883 matches
-
Oxford University Press, Londra-New York-Toronto, 1955. AVEMARI, Friedrich, Otto von Bismarck Kanzler und Christ, Brunnen: Gießen und Basel, 1937. B(MONT, Charles, DOUCET, Roger, Histoire de l'Europe au Moyen Âge (1270-1493), II, Librairie F(lix Alcan, Paris, 1931. B(MONT, Charles, MONOD, Gabriel, Histoire de l'Europe au Moyen Âge (395-1270), I, Librairie F(lix Alcan, Paris, 1921. BARBER, John R., Istoria Europei moderne, București, 1997. BAUMONT, Maurice, Marea conjurație împotriva lui Hitler, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1977. BERENGER
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cu o frumoasă cultură, cunoscătoare a mai multor limbi (română, germană, franceză și engleză). Fiind pasionată Încă de mic copil pentru drumeții, a devenit În timp o bună cunoscătoare a tainelor munților și a alpinismului, participând și la excursii În Mont Blanc, respectiv pe “Cervin” și inclusiv pe ghețarul “Le Buee”. Cu toate acestea, cele mai multe ascensiuni le-a realizat În Carpați, munți pe care i-a iubit cel mai mult. Activitatea Bucurei Dumbrava, poate fi identificată pe cel puțin trei planuri
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
studii - 1975), Marketingul În turism (Eugen Nicolescu - 1976), Strategia promoțională În turism (Iulian Berbecaru - 1976), Exportul intern de mărfuri (Nicolae Z. Ionescu - 1975), Oglinzile viitorului În turism (volum colectiv de autori - 1978), Tezaurul Cernei (Ilie Cristescu - 1978), Modelul turistic: Chamonix Mont Blanc (Carmen Petrescu - 1978), Teoria și practica amenajării turistice (Iulian Berbecaru, Mihai Botez - 1977). Un aport semnificativ la analiza economică a resurselor turistice ale Carpaților Meridionali au fost aduse de cadrele didactice universitare de la Academia de Studii Economice București (cum
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Magica, Casa Velcu, Casa Albă, Casa Ana, Casa Sora, Casa cu Brazi, Casa Freya, Casa Cochet, Casa Dumitru, Casa Florescu, Cristina, Cetatea Caraiman, Clasic, Cristal, Crinul, Brădeț, Biznest, Dani, La Doi Ponei (Poiana Țapului), Florina, Liliana (Poiana Țapului), Mariana, Memz, Mont Sebastian, Navigator, Kalinderu, Lia, Orange, Sfinx, Sorana, Soriș, Nik, Valea Albă, Vio (Poiana Țapului), Teodora, Ursul etc; - vile: Amurgului, Adriana (Poiana Țapului), Ana, Andrieș, Aira, Belvedere, Bijoux, Bușteni, Bertha, Căprioara, Camelia, Casa Thomas (Poiana Țapului), Căprița, Casa Albu (Poiana Țapului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
La ulcere se vor observa: localizarea, dimensiunile, marginile și fundul leziunii, starea tegumentelor ce înconjoară leziunea. Ulcerele neuropate sunt localizate, de obicei, în zone de mare presiune (zona plantară a capetelor metatarsiene, la fața plantară a degetelor, zona calcaneană, vârful montului unui halux valgus) și sunt înconjurate de calus, nu există semne de ischemie. Ulcerele arteriopate sunt dureroase, bine delimitate, nu există calusul înconjurator și uneori au o tentă ischemică. Fundul unui ulcer neuropat este roz cu semne de granulație, în timp ce
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
riscul de apariție a ulcerelor. În cazurile de neuropatie simptomatică, pragul de sensibilitate vibratorie măsurat cu diapazonul calibrat se corelează cu simptomatologia neuropată în 89,4% din cazuri (34). Sensibilitatea vibratorie se măsoară la proeminențele osoase ale picioarelor - partea medială („montul”) a primei articulații metatarsofalangiene și la maleole. Pragul de sensibilitate termică măsoară activitatea fibrelor nervoase de tip C, nemielinizate, cu viteză de conducere lentă și a celor de tip Aα. Acesta poate fi verificat folosind o piesă de metal sau
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
unei locuințe. Nu departe de campusul universitar, pe strada Catherine, extrem de înclinată, găsim un apartament studențesc, la etaj. E compus din antreu, dormitor, birou, o sufragerie mare în fund cu o mașină de gătit, baie. La parter locuiește profesorul La Mont. Încălzirea o face un mic calorifer propriu, așa cum au toate locuințele de pe Catherine Street. Chiria e de 35 de dolari, adică 17% din bursa mea de 200 de dolari. Vis a vis de noi e o vilă ocupată numai de
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cu zahăr. Când Carolică, un copil de 3 ani, din Iowa, a mâncat cu Sanda lapte cu orez ca la noi, a doua zi s-a pus în grevă și a refuzat laptele pregătit de mama sa. Prin familia La Mont de la parter, constatăm că ei nu gătesc în stilul nostru. Dimineața, de obicei, iau o felie de bacon (slănină) peste care așează două ochiuri. Acest fel e numit ham and eggs - ouă cu șuncă. Ham e șuncă, dar ei prepară
