțurilor grele (γ, α, µ, σ); • Amiloidoză primară și asociată mielom multiplu. 2
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
Mielom multiplu (imunoglobuline G, imunoglobuline A, imunoglobuline D, imunoglobuline E și cu lanțuri ușoare libere); • Plasmocitul solitar; • Plasmocitul extramedular, solitar sau multiplu; • Macroglobulinemia Waldenstrom (imunoglobulineM); • Boala lanțurilor grele (γ, α, µ, σ); • Amiloidoză primară și asociată mielom multiplu. 2) Gamopatii monoclonale benigne (imunoglobuline G, imunoglobulineA, imunoglobuline D, imunoglobulineM și rar lanțuri ușoare libere); 3) Gamopatii biclonale. În mod fiziologic, plasmocitele produc lanțuri grele și lanțuri ușoare, în exces, față de lanțuri grele. În cazul milelomului cu imunoglobuline G, 75% din pacienți prezintă
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
Ele reprezintă, de fapt, etape din evoluția unui proces comun, și ca atare, au fost grupate într-un cadru nosologic unic. Mielomul multiplu este una din bolile sistemului limfoplasmocitar. Spectrul acestor boli este foarte larg și se întinde de la gamopatiile monoclonale, cu sau fără semne de boală și până la bolile limfoproliferatine cu producție anormală de proteine. Mielomul multiplu este a afecțiune răspândită pe tot globul, fără deosebiri etnice sau geografice privind frecvența. În statistici mai vechi se afirmă predominanța la bărbați
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
din cazuri: în regiunea „β” 15,4% din cazuri, și mai rar în regiunea „α” - reprezentând 6,6% din cazuri. Proteina anormală prezentă în serul bolnavilor cu mielom ,a fost denumită paraproteină, globulină mielomatoasă (M globulină) sau component M (componentă monoclonală). Pe baza datelor electroforetice Wihrmann, Wunderly și Hugentobler propun următoarea clasificare a mieloamelor: a) mieloame cu ser normal sau cu o ușoară creștere a globulinelor; b) mieloame cu creștere mare de „α” - globuline; c) mieloame „β1”; d) mieloame „β2”; e
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
mielomatoase se manifestă prin prin secreție de imunoglobuline. Se admite că, imunoglobulina mielomatoasă devine decelabilă în ser la o cantitate minimă de celule secretante de 5x105 (echivalent aproximativ cu 50g). Imunoglobulinele decelabile în mielomul multiplu, au primit diferite denumiri: componentă monoclonală, componentă M, para imunoglobulină, gamoglobulină monoclonală, globulină mielomatoasă. Plasmocitele maligne își păstrează sau chiar își exacerbează capacitatea de a secreta imunoglobuline complete și/sau lanțuri „L” (ușoare) omogene. Se admite că, numai un număr foarte mic de mieloame multiple (1-2
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
de imunoglobuline. Se admite că, imunoglobulina mielomatoasă devine decelabilă în ser la o cantitate minimă de celule secretante de 5x105 (echivalent aproximativ cu 50g). Imunoglobulinele decelabile în mielomul multiplu, au primit diferite denumiri: componentă monoclonală, componentă M, para imunoglobulină, gamoglobulină monoclonală, globulină mielomatoasă. Plasmocitele maligne își păstrează sau chiar își exacerbează capacitatea de a secreta imunoglobuline complete și/sau lanțuri „L” (ușoare) omogene. Se admite că, numai un număr foarte mic de mieloame multiple (1-2%) sunt nesecretante, pentru aceste cazuri se
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
plasmocite bine diferențiate; leziunile osoase sunt minime sau absente, iar imunoglobuline mielomatoase sunt prezente ca în formele tipice de mielom multiplu. În stadializarea bolii s-a urmărit existența și evoluția leziunilor osoase, modificările calciului seric și cifra de hemoglobină, componentul monoclonal în sânge și urină. Unii autori, consideră că, există o corelație între procentul de plasmocite din măduva osoasă pe de o parte și masa de celule tumorale; stadiul de evoluție a bolii și durata de supraviețuire, pe de altă parte
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
A sub 3g%; proteinurie Bence Jones sub 4g/24h; plasmocitoame sau absența leziunilor osoase decelabile radiologic; • Stadiul III - corespunzând unei mase tumorale mai mari de 1.2x1012 celule, se caracterizează prin: hemoglobină sub 8.5%; calcemie peste 12mg%; imunoglobulină G monoclonală peste 7g% sau imunoglobulină A monoclonală peste 5g%; proteinurie Bence-Jones peste 12g/24h. Manifestările intermediare celor descrise mai sus se încadrează în stadiul II. 4.9. EVOLUȚIE PROGNOSTIC Se apreciază durata de viață a bolnavilor cu mielom multiplu, după diferite
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
sub 4g/24h; plasmocitoame sau absența leziunilor osoase decelabile radiologic; • Stadiul III - corespunzând unei mase tumorale mai mari de 1.2x1012 celule, se caracterizează prin: hemoglobină sub 8.5%; calcemie peste 12mg%; imunoglobulină G monoclonală peste 7g% sau imunoglobulină A monoclonală peste 5g%; proteinurie Bence-Jones peste 12g/24h. Manifestările intermediare celor descrise mai sus se încadrează în stadiul II. 4.9. EVOLUȚIE PROGNOSTIC Se apreciază durata de viață a bolnavilor cu mielom multiplu, după diferite statistici, de la câteva luni, la 10-12
