552 matches
-
Fiziologul latin, în vol. Fiziologul latin. Richard de Fournival, Bestiarul iubirii, ediție îngrijită, traducere din latină și franceza veche, note și studiu de Anca Crivăț, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 33. 315 Roger Caillois, Le mythe de la licorne, Éditions Fata Morgana, Montpellier, 1992, p. 35. 316 Ibidem. 317 Idem, p. 12. 318 Florence McCulloch, Medieval Latin and French Bestiaries, The University of North Carolina Press, 1962, p. 180. 319 Idem, p. 181. 320 Isidor din Sevilla, The Etymologies of Isidor of
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ce răstoarnă carul mare, adică la posibilitatea ca Natura să se răzbune. Dar treaba e Încă mai Înșelătoare, căci Natura nu e o buturugă mică; mică e doar percepția noastră despre ea, iar simțurile ne Înșeală adesea. Ca și fata morgana. Îi rog de iertare pe aceia născuți În zodia calului, adică 8% dintre noi, că le-am bătut șeaua. „Radioalmanah“, 13 iulie 1996, ora 13,15 4. O binefacere neașteptată - nămolul Îi mulțumesc prietenului Aurel Brumă, un prieten ca o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
biotică, așa cum o percepem cu toții, sau și abiotică, așa cum o percep mai puțini. Dar e și factor de evoluție căci, așa cum am mai spus, din inferior, chiar via aneantizare, creează superior... „Radiosfera“, 8 septembrie 1999, ora 11,57 44. Fata morgana Fiuuu! Sper că acei de vis-à-vis n’au băgat de seamă unde mă duc, și nici cei de aici de unde vin. Orice pisoi știe că vizitând două cămări se alege cu două mâncări - și nu-i rău deloc -; cât despre
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rădăcini pivotante și ramificate, foarte puternice. Asta era. Poate vă veți întreba de ce am stat atât de mult în bordei și nu ne-am mutat în casă nouă? La această întrebare vă voi răspunde imediat. 5. LICHIDUL VITAL sau FATA MORGANA Nu puteam începe confecționarea chirpicilor dintr-un motiv foarte simplu, dar esențial: lipsa apei. În localitatea aceasta, care mai întâi s-a numit Satu-Nou, apoi Tătarul Nou, și, în cele din urmă, Bumbăcari, fusese strămutată o populație de peste 2500 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la sate și orașe". În perimetrul construibil al viitoarei localități de pe harta României comuniste, aflată sub cizma rusească a bolșevicilor, nu exista nicio sursă de apă potabilă. Niciun puț. Nimic. Departe, hăt, la orizontul mișcător cu imagini halucinante de Fata Morgana, se înălța pe verticală cumpăna stingheră și melancolică a unei fântâni abandonate, asemenea unei girafe proiectându-și pe cerul înfierbântat al deșertului Kalahari silueta maiestuoasă și inconfundabilă. Dar fântâna era moartă. Peste izvoarele de apă reci și proaspete aducătoare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
TIMIȘOARA O RĂSCRUCE ISTORICĂ 123 2. "DAR DIN DAR SE FACE RAI" sau IUBIREA SEMENILOR 140 3. GARA DUDEȘTI sau PUNCTUL TERMINUS AL CĂLĂTORIEI NOASTRE 156 4. 1951 ANUL MUTANȚILOR ENIGMATICI sau METAMORFOZA REGRESIVĂ 166 5. LICHIDUL VITAL sau FATA MORGANA 172 6. SĂPAREA FÂNTÂNILOR sau EXERCIȚIU DE SUPRAVIEȚUIRE 177 7. CONFECȚIONAREA CHIRPICILOR sau MUNCILE LUI SISIF 180 8. PE ULTIMUL DRUM 187 9. SE NAȘTE UN SAT 197 REFERINȚE CRITICE Raiul negru 221 Amintiri din copilăria lui Iov 227 Ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
el fără teamă; n-a deschis ochii, n-a lătrat, mai departe drumul se strecura printre pete neuniforme de umbră și lumină. Căldura de vară se țesea în șiruri galbene, tremurate, aveam senzația că nu peste mult timp o fata morgana se va înfățișa la capătul străzii. Casa pe care o căutam era una dărăpănată, cu mari crăpături prin care puteai băga mâna până la cot, ferestrele închise, poarta zăvorâtă. Peste gard se vedea o parte din curtea interioară, mică, umbrită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
În sfârșit, dar nu în ultimul rând, rușii au cumpărat un procent semnificativ din acțiunile OMV cel care conduce proiectul Nabucco și care a cumpărat și Petrom-ul -, așa încât, chiar dacă proiectul se realizează, independența energetică a României rămâne o fata morgana. Un lucru mi-a devenit clar, chiar dacă nu-mi place: tot ce și-au propus rușii în materie de energie în ultimii ani le-a reușit. De ce nu le-ar reuși și sabotarea proiectului Nabucco? Să revenim la cauzele obiective
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
asemenea abstracțiuni, ca să nu le numim utopii; ca și cum statul ar fi un personaj binevoitor, omniscient și omnipotent atrage după sine nedorite efecte perverse: reduce bogăția, încurajează nemunca, viciile de tot felul 6 etc. Problema "optimului social", un fel de "fata morgana" a lumii moderne deși tratată pe larg de autori importanți (Kant, Arrow, Lange, Bergson, Hayek, Samuelson ș.a.) nu și-a aflat rezolvarea căci, așa cum afirmă Serge-Cristophe Kohn, "definirea noțiunii de optim presupune existența unei alegeri, ceea ce pune, pe de o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
