1,093 matches
-
i-a depășit și hotarele. Le cităm pe cele mai importante: una nouă, siriană, sec. XI-XII; una greacă, sec. al XI-lea, care a ocazionat diferite versiuni slave; pe cea italiană de Giulio Nuti, 1583, Despre cîrmuirea regatelor cu ajutorul exemplelor moralizatoare cu animale ce discută între ele; două latine; una germană; o primă versiune în ebraică din 1100 (care naște o primă versiune latină, 1263-1278, a lui Giovanni da Capua: Kalila și Dimna, directorium vitae humanae, care a favorizat și apariția
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fost modernist. Epoca modernă a istoriei patriei înseamnă trecerea la o nouă societate, înseamnă unirea, independența, desăvârșirea unității de stat, toate rămase, într-o bună măsură, obiective ale vieții sale de militant politic, evenimente în studierea cărora el căuta argumente moralizatoare și modele. Istoria modernă a patriei noastre mai înseamnă și o lărgire considerabilă a relațiilor externe, o confruntare permanentă cu grave probleme având mari implicații internaționale. Așadar, un teren de muncă pe măsura acestui titan. Și, într-adevăr, nu există
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de tip artificial 171. Dincolo de aceste critici, trebuie recunoscute meritele teoriilor reeducării, în special faptul că au pus accentul pe individ, care a încetat să fie considerat o ființă abstractă și nedefinită, și, de asemenea, a golit pedeapsa de caracterul moralizator, stabilind drept scop al ei reintegrarea delincventului în societate. În plus, o serie de instituții de drept penal (suspendarea condiționată a pedepsei, liberarea condiționată), fără de existența cărora astăzi ar fi de neconceput un sistem coerent de aplicare a pedepsei, își
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de specialitate sunt prezentate diferite tipuri de criterii valorificate în selectarea textelor literare pentru copii: pe de o parte, criterii obligatorii (criteriul artistic, valoric/axiologic și criteriul accesibilității) și, pe de altă parte, criterii facultative (,,criteriul valorii educative/caracterul didactic moralizator și criteriul apartenenței tematice/exploatarea universului infantil" Gherghina e.a. 2005: 156). Pentru exemple de texte literare valorificate/valorificabile în etapa preșcolarității, vezi Secrieru 2006: Ridichea uriașă, Căsuța din oală, Turtița, Miaunica, de D. Botez; Ninge, de O. Cazimir grupa mică
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ratificări definitive. Pe de altă parte, cultura nu este reglată sau normată explicit de exigențe educative. Scopul ei prioritar scapă de multe ori constrângerilor pedagogice. Arta care se creează la un moment dat nu are numaidecât un caracter didactic sau moralizator, universul mediatic este condus de legile notorietății sau ale câștigului. Este adevărat că faptul cultural captat și explicat În școală (prin programe și manuale) este supus unui exercițiu de compatibilizare, de consensualizare valorică. Totodată, școala cheamă (dar nu poate obliga
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ascultat în picioare. Din păcate, această reușită a fost apreciată, cu totul altfel. În presa de acasă, s-a scris cu un conținut sec, despre cele trei premii obținute, însă analiza făcută la MAE s-a soldat cu observații foarte moralizatoare. Activitatea mea a fost considerată ca un act de nerespectare a disciplinei. Aceeași soartă a avut și concertul difuzat la Radio Teheran al violoncelistului Radu Aldulescu. Coincidența a făcut ca în seara prezentării concertului, cu multe elogii la adresa maestrului, postul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
versuri de Gh. Sion, N. Skelitti, I. S. Nenițescu, D. Teleor, Th. D. Speranția, D. N. Saphir. Cea mai mare parte din revistă este rezervată literaturii pentru copii, scrisă special de redactori (schițe ușoare și atractive, cu un accentuat caracter moralizator, romane de călătorie și de aventuri) sau adaptată din diverse literaturi: după Cervantes (Don Quijote de la Mancha), frații Grimm (basmul Cei doisprezece frați), Goethe (Craiul codrului), Krâlov (fabulele Sticletele și porumbelul, Vrăjmașul), V. M. Garșin (Cruciada copiilor), Elisée Reclus (Spania și
AMICUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285320_a_286649]
-
apoi de calitatea lor. Pe un plan mai larg, atmosfera de la A.p. ar prefigura pe aceea de la „Sămănătorul” și, mai ales, de la micile publicații sămănătoriste din provincie. Se tipăreau și mai cu seamă se retipăreau povestiri cu o pronunțată tendință moralizatoare, poezii patriotice și foarte multă lirică populară. V. Alecsandri (Cântic ostășesc, Hora Unirei, Sentinela română ș.a.), D. Bolintineanu, A. Mureșanu, Iosif Vulcan, N. Negruțiu-Fekete, Gr. H. Grandea, Miron Pompiliu, G. Baronzi, I. C. Drăgescu, M. Strajanu sunt autorii la ale căror
AMICUL POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285324_a_286653]
-
în discursul viu, cu suavități curate și descărcări fulminante, al lui A.I. În tipare care îi îngrădesc, dar nu-i reprimă imaginația, el toarnă o materie abundentă, pulsatilă, trasă apoi prin țevăria fină a unui excurs teologic, cu o finalitate moralizatoare rareori disimulată. Retorica lui este hotărât tranzitivă, catharctică și cu o dominantă psihagogică. „Doftor al sufletelor”, precum Iisus, s-ar voi preotul acesta intolerant de felul său și absolutist în viziunile terestre și escatologice care îl posedă. Îndemnând socratic la
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