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
sânge, malnutriției. • La determinarea cantitativă a imunoglobulinelor, un aspect caracteristic îl constituie creșterea unei clase de imunoglobuline și scăderea celorlalte clase. • Aspectul imunoelectroforetic, se caracterizează prin prezența unui arc de precipitare anormal îngroșat și deformat în „barcă”, diferențiind o creștere monoclonală de una policlonală a imunoglobulinelor. • În general 80% din mieloame sunt de tip imunoglobuline G’; 15% de tip imunoglobuline A; 1% de tip imunoglobuline D și imunoglobuline E. • Există cazuri în care, componenta monoclonală nu se evidențiază în ser - este
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
deformat în „barcă”, diferențiind o creștere monoclonală de una policlonală a imunoglobulinelor. • În general 80% din mieloame sunt de tip imunoglobuline G’; 15% de tip imunoglobuline A; 1% de tip imunoglobuline D și imunoglobuline E. • Există cazuri în care, componenta monoclonală nu se evidențiază în ser - este cazul mielom multiplu, în care celulele tumorale secretă numai lanțuri ușoare, acestea fiind însă prezente în urină. • Hipersecreția de proteine mielomatoase s-a semnalat la toți bolnavii prezentați: 9 cazuri au prezentat creșteri de
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
ale altor secreții normale sau patologice pot suspiciona sau chiar evidenția prezența tumorilor și în același timp evaluează afectarea întregului organism indusă de tumoră. Deosebit de importantă este dozarea markerilor tumorali clasici (VSH, alfafetoproteina, antigenul carcinoembrionar) și, mai ales moderni (anticorpi monoclonali, enzime, oncogene, interleuchine, factori de necroză tumorală) atât în stabilirea precoce a diagnosticului cât și în monitorizarea postterapeutică. examenul anatomopatologic este esențial pentru stabilirea diagnostiucului de tumoră și pentru stabilirea conduitei terapeutice. Recoltarea probelor de țesut tumoral se poate face
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
folosit singur sau în cadrul terapiei multimodale. Cele mai bune rezultate sunt în leucemii, limfoame, melanoame și carcinoame renale. Au fost identificate și alte substanțe biologic active: interleuchine (IL), Factorul de creștere tumorală (bTGF), factorul de necroză tumorală (TNF), oncostatin, anticorpi monoclonali, etc. cu efecte antiblastice. Utilizarea lor în clinică este abia la început. 17.7.5. TERAPIA ENDOCRINA Administrarea de hormoni în doze nefiziologice (hormonoterapie aditivă sau antagonizantă) sau ablația unor glande cu secreție internă ovare, testicole, suprarenale (hormonoterapie ablativă) sunt
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
parazitul eludează răspunsul mucos secretor al gazdei, se declanșează atât imunitatea umorală, cât și cea celulară. Toxoplasma gondii induce rapid niveluri serice decelabile, atât ale anticorpilor IgM, cât și IgG. La sugarii cu toxoplasmoză congenitală se poate întâlni o gamapatie monoclonală a clasei IgG. Nivelurile IgM pot fi crescute la nou născutul cu infecție congenitală. Anticorpii policlonali IgG apăruți ca răspuns la infecție distrug paraziții in vitro în prezența complementului seric și stau la baza testului de culoare Sabin-Feldman. Totuși, imunitatea
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
încă la un nivel inacceptabil de înalt, ceea ce justifică încercările de a găsi noi abordări terapeutice complementare antibioterapiei și tratamentului simptomatic. În prezent se efectuează studii asupra unor variate metode de interferare în lanțul patogenic al stărilor septice: 1. Anticorpi monoclonali dirijați împotriva: endotoxinei, exotoxinei; TNF, IL-1, PL A2, C5a; moleculelor de adeziune ICAM, ELAM, receptorului CD 18; factorului X activat, factorului XII. 2. Antagoniști ai receptorilor pentru: TNF ; IL-1 ; PAF; Bradikinină. 3. Epurarea endotoxinei și a mediatorilor: hemofiltrare, plasmafereză; adsorbția
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
vor spori cunoașterea în acest domeniu. Molecule de diferențiere celulară Sistemul C.D. Sporirea continuă a diversității celulelor participante la procesele inflamatorii și imunologice a impus găsirea unor metode de identificare și diferențiere a cestor celule. Inițial s-au folosit anticorpii monoclonali și în 1981 a avut loc în Paris Primul Atelier Internațional asupra antigenelor de diferențiere leucocitara. Prima încercare de clasificare a acestor markeri i-ar aparține lui Bernard și colab. (1984Ă la Congresul din Boston. Apoi sistemul propus de Bernard
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]