551 matches
-
mai lungă decât timpul cerut de realizarea acordului asupra măsurilor. Blocada a fost formal ridicată la 3 noiembrie. La 2 noiembrie, U Thant începe consultarea individuală cu membrii Consiliului de Securitate, ca substitut pentru ședința care se îndepărtează ca Fata Morgana. La 2 noiembrie, la balul anual al presei, sunt așezat lângă Adlai Stevenson, iar conversația îmi întărește stima pentru el. Mi-a povestit întâlnirea cu Mikoian în ajun, care a durat 4 ore. El spunea că SUA "au acceptat inspecția
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
www.erudit.org/revue/meta/2004/v/n4/009780ar.html. 3. 4. Linguistique, stylistique et discours poétique BENVENISTE, Émile, " L'appareil formel de l'énonciation ", în Langages, no. 17, 1970. DU BOUCHET, André, " Langue, déplacement, jours ", în L'incohérence, Fata Morgana, Montpellier, 1979. CHAMBERLAND, Roger, " La dimension pathémique du discours poétique ", în Voix et images, vol. 16, no. 3 (48), 1991, p. 456-468, URL : http://www.erudit.org/revue/vi/1991/v16/n3/200921ar.pdf. CHATEAU, Dominique, " Note sur l'écart
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cît., p. 9-10. 700 Jacques Garelli, Rythmes et mondes, op. cît., p. 12. 701 Fernand Verhesen, À la lisière des mots : sur la traduction poétique, op. cît., p. 10. 702 André du Bouchet, " Langue, déplacement, jours ", în L'incohérence, Fata Morgana, Montpellier, 1979, p. 15. 703 Serge Champeau, Ontologie et Poésie. Trois études sur leș limites du langage, Vrin, Paris, 1995, p. 137. 704 Michael Riffaterre, Sémiotique de la poésie, op. cît., p. 37. C'est nous qui soulignons. 705 Mário Laranjeira
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
popoarele barbare Imperiile ce-or fonda aicea Le vor numi imperie romane. Ginte cu ginte s-or certa mereu Care din ele-ți seamănă mai mult; Măsura răutății tale, Romo, Va fi măsura lor de înmîndrire! Fii blestemată, tu fata morgana Al crudului neam omenesc... oraș de demoni Ce-ai înfrumusețat atâta Răul, lupta, Cât chiar popoare pîn-acum pacifici Au nebunit la faima mare-a ta! Și-au întors sufletul din bine-n rău Spre-a deveni tot așa răi ca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
asemenea invizibile [chiar și, n.n.] pentru observarea spirituală, după cum culorile de dincolo de roșu și violet sunt invizibile ochiului fizic ”. Procesul ne apare ca o sumă de apropieri de un optim (ce se depărtează pe măsura apropierii de el - o fata morgana), efectuat de Univers, în același “scop” spiritualizarea sa; fiecare regn, abiotic sau biotic și, în extindere, spiritual, nu face altceva decât spiritualizarea materiei într’un ritm propriu, din ce în ce mai intens și cu mijloace caracteristice care, pe măsura subtilizării regnului, se adaugă
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Club / 62 4.7. Un vis într-un alt vis / 63 4.8. Pe alte trepte ale evoluției / 64 4.9. Biologie și ecologie / 66 4.10. Spre o definiție operațională / 67 4.11. Comunitatea imaginată / 69 Capitolul III. Comunitatea Morgana / 71 1. Definiție operațională / 71 2. Markerii comunității / 72 3. Trepte și grade ale comunității / 77 4. Comunitatea calpă. Imitarea sau falsificarea principiului comunității / 79 5. Despre forța comunităților / 80 Capitolul IV. Forme pseudo-comunitare de asociere / 83 1. Familia, breslele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în grupuri mici, problema rămâne deschisă aici. Mason nu pare să recepteze însă niciun argument, considerând că și în acest înțeles comunitatea se poate extinde foarte mult, chiar până la statul-națiune și mai departe, către lume ca întreg. Capitolul III Comunitatea Morgana 1. Definiție operațională (n definirea conceptului de comunitate pornim de la următoarele elemente: a) dimensiunea spațială b) dimensiunea cantitativă c) dimensiunea structurală