5,311 matches
-
percutantă cu cît faptele sunt camuflate inițial sub aparența unui joc lingvistic inofensiv. De la explicațiile magului căruia "îi plăcea precizia elegantă și severă a cuvintelor", pînă la concluzia disperată a Irmei, exprimată fără menajamente ("tatăl și mama ta sînt niște monștrii antropofagi care te-ar fi sacrificat"), suspansul este întreținut cu o iscusință demnă de un mare scriitor. Prima analogie care ne vine în minte este aceea cu proza lui Julio Cortazar, la care ne trimite, de altfel, și Întîlnirea, bucată
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
și criticii literari se fereau cît puteau de ideologie, tocmai din această cauză. Z. Ornea a înfruntat cu un anumit curaj riscul major, acela care transforma rapid orice analiză a curentelor de idei în dogmatismul marxist de rigoare. în loc să ocolească monstrul, i-a făcut față. Și-a propus să-l biruie la el acasă. Și a reușit. Dacă nu de la primele studii (între altele, l-a reluat pe acela despre Junimea iar mai apoi a scris și o biografie a mentorului
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
de azi, Radio și Televiziunii, forța de răspândire a știrilor, veștilor de tot felul, stăpânind și diriguind lumea, publicul ascultător. Faima, Svonul din Eneida virgiliană, căruia îi căzu pradă însuși Poetul iubirii, rău-făptaș... Portretul pe care Virgiliu îl face acestui Monstru care e Svonul, Faima publică (până la radio-Televiziunea actuală): ,,Monstrum, horrendum, ingens, cui quot sunt corpore plumae/ Tot vigilas ocului subter, mirabile dictu/ Tot linguae, tot dens ora sonant, tot subrigit aures... Tam ficti pravique tenex quam nuntia veri." ,,Monstru fioros
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
acestui Monstru care e Svonul, Faima publică (până la radio-Televiziunea actuală): ,,Monstrum, horrendum, ingens, cui quot sunt corpore plumae/ Tot vigilas ocului subter, mirabile dictu/ Tot linguae, tot dens ora sonant, tot subrigit aures... Tam ficti pravique tenex quam nuntia veri." ,,Monstru fioros, uriaș, care câți fulgi are pe trup, Tot atâția ochi veghetori are sub fiecare, și, nemaiauzit, Tot atâtea limbi și guri dau glas ciulindu-și tot atâtea urechi... Crainic tenace al minciunii și netrebniciei cât și al adevărului"... (E
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
decît un eleșteu, ceva mai adînc ca altele. Așa încît, pînă la urmă, totul depinde de tine. Dacă vrei ca o femeie să fie frumoasă, chiar așa și e; dacă ți-o imaginezi urîtă, ea devine, în ochii tăi, un monstru. Cîteva capitole, înspre final, sînt dedicate incidentului, aparent banal, al unei chei pierdute. Poate că și regăsite. E, desigur, transparent, cheia vieții, a cunoașterii, a relațiilor dintre oameni. Mergînd prin noroaie, prin soare, prin ploi și furtună, prin zile senine
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
vezi pornit în căutarea muntelui, în căutarea morții, a iubirii, a adevărului. Toate aceste inițieri se dovedesc, în lungul drum către finalul cărții, a fi eșuat. Sau, poate, nu. " Adevărata problemă este aceea de a-mi conștientiza propriul eu, acest monstru care mă chinuie fără încetare. Amorul-propriu, autodistrugerea, rezerva, aroganța, satisfacția și tristețea, gelozia și ura, toate, de aici provin: din eul interior; eul este, de fapt, sursa nenorocirilor umanității. Oare soluția nenorocirii trebuie să implice, cu necesitate, să-mi înăbuș
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
Val Gheorghiu Urcat la Cetățuia, în paradisul priveliștii, ochii îți cad - pedeapsă! - pe monstrul părăsit al C.U.G.-ului. Pentru că monstru a fost și în gîfîiala lui de început, monstru e și acm, mai ales acum, uitat aici, blestem industrial orașului-lumină. Rod întîrziat al dezordinii ce afectase, ab ovo, mintea clasicului bărbos, criminal falimentară
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
Val Gheorghiu Urcat la Cetățuia, în paradisul priveliștii, ochii îți cad - pedeapsă! - pe monstrul părăsit al C.U.G.-ului. Pentru că monstru a fost și în gîfîiala lui de început, monstru e și acm, mai ales acum, uitat aici, blestem industrial orașului-lumină. Rod întîrziat al dezordinii ce afectase, ab ovo, mintea clasicului bărbos, criminal falimentară în utopia ei destinată fericirii generale. Și
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
Val Gheorghiu Urcat la Cetățuia, în paradisul priveliștii, ochii îți cad - pedeapsă! - pe monstrul părăsit al C.U.G.-ului. Pentru că monstru a fost și în gîfîiala lui de început, monstru e și acm, mai ales acum, uitat aici, blestem industrial orașului-lumină. Rod întîrziat al dezordinii ce afectase, ab ovo, mintea clasicului bărbos, criminal falimentară în utopia ei destinată fericirii generale. Și însușită, nemestecat, de clasicii descendenți, groparii Rusiei imperiale. Spre