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cu șuncă. Ham e șuncă, dar ei prepară cu bacon, care e propriuzis slănină (un fel de Kaiserfleisch). Șunca e mai bună. Alături de aceasta, iau un ceai sau o cafea și eventual marmeladă sau alt dulce. La prânz, domnul La Mont (noi îi spunem Lamonțică) când timpul e bun, ia loc pe un chaiselong în curte, unde i se aduce un pahar de 500 grame de lapte și un sandviș. Seara e masa de căpetenie și se ia de obicei devreme
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cu soția și fetița tocmai din Uniunea Sud Africană. Mă asigură că oricând pot găsi bun plasament în țara sa, dar gândul meu este tot la Bărăganul ialomițean; deseori acasă cânt de dorul său. - De ce tot cânți, mă întreabă La Mont. - De dor, domnule La Mont. E foarte frumos la dvs., dar foarte curios, sincer îți spun, dorul de țară nu mă părăsește. Am coleg și pe Mister Willy Jones. E venit din California. A studiat la Universitatea din Dixon și
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
din Uniunea Sud Africană. Mă asigură că oricând pot găsi bun plasament în țara sa, dar gândul meu este tot la Bărăganul ialomițean; deseori acasă cânt de dorul său. - De ce tot cânți, mă întreabă La Mont. - De dor, domnule La Mont. E foarte frumos la dvs., dar foarte curios, sincer îți spun, dorul de țară nu mă părăsește. Am coleg și pe Mister Willy Jones. E venit din California. A studiat la Universitatea din Dixon și acum rămâne aci pentru un
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
În cartierul meu sunt 4 familii venite din Rusia țaristă. Familia Robotnicov ne vizitează des. Doamna îngrijește de o casă mare în schimbul locuinței. Soțul ei a fost căpitan, studiază ingineria și acum se ocupă cu curățirea parchetelor. Familia La Mont pleacă de sărbători în vacanță la părinți. Sunt chemat să mi se dea în primire beciul, caloriferul, combustibilul și mașina de spălat. După vacanță, La Mont mă cheamă și-mi oferă 5 dolari, care mi se cuvin pentru munca depusă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
a fost căpitan, studiază ingineria și acum se ocupă cu curățirea parchetelor. Familia La Mont pleacă de sărbători în vacanță la părinți. Sunt chemat să mi se dea în primire beciul, caloriferul, combustibilul și mașina de spălat. După vacanță, La Mont mă cheamă și-mi oferă 5 dolari, care mi se cuvin pentru munca depusă la beci. Între timp, am mai avut o sărbătoare mare: ziua recunoștinței, Thanksgiving day. Aceasta, de obicei, are loc a treia Joi din luna noiembrie și
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Dama de pică la Barcelona și Madrid, Vanessa la Strasbourg și Mulhouse, La Vida Breve la Livorno, Pisa și Lucca, Jenufa la Barcelona și Monte Carlo, Dialogurile Car melitelor la Vichy, Massy, Avignon, Saint Germain en Laye, Saint Quentin, Royau mont și Oviedo, Affaire étrangère, de Va lentin Villenave, la Montpellier și, cel mai recent debut, Nausicaa, de Reynaldo Hahn, la Paris. Regre tului de a nu fi debutat în Fricka wagneriană, la Bilbao, i se adaugă un alt titlu anulat
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cît și prin armoniile sale, este bine ca francezii să-și extragă din propria istorie, asumată în totalitatea ei, conștiința senină a identității lor. Anexe BELGIA 1. Cuiry-lès-Chaudardes GALIA CELTICĂ 2. Haguenau 3. Alesia 4. Vix 5. Chassey 6. Bibracte (mont Beuvray) 7. Plouvorn 8. Barnenez 9. Carnac 10. Avanton 11. Bougon 12. Vénat 13. Les Matignons 14. Peu-Richard 15. Chazelles 16. Gergovia 17. Roucadour AQUITANIA 18. Saint-Michel-du-Touch 19. Villeneuve-Tolosane GALIA TRANSALPINĂ 20. Charavines 21. Courthézon 22. Fontbouisse 23. Cambous 24
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Barnenez 9. Carnac 10. Avanton 11. Bougon 12. Vénat 13. Les Matignons 14. Peu-Richard 15. Chazelles 16. Gergovia 17. Roucadour AQUITANIA 18. Saint-Michel-du-Touch 19. Villeneuve-Tolosane GALIA TRANSALPINĂ 20. Charavines 21. Courthézon 22. Fontbouisse 23. Cambous 24. Rochelongue 25. Marsilia 26. Mont Bégo 27. Filitosa 28. Porto-Vecchio GERMANIA INFERIOARĂ 1. Colonia Claudia Ara Agrippinensium, Köln GERMANIA SUPERIOARĂ 2. Mogontiacum, Mainz 3, Andemantunnum, Langres 4. Vesontio, Besançon GALLIA BELGICA 5. Castellum Menapiorum, Cassel 6. Tarvenna, Thérouanne 7. Nemetacum, Arras 8. Samarobriva, Amiens 9
