1,744 matches
-
scrise, aproape toate, în jurul anului 1860. Ele sunt, împreună cu “Oameni sărmani “ și “Inimă slabă “, un fel de varațiuni pe tema “omului mic “, neânsemnat, înfrânt sufletește de contradicțiile capitalismului în ascensiune, contradicții care îl măcinau pe autor însuși. Înclinarea scriitorului pentru morbid, pentru patologie, dezvăluie cum scria Gorki,”frica organică în fața străfundurilor tenebroase ale propriului său suflet “. Strania împletire între bine și rău, între protest și resemnare, între impuls și rațiune și rațiune, între fantastic și real, între principiul atotbiruitor al vieții
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
sfâșiată de durere. Imaginea s-a estompat, dispărând într-o spirală de timp. Camera era goală. A simțit durerea puternică în piept...a desfăcut cămașa.. două cicatrici roșii, dureroase, îi brăzdau pielea. Chipul femeii.....o cunoștea. «..cu neputință ! Jocul devine morbid» -Nu-i un joc ! auzi vocea bătrânei, în spatele său. -Este timpul unor explicații, se întoarse rapid. Nimeni. Nu exista cale de întoarcere. Era nevoit, să parcurgă toate etapele testului, sau ce reprezenta acea întâmplare. A doua, îi oferea perspectiva unui cătun
MAGAZINUL DE ANTICHITĂŢI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346594_a_347923]
-
pe/ la anticar". Și exprimările repetate: "of, neamul nevoii! Pentru a nu primi decât/ răspunsul nimicului. Cu ostenelile lui/ cele duhovnicești, luptând/ cu patimile omenești și cu poftele... Mai zdrobit ca oricând:/ și izolările...". Liviu Ioan Stoiciu creionează o realitate morbidă, glisantă ce se reflectă într-o oglindăconcavă, ca apoi să receptă umanul ca un bâlci al imaginilor stâlcite, sinistre și uneori cinice: "Vechii: dar e și un tablou/ al spaimelor acolo, să trăiți... Tot prin bâlci? Sărut mâna,/ părinte... tot
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
poate afirma faptul că acest dascăl de școală și-a trăit și își trăiește încă, într-un mod cu totul și cu totul singular, zisa. Cu o demnitate sălășluind în tăcere într-o lume, care își construiește cu sârg idoli morbizi și asubstanțiali pe cenușa intenționat spulberată a Valorilor autentice, dar inclusă peremptoriu în textura densă a complexului verb „a fi”, profesorul Gheorghe Păduroiu nu a lăsat niciodată să i se scurgă secundele datului său pământesc oricum. Spirit vădit poziționat împotriva
UN DESTIN PRINTRE APELE TIMPULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345699_a_347028]
-
Toate Articolele Autorului PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ dr. Ștefan Lucian MUREȘANU Motto: Vrăjitorilor evului mediu le spun: / - Lăsați să clipească ochiul senin deasupra Egipetului, / Niciodată nu mor martirii dreptății. (George Bacovia) Cuvinte cheie: previziune, apocalipsă, umbre, întuneric, cadavre, morbid, magie, Nil Rezumat: George Bacovia s-a născut ca poet-om și și-a revărsat erudiția imaginativă spre cenușiul maturității, când durerea fizică îi măcina trupul dezgolind dorul de o lume pe care numai el o putea vedea și urmări
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
pierde pentru că materia cenușie este distrusă de imposibilitatea înțelegerii existentului. Versul al treilea, din cel de-al doilea catren al poeziei, sugerează conștientizarea sfârșitului de către simbolul entității-om: Și-nvinețit de gânduri, cu fruntea în pământ, / Omul începuse să vorbească singur ... Morbidul învinețit de gânduri mărește și mai mult starea tensiunii apocaliptice adăugând teama, gerul, lipsa cuvântului care supune creierul posibilității de a se înălța prin idee: Prin întuneric bâjbâiesc prin casă, / Și cad, recad, și nu mai tac din gură (Sonet
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