în 1850 (Înțeleptul Archir cu nepotul său Anadam), cu intervenții în text, purtând amprenta libertății caracteristice celui care mai degrabă prelucra versiunea-model. Povestirea se încadrează în seria romanelor de Curte (fidelitatea unui vasal) și a cărților de înțelepciune, cu finalitate moralizatoare. Archirie, sfetnicul împăratului Sinagrip, neavând copii, îl ia spre educare pe nepotul său, Anadan. Acesta, nerecunoscător și vrând să grăbească moștenirea, ticluiește o scrisoare către împărat în care îl arată pe Archirie ca trădător. Fără a sta pe gânduri, împăratul
ARCHIRIE SI ANADAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285424_a_286753]
-
măcelarul nu ne dau carne și pâine pentru că sunt generoși cu noi, ci pentru că au la rândul lor interese care trebuie satisfăcute într-o diviziune socială a muncii fără sfârșit. Émile Durkheim, în "Diviziunea muncii sociale"253 arată că "agentul moralizator al omului ca ființă socială este societatea"254. Tocmai de aceea, "diviziunea muncii sociale este un fenomen fundamental pentru destinul societății în ansamblu, nu doar pentru latura sa economică"255. Omul economic este un om social. Economia ca activitate nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
apăreau războinicii și femeile regale. Un alt cântec sacru prezenta perspectiva reginei-mamă, afirmând că supușii sunt dușmanii regelui și fac vrăji Împotriva lui. Aceste condamnări prezentate sub forma unor cântece sacre erau urmate de alte cântece, cu aluzii istorice și moralizatoare. Între timp regele este tratat cu plante magice și este Înconjurat de gărzile regale. Apoi este intonat un alt cântec de condamnare a regelui. Brusc, acesta este Întrerupt de strigătul preotului: „Afară cu străinii”, referindu-se la orice persoană care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
apărute. Precursor al presei literare românești, C. de a. s. a fost proiectat ca o revistă-magazin, care să alterneze o ediție pentru bărbați (literatură, articole despre politică, industrie, economie) cu alta pentru femei (sfaturi gospodărești și pedagogice, povestiri religioase și moralizatoare). Fără a pune în aplicare separarea anunțată, C. de a. s. este, în primii ani, o publicație eterogenă, pentru cele mai diverse gusturi și categorii de cititori. Foiletoane, nuvele și povestiri melodramatice, traduse din revistele străine, fără o preocupare evidentă
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
1872, a condus (o vreme împreună cu I.S. Bădescu) „Noul curier român”. În 1838, încă elev, C. a format cu alți tineri o „societate literară” menită să sporească numărul traducerilor în limba română. El însuși traduce, în același an, o povestire moralizatoare a lui Chr. von Schmid, Istoria tânărului Enric de Aizenfels sau Modul cum învață un copil răpit din leagăn de către tâlhari a cunoaște pe Dumnezeu. Au urmat numeroase tălmăciri publicate în „Albina românească” timp de aproape opt ani și, câteodată
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
rândul lor, prozatorii „decupează” din realitate fapte diverse, întâmplări ieșite din comun. Nuvelele și schițele publicate sunt populate de oameni roși de mizerie, suferințe și vicii, văzuți cu milă, duioșie, exasperare, revoltă, ca victime ale unei societăți imorale. Teza, atitudinea moralizatoare, justițiară ocupă prim-planul acestor scrieri, în cele din urmă niște naive literaturizări. Primele schițe ale lui C. Mille (în C. apar, sub titlul Spovedania unui om nou, și capitole din romanul Dinu Milian), prea multe din nuvelele Sofiei Nădejde
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
fiindu-i atribuite o putere de judecată și de acțiune mult prea mature. Ninoni este imaginat artificial, ca o ilustrație a unor precepte de bună conduită, personaj-model dintr-un „manual” al bunului „cercetaș”. În Tananica (1935), roman cu vădite intenții moralizatoare, C. oferă locuitorilor de la sate o pildă privind modul în care ei ar trebui să acționeze în raporturile cu autoritățile. Ideea luptei de clasă - parte esențială a ideologiei adoptate de autor - își găsește concretizarea atât în împotrivirea țăranilor la nedreptate
CORBASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286407_a_287736]
-
1921) este în bună măsură o continuare a intențiilor demascatoare din Satire, cu deosebirea că aici principalii vizați sunt ariviștii și îmbogățiții de război. Gustul excesiv pentru relatarea unor scene cotidiene, petrecute în jurul mesei sau în alcov, estompează mult intențiile moralizatoare. Transcrierea, inabil literaturizată, a unei experiențe banale, exterioare, presărată cu picanterii, i-a adus lui C., dimpotrivă, susținute acuzații de imoralitate. Consemnarea zi cu zi a celor văzute și trăite de autor în timpul refugiului în Moldova (Pagini de pribegie, 1919
COSMIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286438_a_287767]
-
decenii, a netezi asperitățile și a marca atașamentul ambelor Biserici față cu „legea” și tradiția comună, în matca spiritualității bizantine). Retorica, în rest, e cea uzuală, descripția și evocarea mai păstrând ceva din ingenuitatea stilului cronicăresc, la fel și vehemența moralizatoare. Zădărnicind calea deschisă reconcilierii la „Soborul” florentin (1439), neamul „vestit” al grecilor provoacă adâncirea schismei în aria creștinătății. Trufia și resentimentele oferă o nefastă pildă de risipire și discordie, deplânge C., într-un pasaj ce amintește de privirea sceptică și
COTORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
complicată apare în Spirca, deși prin amploare nuvela lasă la vedere inegalitatea, prolixitatea epicului, ca și mediocritatea stilului. Atunci când aduce în prim-plan mărunte existențe citadine, schița de moravuri eșuează în anecdotic și melodramatic, autorul simplificând tipologia în chip naiv, moralizator. Și în povestirile pentru și despre copii, majoritatea scrise după 1890, C. pierde din farmecul care îi definea câteva schițe de început, precum În ajunul Crăciunului și Ziua de bobotează. SCRIERI: Schițe și nuvele, I-IV, București, 1893; ed. pref.
CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
gol, publică, mai cu seamă în anii de început, istorioare și nuvele, scrieri de factură romantică. B. nu era un imaginativ și proza sa stă între limite ținând de literatura convențională, minoră. Unele povestiri sunt prelucrări, ilustrând preferința pentru accentele moralizatoare ori pentru senzațional și tenebros, altele, cu subiect istoric, au de asemenea un epic precar. În schimb, O privire preste ținutul Hațegului în Transilvania (1838), ca și câteva pagini cu tonalități de poem în proză, descripții poetice, meditații înaripate de
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
apăsate, de umor sau de duioșie, răbufniri ale nemulțumirilor sociale, interferențe între stări de veghe și de visare definesc alte dimensiuni ale prozei lui B. Mediul citadin, considerat, tot pe linie sămănătoristă, ca loc al dezagregării sufletești, îi prilejuiește comentarii moralizatoare. Intitulate „nuvele”, prozele sunt, de fapt, povestiri în care, la fel ca și în lirică, domină o tonalitate subiectivă. Ceea ce nu i-a reușit decât rareori în scrierile de ficțiune, B. izbutește în bună măsură prin memorialul Impresii de teatru
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
lumii pe scurt îi aparțin lui Damaschin T. Bojâncă. Carcalechi este autorul articolelor-program și al dedicațiilor ce însoțeau unele numere. El scrie articole de istorie, care au un pronunțat caracter de popularizare, traduce din greacă și germană povestiri și istorioare moralizatoare, redactează știri privind viața culturală din Principate, informații bibliografice (Izvorul cărților), liste cu prețul mărfurilor ș.a. Literatură originală s-a publicat puțină: fabula Guzganul de cetate și cel de câmp de Gh. Asachi, poezia Ruinurile Târgoviștii de V. Cârlova. Un
BIBLIOTECA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285731_a_287060]
-
1913 și 1914, publicistul mânuiește un condei incisiv, încercând un anume deliciu, aproape că artistic, al ponegririi. Cinicul vede în juru-i, și încă supradimensionate, păcate de care el însuși nu pare să fi fost străin. E, în causticele lui ieșiri moralizatoare și justițiare, un alibi subtil și, poate, dincolo de exercițiul retoric, un gest de expurgare a unui subconștient mereu încărcat. Estet al viciului și vicios al artelor, acest juisor cu rafinamente uneori echivoce s-a răscumpărat, într-o bună măsură, prin
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
La Porte debutează cu evenimentele anilor 1620, pe când era în serviciul Anei de Austria, si se încheie în 1666, anul morții reginei. Compoziția pare în mod esențial tributara faptelor importante, întâlnirilor istorice și politice. Autorii adaugă reflecții personale, scurte fraze moralizatoare, anecdote, incidente, care înveselesc discursul și dezvăluie mentalitatea epocii. De exemplu, ceartă dintre Ludovic și fratele său, pe care am prezentat-o în capitolul anterior, ajută la coborârea valului de sobrietate, misticism și teama reverențioasa care de regulă îi înconjura
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
numai că promovează autorăspunderea esențială pentru sănătatea orală când se termină perioada studiilor, dar determină, de asemenea, în mare măsură, atitudinea individuală față de stomatologie. De aceea este foarte important ca instruirea pentru profilaxia orală să nu fie făcută cu ton moralizator căci, dacă pot apărea carii în ciuda îngrijirii dinților, se pot ivi stări de vinovăție cu feedback-ul respectiv al fricii de tratamentul devenit necesar. Decât să se pună prea mare accent pe completa absență a cariilor, ținta instruirii profilactice trebuie
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]