a bunăstării între indivizi (sau grupuri de indivizi). O teorie economică ghidată de căutarea alocării eficace a resurselor nu poate răspunde la această chestiune, și aceasta pentru că îi lipsește un veritabil criteriu al optimului social sau al justiției sociale (fata morgana). Teoria economică pare, astfel, incapabilă să ghideze alegerile publice, dincolo de o triere tehnică prealabilă între un ansamblu de alegeri eficace și un ansamblu de alegeri ineficace. Există economiști care au încercat, desigur, să depășească acest impas, dar toate tentativele au
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
1949-1954), redactor și stilizator la Editura Consiliului Central al Sindicatelor (1954-1958), lucrător în atelierul de decoruri al Teatrului Național din București, restaurator de pictură bisericească, bibiliotecar și documentarist la ICSIM București (1959-1981). Debutează în „Universul literar” (1940), cu eseul Fata morgana. În 1952, sub pseudonimul Ștefan Andrei, îi apare romanul Noul oraș. Colaborează la „Tânărul scriitor”, „Contemporanul”, „Femeia”, „Flacăra”, „Astra”, „Viața militară”, „La Roumanie nouvelle”. Devine membru al Uniunii Scriitorilor, dar în urma Congresului din 1956, când două dintre cărțile sale (Spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
într-un mimetism ridicol, factice, ce nu asigură nici măcar satisfacția minimă a unui model ce-și imită onorabil copia. Este momentul să punem capăt timpurilor „interesante”, din spectatori să devenim actanți și mai ales să reinstaurăm ceea ce pare o fata morgana: Speranța; pe care am alungat-o înainte ca ea să-și dea acordul să moară. Este timpul sa ne gravăm în suflete trei cuvinte: Dum spiro, spero!(Căt respir, sper!)
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
Maffesoli, La Violence totalitaire, 1979, reed. Desclée de Brouwer, 1999, p. 77. 69 Cf. G. Rodis-Lewis, Descartes, Calmann-Lévy, 1995, p. 91. Cf. și Nietzsche, Naissance de la tragédie, Pléiade, 2000, p. 20. 70 Cf. A. Breton, Ode à Charles Fourier, Fata Morgana, p. 29, și P. Tacussel, Charles Fourier. Le jeu des passions, Paris, 2000. 71 Hegel, Phénoménologie de l'esprit, Hatier, 1991, p. 57. Cf. și K. Rosenkranz, Vie de Hegel, Gallimard, 2004, p. 189, nota 2, și B. Pinchard, "Le
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Mișcării Legionare din strada Gutenberg nr.3, care este și locul unde este citat de instanțe, după răsturnarea situației din 21 23 ianuarie 1941, ceea ce ne face să credem că domiciliul din strada Argentina nr. 24 era unul de „mână morgană”. Una din primele reforme care trebuia să aibă loc era aceea a Bisericii, ca matcă a tuturor celorlalte. De aceea prin corespondență, prin discuții directe și nu prin circulări, a cerut contribuția tuturor, la această mare operă de edificare. Din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Club / 62 4.7. Un vis într-un alt vis / 63 4.8. Pe alte trepte ale evoluției / 64 4.9. Biologie și ecologie / 66 4.10. Spre o definiție operațională / 67 4.11. Comunitatea imaginată / 69 Capitolul III. Comunitatea Morgana / 71 1. Definiție operațională / 71 2. Markerii comunității / 72 3. Trepte și grade ale comunității / 77 4. Comunitatea calpă. Imitarea sau falsificarea principiului comunității / 79 5. Despre forța comunităților / 80 Capitolul IV. Forme pseudo-comunitare de asociere / 83 1. Familia, breslele
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în grupuri mici, problema rămâne deschisă aici. Mason nu pare să recepteze însă niciun argument, considerând că și în acest înțeles comunitatea se poate extinde foarte mult, chiar până la statul-națiune și mai departe, către lume ca întreg. Capitolul III Comunitatea Morgana 1. Definiție operațională (n definirea conceptului de comunitate pornim de la următoarele elemente: a) dimensiunea spațială b) dimensiunea cantitativă c) dimensiunea structurală d) dimensiunea relațională e) dimensiunea funcțională f) dimensiunea temporală Definind comunitatea din punct de vedere morfologic, primele două coordonate
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Catargiu nr. 43 cod 700107 • O.P. 1 C.P. 161 • Tel. Difuzare: 0788.319462 tel./fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro SOCIOLOGIA COMUNITĂȚII 2 1 Introducere Importanța ideii de comunitate în istoria gândirii Definirea comunității Comunitatea Morgana Forme pseudo-comunitare de asociere Mobilitatea intercomunitară Tipologii ale comunităților Dinamică socială "Autopsia" comunității Comunitarismul sau: Comunitatea a murit! Trăiască Comunitatea! Ferdinand Tönnies Intermezzo istoric Situarea noastră în lume Noi (și nu numai) despre noi Proiecte în reconstrucția spiritului comunitar în