română și spiritul de haită”) abordează în eseul intitulat „Ce caut eu în postmodernitate?” drama spiritului însetat de cunoaște, de puritate, obsedat de căutarea de sine într-o lume, într-o cultură a degradării, a crizei de toate felurile, haotică, morbidă, care nu se mai regăsește pe sine, așa cum este cultura română ... Reflecțiile doamnei Magdalena Albu sunt îndrăznețe, ca niște rădăcini care forează în mâlul unui teren mocirlos, dar și pertinente. Alina Arbajter, născută la București (trăiește în Germania), investighează în
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
Ascunse-n țipetele mute...Venit-a moartea, un'se duse? Un întuneric ca de smoală, se cască-n Iad și Purgatoriu Și Raiul, o himeră-albastră în peisajul iluzoriu Se scurge-n râuri de negare și îngerii se-neacă-n ele, Morbide vorbe mă îngroapă sub rămășițele de stele... Minciuna țopăie pe umeri și bube dulci îmi ies pe brațe, S-a prins în horă și trădarea, ca adevărul să-l înhațe; Nu-s sori în galaxii, planete pe traiectorii sinuoase Dansează
UCIGAŞII IUBIRII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370086_a_371415]
-
insuportabila lor frumusețe eu merg spre acel palmier înflorit spre acel palmier calcinat” Toate momentele zilei- zorii, diminețile, serile, miezul nopții, anu¬mite alte ore, sunt filtrate spiritual. „în fine acasă seara cina conversații prelungite până târziu apoi somnul negru morbid somnul îngrozitor infernal somnul dușmanul meu” Poetul le cuvântă gradat, în scara evoluției înțelegerii de sine, într-o spirală creativă a propriului misticism și a propriei viziuni filozofice. „dinspre noi cei ce suntem înspre noi cei ce devenim călătorind amintindu
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
exprimăm, dar nu împotriva vieții! Liderii adevărați sunt purtători ai “veștii bune”, arta adevărată pornește de la Viață și trezește viața”. Se manifestă prin respect față de divinitate și personalitatea umană. Ea mângâie, înalță spre ceruri, ridică gradul de spiritualitate, nu e morbidă. Ar trebui să fie undeva un forum care să studieze atât lucrările artiștilor cât și moralitatea trăirii lor, dacă pot sa nu fi exemple pentru generațiile viitoare. Așadar, avem nevoie să fim mângâiați! Da! “În lume veți avea necazuri, dar
DESPRE MÂNGÂIERE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369458_a_370787]
-
improvizați astăzi în moraliști, miniștrii cari s-au vândut o viață întreagă, deputații contabandiști... Nu ne prăbușim din cauza numărului dușmanului, nici din cauza armamentului său, boala o avem în suflet: este o înfricoșătoare epidemie de meningită morală... Piramida noastră socială este morbidă: vârful - bolnav de sifilis, baza - de pelagră” (Octavian Goga). C. V. Tudor, pe care niciodată nu l-am agreeat, a spus totuși cândva un mare adevăr: “Fibra trădării face parte din constituția fizică a poporului român! Toți marii conducători ai românilor
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
plictisesc în Franța, mai ales pentru că aici toată lumea seamănă cu Voltaire. Sau: Geroge Sand e una dintre acele bătrâne ingénue care nu vor niciodată să părăsească scena. Baudelaire lărgește aria de inspirație poetică, introducând teme noi ca: urâtul, păcatul, stările morbide, moartea, răul. El vede în om o dualitate; Dumnezeu și Satana. De aceea găsim în poezia lui laude la adresa alcoolului, a drogurilor, care dau simțurilor o bucurie paroxistică, fie cântece pentru dragoste pline de gingășie, idealizată. Poezia lui are un
BAUDELAIRE- LA ÎNCRUCIŞAREA DRUMURILOR DINTRE ROMANTISM, PARNASIANISM ŞI SIMBOLISM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353016_a_354345]
-