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a vizitat orașul Cristiania (în prezent Oslo), unde s-a întâlnit și a discutat cu Henrik Ibsen). 12. Elena Ghica (Dora D'Istria; 3 februarie 1828, București - d. 17 noiembrie 1888, Florența) A fost prima femeie care a escaladat Muntele Mont Blanc (1 iunie 1860). Fiica marelui ban Dimitrie Ghica (numismat și arheolog), nepoata domnitorilor din această familie, a primit o educație aleasă. Considerată de către profesorul ei particular, G.G. Papadopol, un copil minune, a învățat, până la vârsta de zece ani, nouă
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
lui și alor lui case, și-și zise ca n-aveau defel cum să-nțeleagă, cu toată știința lor de carte. Rămânerea lor pe dinafară îl bucură, căci omul se simte îmbogățit de secret. II În holul de la Hôtel du Mont Blanc din Paris, la o măsuță retrasă, Ondine își studie cochet coafura în oglindă înainte de-a sorbi și ultima înghițitură de cafea. Remarcând rujul sustras buzelor de porțelanul alb al ceștii, cu un gest senzual le restaură și lor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
N-am apă, pompa electrică e oprită. Amestec praful cu Merry 1. Torn într-o farfurie adâncă, țin porcul în picioare (oare n-o putea mânca în poziție culcat?). Sunt nevoit să mai prepar o porție, praf de terci plus Mont Rouge 1, pastă cenușie. Pe asta o înfulecă și adoarme numaidecât. Iau zgarda de câine și i-o pun la gât (e suficient de largă, o fi fost a unui bulldog?). O nouă inspecție prin casă. Iau o undiță. Începe
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
baiser à l'alcôve, Aubier, Paris, 1996. * Termenul franțuzesc utilizat pentru a desemna acest tip de sărut care implică folosirea limbii este maraichinage tradus în general prin "sărut franțuzesc" (n. trad.). 9 Dr. Baudoin, Le Maraichinage, coutume du pays de Mont, A. Maloine, Paris, 1904. 10 Contesa Le Groing La Maisonneuve, Essai sur le genre d'instruction qui paraît le plus analogue à la destination des femmes, Dufart, Paris, 1844. Citată de Gabrielle Houbre. 11 Honoré de Balzac, Mémoires de deux
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
un preț aproape simbolic de Casa de Pensii franceză, seniorilor din această țară, tot pe meleaguri catalane ajungem. Am început cu bungalow-urile de pe malul Mediteranei, iar în anii următori am ales muntele. Pînă la urmă, am făcut o fixație pe Mont Louis, cel mai bine păstrat fort al lui Vauban, în creierii Pirineilor, la 1600 m altitudine. Puțin ne-a păsat nouă că era vorba de un loc înscris în patrimoniul cultural al umanității. Dacă nu reușim să ne mai desprindem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cel mai bine păstrat fort al lui Vauban, în creierii Pirineilor, la 1600 m altitudine. Puțin ne-a păsat nouă că era vorba de un loc înscris în patrimoniul cultural al umanității. Dacă nu reușim să ne mai desprindem de Mont Louis, este pentru că primirea și găzduirea de care ne bucurăm la Clos Cerdan, hotelul destinat seniorilor în afara sezonului, adică pînă la începutul lui iulie și începînd din septembrie pînă la Crăciun inclusiv sunt ca nicăieri altundeva. Nelly și Philippe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
euro pe orice distanță, puse la dispoziția cetățenilor de Consiliul Regional. Cu un asemenea bus, urcăm, vreme de două ore, pe drumuri în strînse ace de păr, întrerupte de localități inundate de oleandri de dimensiuni uriașe, pînă la dragul nostru Mont Louis. Pentru nimic în lume n-am renunța la acest drum care, deși atît de cunoscut, pare de fiecare dată altfel, mai frumos, mai spectaculos. Călătorii vorbesc, rîd, șoferul sau șoferița intră în discuție și buna dispoziție face ca întregul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Asemenea bretonilor sau a bascilor, nu renunță nicicum la originea lor și steagul catalan se află peste tot, uneori singur, alteori alături de cel francez și cel european. Privind atent la cele trei care flutură pe poarta de intrare a fortului Mont Louis, am întotdeauna impresia că cel catalan este cu o idee mai înalt decît celelalte. Dar poate că-s gură rea... Steagul acesta are și el povestea lui. Cred că am mai povestit-o așa că pe cei care m-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
se realizează prin adăugarea desinenței -s: lat. annus > fr. an ans, v.prov. an ans, sp. año años, pg. anno annos; lat. femina > fr. femme femmes, v.prov. femna femnas, sp. hembra hembras, pg. femea femeas; lat. mons, -ntis > fr. mont monts, v.prov. mont monts, sp. monte montes, pg. monte montes. În spaniolă și în portugheză, la cuvintele terminate la singular în consoană, pluralul se realizează cu ajutorul unei vocale de legătură, încît desinența devine -es: sp. ciudad ciudades, señor señores
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]