49,590 matches
-
din lucrurile cele mai tulburătoare ieșite din până criticului. După ce remarcă faptul că o viață întreagă a răspuns afecțiunii contemporanilor săi cu judecați critice, dar că semnalele de compasiune primate de cînd e bolnav i-au zguduit din temelii universul moral, Lovinescu încheie așa: .Scrisoarea d-tale m-a găsit într-o astfel de stare sufletească de lichidare a unui trecut și de înfiripare a unei viziuni noi s...ț ~nfiorati, ne stringem uneltele sărace de lut și ascultăm torsul stelelor
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
Augustin Buzura din Recviem pentru nebuni și bestii : un contestatar deschis al regimului comunist, adus vremelnic de revoluția din decembrie 1989 într-o înaltă demnitate publică și redevenit în nesfîrșita perioadă de tranziție un denunțător neobosit al imbecilității și compromisurilor morale ale noilor profitori (nu spun conducători pentru că profitori există și în ceea ce se numește opoziție) politici și nu numai. Adept al dictonului Amicus Plato sed magis amica veritas, Liviu Ioan Stoiciu nu face nici un fel de concesie prietenilor săi politici
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
profitori există și în ceea ce se numește opoziție) politici și nu numai. Adept al dictonului Amicus Plato sed magis amica veritas, Liviu Ioan Stoiciu nu face nici un fel de concesie prietenilor săi politici sau literari. El denunță prostia, oportunismul, abandonurile morale și impostura ori de cîte ori este cazul cu un fel de nepăsare boemă pentru urmările sociale ale gestului său. Inclusiv (mai ales) dacă cei în cauză sînt oameni din imediata sa apropiere, promotori, pînă la un punct, ai acelorași
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
chiar dacă discutabile în termeni absoluți) au fost reacțiile clasei politice și ale liderilor de opinie în două momente cheie din existența regimului Emil Constantinescu: mineriada de la începutul anului 1999 și acțiunea militară a NATO împotriva Iugoslaviei. O astfel de intransigență morală, mereu à rebours cu linia politică oficială, care nu cunoaște eufemismul sau complexul de teamă în fața rostirii numelor proprii, fără cea mai vagă preocupare pentru ceea ce s-ar putea numi realpolitik, este impresionantă pentru spectator, dar, într-o societate ca
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
celui în cauză. Aureolat de dizidența sa anticeaușistă, intens mediatizată de postul de radio "Europa liberă" la sfîrșitul anilor '80, Liviu Ioan Stoiciu ar fi putut deveni un personaj important în acești ani de nesfîrșită și bezmetică tranziție. Intransigența sa morală l-a făcut însă repede indezirabil și se poate spune, fără riscul de a greși prea mult, că situația sa de astăzi nu diferă fundamental de cea de dinainte de 1989. Jurnal stoic din anul Revoluției, urmat de Contrajurnal este o
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
foarte mulți prieteni în lumea scriitoricească. Judecățile sale sînt uneori nedrepte, adesea excesive și ele nu îi ocolesc pe cei care i-ar putea fi prieteni de idei. În mod sigur Liviu Ioan Stoiciu este un om incomod. Atitudinea sa morală este însă fără cusur!
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
nu sînt o noutate. Cei mai mulți înjură presa care și-a permis să-i "încondeieze". Și nu puține sînt cazurile în care acești "debarcați" dau în judecată ziariști și au cîștig de cauză la tribunal, pentru că li s-au adus daune morale. Tu, ca ziarist, îți răcești gura degeaba la judecătorie că acuzatorul tău și-a pierdut funcția nu din cauza ta, ci a isprăvilor lui, de notorietate. Judecătorul, ales pe sprînceană de indignatul demisionat, îți dă dreptate în privința amenzii penale. Nu ți-
Spînzurarea de limbă a ziaristului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14266_a_15591]
-
aidoma celei din interior: a unui teritoriu dubios, devastat de lăcomia noilor stăpâni, de incompetența paranoică la nivel guvernamental și de totala neputință de a proiecta o lumină cât de cât pozitivă a nefericitei entități statale vecină cu bulgarii. Falimentul moral al echipei n-a întârziat să facă valuri: Aurel Dragoș Munteanu, ditamai ambasadorul, a refuzat să mai revină în țară, alegând postura, deloc onorantă pentru un diplomat, de transfug (am împrumutat termenul din vocabularul partidului pe care dl. Munteanu l-
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]
-
dar antrenat într-o mișcare ascendentă a iubirii omul e o făptură dublă". Și cum ar putea fi perceput François Mauriac în afara jansenismului ce i-a impregnat copilăria, desigur nu un jansenism teologic, ci unul al simțirii și al puritanismului moral, oarecum asemănător cu cel ce l-a modelat pe Kierkegaard? "Pentru Mauriac, copil, viața religioasă a fost, înainte de toate, o stare a sensibilității, o atmosferă în care simțirea sa a apărut și s-a dezvoltat". Dar și operele unor scriitori