imediata tangență a psihatriei dacă nu chiar în miezul acesteia. În creația sa, diversă din punct de vedere tematic, Liviu Rebreanu cunoscut ca romancier al marilor probleme de conștiință colectivă și indfividuală, a abordat în Ciuleandra un caz de conștiință morbidă, de destructurare psihotică a personalității. Încă de la început, romancierul folosește tehnica de a înfățișa, la fel ca într-o fișe de observație medicală, faptele, analiza stărilor de conștiință ale eroului și mersul suferinței acestuia, unde consemnează în afara simptomelor și evoluția
ELEMENTE PSHIOPATOLOGICE ÎN CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353769_a_355098]
-
și-atâta negru, când toate au miros de bălegar. Tiresias Tiresias îmi bate în poartă să-i deschid. E însoțit de Manto, a sa fiică. Bătrânul orb mă strigă și mi se face frică știind că tot ce spune e morbid. Nu știu în ce oracol mă vede-acest profet, care-a trecut prin șapte generații doar ca să îmi aducă mustrări sau acuzații, pentru greșeli pe care le repet. Îl rog să intre-n casă, la masă îl invit și mă-nfioară albele
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353978_a_355307]
-
oricât... Sunt un creștin rămas aici, în țară, Să fiu cu Țara răstignit pe cruce, Vândut pe-un colț de pâine dulce, Cu cât mai neagră-i și amară. Sunt vremuri grele, parcă toți trăim Într-un mental năuc, dement, morbid, Apocaliptic.. Fiindcă nu iubim Destul și ne lăsăm zidiți în zid... Sunt hotărât, prieteni, măcar pe încă-o viață, Așa cum mă condamn și însumi mă blestem - Să-nalț cu voi măreața Rugă cea măreață Din mii de versuri. Cu voi
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
suava, D-aia la apusul zilei sînt femeia cea mai slabă Nu rîvnesc să am imperii de zăpadă grea și rece- Doar în clipele sublime m-aș înscrie si-as petrece Sînt femei ce au în viață doar un ideal morbid: Dar eu cred că doar trufia de a fi le-o fi orbit! Ce este oare femeia, daca nu un înger pur, Înflorit într-o grădină strălucind că un azur; Ea e un simbol de pace și de visuri cristaline
DACA N-AR FI PRIMAVARA MAI AMARA SAU MAI DULCE de CRISTINA LILA în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357070_a_358399]
-
pourquoi dans le soirée je suiș la plus faibles femme Je ne veux pas avoir de la neige lourde et froid Seulement dans des moments sublime, je signe et je passe, Îl y a des femmes qui vivent seulement un idéal morbide: Mais je pense que seulement la fierté d'être leș aveugler ! Qu'est-ce que c'est une femme, si elle n'est pas un ange pur Fleuri dans un jardin comme un bleu brillant; Elle est un symbole de paix
DACA N-AR FI PRIMAVARA MAI AMARA SAU MAI DULCE de CRISTINA LILA în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357070_a_358399]
-
suava, D-aia la apusul zilei sînt femeia cea mai slabă Nu rîvnesc să am imperii de zăpadă grea și rece- Doar în clipele sublime m-aș înscrie si-as petrece Sînt femei ce au în viață doar un ideal morbid: Dar eu cred că doar trufia de a fi le-o fi orbit! Ce este oare femeia, daca nu un înger pur, Înflorit într-o grădină strălucind că un azur; Citește mai mult Dacă n-ar fi primăvară mai amară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
îmbată, păpădia mea suava,D-aia la apusul zilei sînt femeia cea mai slabaNu rîvnesc să am imperii de zăpadă grea și rece-Doar în clipele sublime m-aș înscrie si-as petreceSint femei ce au în viață doar un ideal morbid:Dar eu cred că doar trufia de a fi le-o fi orbit!Ce este oare femeia, daca nu un înger pur,Înflorit într-o grădină strălucind că un azur;... XIX. TRĂIM ÎNTR-O DIMENSIUNE LINEARA, de Cristina Lila, publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > METAFORA NARATIV GERMINATOARE Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 317 din 13 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Metafora narativ germinatoare Suzana Deac oficiază, ca prozator, în volumul Podul suspendat , un ritual de exorcizare a fantasmelor morbide, induse de programatorul de suflete - accidentalul traumatizant sau durata cleioasă a cotidianului cenușiu. Ca indivizi, nu ne putem abstrage timpului istoric cu care suntem contemporani, cea mai mare parte a biografiei noastre pivotează în jurul reglementărilor comunitare, la care lăuntric consimțim