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
discordie macină în secret - ca un mucegai sau o igrasie - arcadele și contraforturile noii Catedrale?" O sumă de legende sau mituri cosmogonice statuează sacrificiul necesar unui act fondator, care să marcheze incipit vita nova: uciderea Șarpelui din Rig Veda, a Monstrului marin din legenda zeului Marduk, a lui Purusha din mitologia indiană etc. La noi, e faimoasă legenda Meșterului Manole, cel care și-a zidit soția în zidul Mănăstirii Argeș. În perspectiva istoriei recente, o jertfă a fost adusă pe altarul
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
pe Puțin, să ezite, la întoarcere... Admirația lui pentru germanul serios, corect, muncitor, care nu bea, nu umblă tot timpul după hazaice... Ce fel de rus o mai fi și asta? s-or întrebat unii... Uite cum amestecul optim plămădește "monștrii" necesari. * Lăsând la o parte excesele vremii, în volumul Literatura și Revoluția, la pagina 345, Troțki scrie despre Malraux, text reprodus de revista pariziana L'Express, mai demult... Ce este interesant e că preferință ideologului se îndreaptă spre Gide, un
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
somn, către părțile feminine/ și moi - atît de calde și atît de moi - ale sfintelor/ ținuturi natale. Încotro îmi duci, orașule, sîngele?/ Ești fiul meu: te-am înfiat! Ești fiul meu: te-am înfiat!/ Îți simt în ceafă răsuflarea de monstru: jumătate taur,/ jumătate bărbat. Himere, labirinturi și femei/ ce se prefac, spre miezul nopții, în șerpoaice./ Încotro îmi duci, orașule, sîngele?/ Într-adevăr, toate orașele sînt, în felul lor, blestemate" (Încotro îmi duci, orașule, sîngele). Dar țărănia lui Mircea Bârsilă
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
stilistică desăvârșită ne impresionează cu atât mai mult cu cât poetul o practică inclusiv în momentele în care descrie situații înfricoșătoare, desprinse parcă dintr-un coșmar. Într-un poem, Puiul, ne este înfățișată, de pildă, scena răsfățării unui pui de monstru de către mama lui: " Trezit din somn, puiul de/ monstru pufăie, împroașcă,/ stropește cu stropi mici de/ salivă - o desfătare// mama monstrului e moartă/ de plăcere, despădurește un munte,/ strivește două, trei locuințe/ lacustre// caută nisip roșu/ pur pentru micul dejun
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
cât poetul o practică inclusiv în momentele în care descrie situații înfricoșătoare, desprinse parcă dintr-un coșmar. Într-un poem, Puiul, ne este înfățișată, de pildă, scena răsfățării unui pui de monstru de către mama lui: " Trezit din somn, puiul de/ monstru pufăie, împroașcă,/ stropește cu stropi mici de/ salivă - o desfătare// mama monstrului e moartă/ de plăcere, despădurește un munte,/ strivește două, trei locuințe/ lacustre// caută nisip roșu/ pur pentru micul dejun// la plecarea familiei de/ monștri totul rămâne ars, pustiu
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
desprinse parcă dintr-un coșmar. Într-un poem, Puiul, ne este înfățișată, de pildă, scena răsfățării unui pui de monstru de către mama lui: " Trezit din somn, puiul de/ monstru pufăie, împroașcă,/ stropește cu stropi mici de/ salivă - o desfătare// mama monstrului e moartă/ de plăcere, despădurește un munte,/ strivește două, trei locuințe/ lacustre// caută nisip roșu/ pur pentru micul dejun// la plecarea familiei de/ monștri totul rămâne ars, pustiu/ stropii de salivă ai puiului de/ monstru au săpat în/ aer găuri
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
din somn, puiul de/ monstru pufăie, împroașcă,/ stropește cu stropi mici de/ salivă - o desfătare// mama monstrului e moartă/ de plăcere, despădurește un munte,/ strivește două, trei locuințe/ lacustre// caută nisip roșu/ pur pentru micul dejun// la plecarea familiei de/ monștri totul rămâne ars, pustiu/ stropii de salivă ai puiului de/ monstru au săpat în/ aer găuri negre prin care/ se scurge energia acestei lumi". Inconștiența cu care familia de monștri săvârșește răul ar trebui să-l răvășească pe poet și
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
de/ salivă - o desfătare// mama monstrului e moartă/ de plăcere, despădurește un munte,/ strivește două, trei locuințe/ lacustre// caută nisip roșu/ pur pentru micul dejun// la plecarea familiei de/ monștri totul rămâne ars, pustiu/ stropii de salivă ai puiului de/ monstru au săpat în/ aer găuri negre prin care/ se scurge energia acestei lumi". Inconștiența cu care familia de monștri săvârșește răul ar trebui să-l răvășească pe poet și să-l facă să se înece în propriile lui cuvinte. Dar