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
multe lucruri ce acoperă ca niște pânze de păianjen operele literare, singura soluție pentru un critic care vrea să fie onest e să se lase purtat de textul pe care îl citește. Dacă acesta e bun, restul (combinații, matrapazlâcuri, hibe morale) contează mai puțin. Menirea criticului literar e să fie critic literar, nu judecător ori procuror moral. Dar dacă textul din față mai e și revoltător de prost, atunci chiar că autorul care l-a produs nu mai poate conta pe
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
care vrea să fie onest e să se lase purtat de textul pe care îl citește. Dacă acesta e bun, restul (combinații, matrapazlâcuri, hibe morale) contează mai puțin. Menirea criticului literar e să fie critic literar, nu judecător ori procuror moral. Dar dacă textul din față mai e și revoltător de prost, atunci chiar că autorul care l-a produs nu mai poate conta pe prețuirea criticului. Disocierile sunt însă întotdeauna necesare, pentru că altfel planurile se confundă și judecata de valoare
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
că eu îl prețuiesc foarte mult, ca prozator, și îi datorez angajarea mea, acum aproape 10 ani, pe un post de corector la "Contemporanul - ideea europeană". Dar, pur și simplu, mi s-au părut absolut inacceptabile, din punct de vedere moral, și chiar prin prisma unei anumite stilistici a comportamentului unui scriitor, acele dedicații pe care le-a dat, pe mai multe volume, tovarășului Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu. Hai, dedicațiile către primul mai treacă meargă: din nefericire, Nicolae Breban
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
absolut. Nici un complex nu amână, după întoarcere, redactarea amplului reportaj. Simenon nu se întreabă, neliniștit, ce va putea spune în Franța după ce ajunsese să înteleagă adevărul despre URSS, așa cum se framântă, luni întregi, Panait Istrati sau André Gide. Nici un "contract moral" nu se interpune între imaginea pe care o avea despre Uniunea Sovietică înainte de a ajunge acolo și cea dobândită la întoarcere. Nici un compromis nu-și are rostul. Peuples qui ont faim devine, deci, mărturia limpede a unui cetățean al lumii
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
sentimentul generațiilor cu pricina fusese acela că o revizuire e absolut necesară. Termenul n-a fost numaidecît clar de la început. Într-un fel era firesc: peste înțelesul de revizuire a valorilor dat de Lovinescu și-a așternut greutatea un înțeles moral. Reevaluarea n-a privit exclusiv operele, ca literatură, ci și pe scriitori, ca oameni. Ba chiar această a doua perspectivă s-a dovedit mai atractivă. Nu felul în care recitim Nicoară Potcoavă, Moromeții ori Scrinul negru a părut interesant, ci
Revizuirile critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14268_a_15593]
-
privit exclusiv operele, ca literatură, ci și pe scriitori, ca oameni. Ba chiar această a doua perspectivă s-a dovedit mai atractivă. Nu felul în care recitim Nicoară Potcoavă, Moromeții ori Scrinul negru a părut interesant, ci culpele de natură morală ale autorilor lor, considerați colaboraționiști sau compromiși. E ușor de constatat acest fapt: nu cunosc decît rarisime revizuiri estetice (și sistematice) ale operelor publicate sub comunism; procese morale intentate ocazional colaboraționiștilor, reali ori presupuși, au fost în schimb nenumărate. Așa
Revizuirile critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14268_a_15593]
-
Potcoavă, Moromeții ori Scrinul negru a părut interesant, ci culpele de natură morală ale autorilor lor, considerați colaboraționiști sau compromiși. E ușor de constatat acest fapt: nu cunosc decît rarisime revizuiri estetice (și sistematice) ale operelor publicate sub comunism; procese morale intentate ocazional colaboraționiștilor, reali ori presupuși, au fost în schimb nenumărate. Așa se explică polarizarea produsă în rîndul criticilor: nu convingerea că literatura anilor de comunism trebuie recitită la fel ori diferit i-a despărțit, ci condiționarea acestei noi lecturi
Revizuirile critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14268_a_15593]
-
parte numele cele mai importante ale culturii române inter- și postbelice (Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Constantin Noica, Ion Țuculescu, Alexandru Ciucurencu, Vasile Kazar și alții, este și cea care se hrănește direct din noul climat politic, cultural și moral de după primul război. Și, într-un fel sau altul, această generație de umaniști, în cel mai adevărat înțeles al cuvîntului, exprimă cultural toate nivelurile unei existențe frămîntate: de la moralismul sceptic și vituperant la recuperarea sacralității, de la iluminarea mistică în fața absurdului