METAFORA NARATIV GERMINATOARE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357279_a_358608]
-
parte, ba chiar din miezul lor. Povestea unei vieți, dacă se poate, cât mai scandaloasă, este unul din subiectele care incită oamenii. Le eliberează o cantitate enormă de adrenalină. De ce? De ce se simt atrași oamenii de tot ce e straniu, morbid, crud, îngrozitor, dureros? Pentru că se regăsesc în acele fraze cumplite, se oglindesc într-una sau în alta din situațiile redate cu amar și obidă de autor, le place să se scalde (ca să nu zic bălăcărească) - în albia plină cu necurățenii
UN TIMP AL TRĂIRII ŞI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ LA CARTEA SILVIEI URLIH VIAŢA DE DUPĂ VIAŢĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358300_a_359629]
-
viața telurică? Tumult, egoism, lumire preluată de la un fiind la altul și pogorâtă în „negrul pământ”, cripta grea ca plumbul ce stăvilește pentru totdeauna răul viu însă nu fiindul fără umbră. Bacovia a fost un căutător și un clavăzător al morbidului, un cercetător al labirintului nopții de la fereastra căruia și, rareori pe drum, observa clipele încă vii ale timpului teluric. Număra ceasurile, cântărea minutele și ștergea secundele care i se păreau lipsite de importanță în lumea udă a nopții: „Acolo, unde
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
conform preceptelor fasciste, munca avea să elibereze pe om. Atribuiam această tristă întâmplare celebrului Capital, de unde pornise toată această porcărie a recuperării pierdutului paradis miltonian, cu mica sa acumulare primitivă, pe care Marx o incrimina cu atâta acribie în numele farsei morbide a egalitarismului. Ceea ce fusese, aș îndrăzni să spun, pentru Marcel Proust în aristocratica sa copilărie, madelaina aceea, a cărei aromă simțea cum i se topește în gură, chiar și după trecerea unui timp atât de îndelungat, determinându-l, de câte ori cădea
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
scrise, aproape toate, în jurul anului 1860. Ele sunt, împreună cu “Oameni sărmani “ și “Inimă slabă “, un fel de varațiuni pe tema “omului mic “, neânsemnat, înfrânt sufletește de contradicțiile capitalismului în ascensiune, contradicții care îl măcinau pe autor însuși. Înclinarea scriitorului pentru morbid, pentru patologie, dezvăluie cum scria Gorki,”frica organică în fața străfundurilor tenebroase ale propriului său suflet “. Strania împletire între bine și rău, între protest și resemnare, între impuls și rațiune și rațiune, între fantastic și real, între principiul atotbiruitor al vieții
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359443_a_360772]
-
la sărbătoare, cu muzica tradițională. Secretarul organizației de bază se gândește la binele tururora și la al său. Toți sunt de fapt oameni cumsecade, care se ajută între ei, și fiecare își joacă rolul banal oferit de o societatea comunistă morbidă. Absurdul nu e nou la moldo-valahi, mai ales în literatură, așa că din perspectiva filmului el e bine venit și ne deschide perspective nebănuite izvorâte parcă din Hieronimis Bosch și din spiritualitatea pravoslvanica sârbă, rusă. Pentru a înțelega filmul este utilă
UNDEVA LA PALILULA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359190_a_360519]