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
presupune cunoaștere și familiarizarea care presupune doar prezență 7. Aceste imagini mentale sunt considerate de Goodman a fi tablouri ale minții noastre 8, deși nu au doar o componentă vizuală și nu sunt susținute de un mediu material. Deși Fata Morgana este un produs al imaginației minții umane, există descrieri și chiar reprezentări vizuale despre aceasta, în absența unui suport în realitatea exterioară. Astfel, deși un obiect nu există, individul are reprezentări despre el. Cum și de ce este posibil? Un prim
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cunoștințe vechi în structuri noi, de a inventa obiecte sau de a contura stări inedite"9. Însă, aceasta nu ar fi suficientă pentru a explica cum un număr atât de mare de oameni și-au imaginat un personaj ca Fata Morgana și l-au construit la nivel mental. O altă explicație, și probabil mai completă, ar trebui căutată în mecanismele de comunicare interumană și socială care facilitează transmiterea reprezentărilor și astfel asigură perpetuarea imaginilor. În acest sens, este perfect posibil să
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în scenă de compania teatrală Comedia în 1912, când, la sugestia lui Al. Davila, directorul trupei, adoptă și criptonimul Valjan. În perioada interbelică i s-au jucat pe prima scenă a țării Nodul gordian (1920), Lacrima (1921), Vedenia (1932), Fata Morgana (1936), acestea două din urmă pierdute, și Generația de sacrificiu (1933); urmează în 1945, după încheierea războiului, Norocul, o comedie fantastică cu spectacole suspendate destul de repede, fără motive explicite. Unele piese au fost și editate, peste decenii fiind incluse, împreună cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
Arghezi, Scrieri, XXVIII, 35-37; M.[Mihail Mora], „Lacrima”, U, 1921, 109; Mihail Iorgulescu, „Ce știa satul... Lacrima. Nodul gordian”, „Ideea europeană”, 1923, 49; Scarlat Froda, „Ce știa satul...”, RP, 1924, 1 889; Rebreanu, Opere, XIV, 156-157, 166-176; Paul Prodan, „Fata Morgana”, „Viitorul”, 1927, 5 866; Al. Robot, Față în față cu eroul meu, RP, 1932, 4 485; I. M. [Ioan Massoff], D. Valjan despre „Vedenia”, trecutele și viitoarele sale piese, RP, 1933, 4 501; Vasile Timuș, „Vedenia”, RP, 1933, 4 509
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
Intru în mașină. De fapt, într-un cuptor infernal. Volanul frige. Pielea de pe scaun frige. Maneta de viteze frige și ea. Deschid geamurile, dau drumul la aerul condiționat. La maximum. Motorul toarce impasibil. Întorc capul spre ușa aia mare. Fata Morgana. Pe ușă iese chelnerul, cu tava cu cafeluța, cu berea, cu condens pe pahar. Țipă spre mine: Domnule, comanda dumneavoastră... Du-te dracului! Auzi mă, du-te dracului. Demarez nervos spre casă. O parte a creierului, cea ne-toropită total
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
scenograful italian Beni Montresor și-a Închipuit lumea Portocalelor ca pe o reflecție infinită Într-un joc halucinant de oglinzi: un labirint de platforme, spații geometrice și scări mobile care alunecau pe o suprafață de sticlă, formând când grota Fetei Morgana, când oaza deșertului unde Prințul dezleagă misterul portocalelor, din care ieșeau dedublându-se În oglindă, ca niște păpuși diafane, cele trei prințese. Costumele erau un mozaic pestriț și multicolor de forme abstracte, măști și păpuși de toate dimensiunile erau folosite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
oglinzi, care Însă a „oglindit“ povestea și muzica Într-o cheie mai modernă. Ne-am amuzat copios reproducând o realitate extrem de familiară atât nouă, cât și lui Prokofiev. Acțiunea Începea cu o ședință de partid sovietică suprarealistă, condusă de Fata Morgana, un fel de eminență cenușie a unui Prezidiu Permanent comunist inventat de noi. De aici exploda muzical tot absurdul și ilogicul delirant justificat de situația textului. Zborul vesel al imaginației triumfa odată cu explozia portocalelor. Ne gândeam la sărmanul Prokofiev, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
când era atât de arțăgoasă! În fața casei, aproape de tomberoanele de gunoi, era o pancartă cu orarul unui autobuz. Unul pe zi, dimineața la 7.30. Mult timp, cred că două săptămâni, am încercat să văd acel autobuz, dar era fata morgana. Nu puteam pleca de acolo ca Leila, în zori de zi. Trebuia neapărat să o anunț, să fac față unei furtuni, pentru că trebuia să mă ducă câțiva kilometri cu mașina. Între timp, în zonă murise o româncă de vreo 50
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]