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
până în 1960. Despre istoricul și semnificația ei, despre valoarea ulterior stabilită a revistei, datele cele mai îndreptățite a fi luate în considerare le oferă inițiatorii, invitați în ediția critică de față a publicației să-i evoce epoca, să motiveze accentul moral cu valoare de simbol al gestului lor constructiv prin însăși natura experienței fiecăruia dintre ei. Mă refer la textele Simple amintiri despre începuturile "Caetelor de Dor", semnat de Constantin Amăriuței, și Literatura exilului și revistele ei de Virgil Ierunca. Primul
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
Potrivire strict informativă, stilizat lineară, asupra datelor vizând întregul spațiu al apariției revistei, 1951-1960, și nu doar primele două volume ale ediției, publicate până acum, o datorăm Mihaelei Constantinescu-Podocea, în spiritul titlului Fișă pentru un dicționar al publicațiilor exilului. Tensiunea morală a epocii "marcată de cortina ideologică", intransigența acuzatoare cuprinsă în portretizarea epică a faptelor de după înstăpânirea brutală a comunismului la noi, începuturile organizării exilului românesc, una din formele luptei sale pentru supraviețuire națională prin inițierea "frontului publicistic al emigrației noastre
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
se vădește a fi un om al ordinei instaurate prin mijlocirea verbului creator: " Ideea ordinii, esențială în poetica lui Claudel, chiar dacă e rareori formulată, își are originea în conceptul de ordo care a dominat gîndirea medievală. Ordine cosmologică, ontologică și morală, deopotrivă.
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
Tudorel Urian, articol apărut în numărul 2 (15-21 ianuarie 2003) al revistei "România literară", se afirmă (col. 3 sus): "Este cunoscut faptul că, cel puțin la începuturile sale, Mișcarea Legionară a parcurs o fază idealistă, scopul ei declarat fiind revigorarea morală a societății românești. Ea a îmbrăcat forme violente după executarea lui Corneliu Zelea Codreanu, totul culminând cu rebeliunea legionară și cu barbara asasinare a istoricului Nicolae Iorga." Istoria ne arată, însă, că prima parte a acestei afirmații este cel puțin
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
securist din anii '50. Act oripilant pentru orice om de bună credință, cu atât mai mult pentru mine ca demnitar și reprezentant al unui partid politic care a avut atâția martiri în închisorile comuniste. Am reacționat, cred, pe măsura gravității morale a situației create, incriminând în prezența a aproximativ 1000 de oameni, a presei, a autorităților locale, veterani de război, decorarea lui Ciolpan și Elekes, angajându-mă public la efectuarea unei anchete menite să elucideze circumstanțele care au făcut posibilă această
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
se putea compara mai ușor percepția nemijlocită a secvențelor cu imaginea globală de astăzi, o lectură și o rememorare a propriilor observații mi se pare interesantă și simptomatică pentru actorii și pentru observatorii fenomenului deopotrivă. 1998 sau nevoia unor clarificări morale O viziune romantică și nițel cinică asupra relației dintre artă și bani, înrădăcinată în conștiința comună cu puterea insidioasă a clișeului, a perpetuat în timp ideea unei funciare incompatibilități. Portretul robot al artistului și al omului de afaceri s-a
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
concrete în care actorii principali sînt chiar artiștii și oamenii de afaceri. Parcă anume spre a demonstra că proiectele abstracte pot căpăta forme determinate, un grup de artiști și un om de afaceri de-adevăratelea au găsit resurse materiale și morale pentru a transforma jocurile imaginației în adevăruri tangibile și în realități de necontestat. Spațiul acestei experiențe, unice pînă acum, este localitatea Cărbunari de lîngă Baia Mare, iar personajele care au animat-o sînt sculptorii Mircea Bochiș, Aurelian Bolea, Ioan Deac-Bistrița, Mihai
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
stereotip în care mass-media evocă ororile Holocaustului era neîndemînatic articulată, ambiguă. Impresia lăsată era aceea că scriitorul ar fi pledat pentru o eliberare de sub presiunea unui trecut ce nu mai vrea să treacă. El recurgea chiar la termenul de măciucă morală. Președintele de-atunci al Consiliului central al Evreilor, Ignatz Bubis, l-a cotat pe Walser drept un incendiator. A izbucnit o dispută îndelungată, penibilă și delicată, căreia i-a pus capăt tocmai cotidianul "Frankfurter Allgemeine Zeitung". Ulterior, tot Editura Suhrkamp
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]