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
nisip roșu/ pur pentru micul dejun// la plecarea familiei de/ monștri totul rămâne ars, pustiu/ stropii de salivă ai puiului de/ monstru au săpat în/ aer găuri negre prin care/ se scurge energia acestei lumi". Inconștiența cu care familia de monștri săvârșește răul ar trebui să-l răvășească pe poet și să-l facă să se înece în propriile lui cuvinte. Dar nu, el rămâne un cronicar manierat și rezonabil al întâmplării. Tocmai de aceea relatarea lui ne inspiră încredere, ni
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
mileniului. Romanul aduce în prim-plan un personaj grotesc și înfricoșător, un fel de cocoșatul de la Notre Dame în variantă românească. Scriitorul și-a propus nici mai mult nici mai puțin decât să ne facă să-l iubim pe acest monstru. Este vorba, să recunoaștem, de un pariu greu de câștigat, cu atât mai greu cu cât Stelian Țurlea nu mai are libertatea pe care o avea Victor Hugo de a folosi o retorică romantică pentru a-i înduioșa pe cititori
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
conștient pînă la epuizare nervoasă de uriașul arbitrar al vieții. Kermode e, poate, cel mai apreciat critic britanic al ultimilor decenii. Ridicat la rang nobiliar din anul 1991, autor al unor studii literare fundamentale dedicate lui Shakespeare, Yeats, și altor monștri sacri ai literaturii de limbă engleză, Kermode ar fi putut cu siguranță scrie o memorialistică abundînd în nume celebre, bîrfe de salon, sau pur și simplu valoroasă pentru reconstituirea unei epoci culturale din perspectiva unui om care a contribuit esențial
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
protagoniști, în egală măsură interesanți. Mai întîi de toate, Irving Babbitt, care în deceniul al treilea al secolului 20 preda literatura la Harvard, în departamentul de franceză, fascinîndu-și studenții mai cu seamă prin energie și vitalitate. Pentru Babbitt, nu existau monștri sacri, scriitori consacrați și autori în plină afirmare, ci doar "aspiranți" cărora el le decidea soarta, în clasă, aruncînd tunător laude și diatribe. Literatura devenea astfel un război, o permanentă încrîncenare a antinomiilor precum "clasic sau romantic", "antic sau modern
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
lungi, au fost gândite și realizate de Mihaela Soare, cu un spectacol radiofonic - Verdi - Surprize. Contacte în Italia și America, interviuri în primă audiție și exclusivitate cu persoane - în vîrstă - astăzi neștiute decât de microbiști (opera are... microbiștii ei), un monstru sacru ca Giuseppe Taddei, recitând și cântând pentru București (are 85 de ani) domnul Alberto Carrara Verdi, descendent direct și proprietar al vilei compozitorului de la Sant' Agata, Virginia Zeani, acum la Bloomington - Amintiri și Perspective. Câțiva cântăreți români (Felicia Filip
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
tăcerii, asemănătoare cu aceea din noaptea masacrului de la Rîbnița. "Din cele relatate de mulți a trebuit să deduc, scrie el, fie că undeva, probabil "sus", fusese preluată toată experiența stalinistă și hitleristă, fie că dispuneam noi înșine de propriii noștri monștri, maeștri și genii în materie de tortură [...]. Căci n-a existat nici un arestat, un anchetat, căruia să nu-i fi fost frîntă șira spinării". În jurul lui dispar prieteni, oameni cunoscuți, cad mereu alte capete, inclusiv cele ale comuniștilor ilegaliști, sînt
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
perioadele dominate de Istorie încearcă să explice, să determine și să domine gîndirea pentru a rămîne sub teroarea istoriei. Teologia politică a fost înlocuită și filosofia politică și puțini sînt cei care se mai întreabă: "Cum se poate trăi printre monștri, nemernici și șarlatani cînd vrei să trăiești o viață frumoasă?" Secularizarea sau laicizarea, urmate de pozitivism, sociologism, empirism, științe sociale, pragmatism, republicanism iacobin, socialism științific, ultraliberalism... nu au reușit totuși să stingă vocația pentru religie (religare - lat. împreună), transcendent și
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
unii dintre ei menționați de Monica Spiridon numai în scurte, dar consistente paranteze comparatiste) îmi aparține. Am vrut să sugerez astfel anvergura și diversitatea informației autoarei, dar și lipsa de complexe a acesteia, dezinhibarea care o face să alăture unor "monștri sacri" ai literaturii nume mai modeste sau să aleagă în sprijinul demonstrației și texte mai puțin prizate de critică. Nu e vorba aici de o erudiție sterilă sau capricioasă, ci de una strict funcțională. Este mișcarea dezinvoltă a celui pentru
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]