d) dimensiunea relațională e) dimensiunea funcțională f) dimensiunea temporală Definind comunitatea din punct de vedere morfologic, primele două coordonate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Catargiu nr. 43 cod 700107 • O.P. 1 C.P. 161 • Tel. Difuzare: 0788.319462 tel./fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro SOCIOLOGIA COMUNITĂȚII 2 1 Introducere Importanța ideii de comunitate în istoria gândirii Definirea comunității Comunitatea Morgana Forme pseudo-comunitare de asociere Mobilitatea intercomunitară Tipologii ale comunităților Dinamică socială "Autopsia" comunității Comunitarismul sau: Comunitatea a murit! Trăiască Comunitatea! Ferdinand Tönnies Intermezzo istoric Situarea noastră în lume Noi (și nu numai) despre noi Proiecte în reconstrucția spiritului comunitar în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
obținute de ansamblul economiei naționale nu sunt optimiste. Astfel, s-au pierdut locuri de muncă, s-au închis, suspendat ori au intrat în insolvență sute de mii de firme, precumpănitor din categoria IMM, iar infrastructura, de autostrăzi, rămâne o „fata morgana”. Dezideratele aparțin populației, bunului-simț, dar uneori guvernul are alte priorități, probabil precis conturate, urgent a fi susținute ca, de exemplu : reducerea deficitelor bugetare; investiții pentru ieșirea țării din recesiune; factor de stabilitate și echilibru pentru cursul de schimb valutar. Rezerva
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
1949-1954), redactor și stilizator la Editura Consiliului Central al Sindicatelor (1954-1958), lucrător în atelierul de decoruri al Teatrului Național din București, restaurator de pictură bisericească, bibiliotecar și documentarist la ICSIM București (1959-1981). Debutează în „Universul literar” (1940), cu eseul Fata morgana. În 1952, sub pseudonimul Ștefan Andrei, îi apare romanul Noul oraș. Colaborează la „Tânărul scriitor”, „Contemporanul”, „Femeia”, „Flacăra”, „Astra”, „Viața militară”, „La Roumanie nouvelle”. Devine membru al Uniunii Scriitorilor, dar în urma Congresului din 1956, când două dintre cărțile sale (Spre
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
taină (1995), cuprinzând spovedanii unde tendința de clasicizare a formulei lirice se întâlnește cu aceea de purificare estetică a mesajului. Cartea include și câteva notabile poeme închinate limbii române. Poetă lirică prin excelență, R. practică și satira (ciclurile Satire, Fata morgana, Spini rătăcitori) și manifestă o predilecție aparte pentru epigramă. Împreună cu criticul Vasile Coroban a editat, prefațat și comentat opera lui V. Alecsandri (I-IV, 1958-1959). Este și autoarea unei ediții de Opere alese din A. S. Pușkin (I-III, 1961). A
ROSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
un moment important în migrarea avangardei românești spre suprarealism. Unele scrieri apărute în periodice le-a semnat cu pseudonimele Costea Șor sau Petre Malcoci (acesta utilizat împreună cu Virgil Teodorescu). Tot acum publică (anti)romanele Roman de dragoste (1933) și Fata Morgana (1937) - pus sub motouri din Marx și Lautréamont. Intervalul 1934-1938 constituie o perioadă de inițiere în suprarealism, ani în care, revenind în țară după o expoziție pariziană prefațată de André Breton, pictorul Victor Brauner se manifestă ca mesager al mișcării
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
a cuvintelor antrenate în jocul complex al combinărilor (pe bază de paronomasii, omonimii, redistribuiri spectaculoase ale grupurilor de litere (sunete), sugerând acea „permanentă stare de disponibilitate” a spiritului și a cuvântului. ION POP SCRIERI: Roman de dragoste, București, 1933; Fata Morgana, Craiova, 1937; Quantitativement aimée (exemplaire unique orné de 944 plumes d’acier), București, 1944; Un lup văzut printr-o lupă, cu trei vaporizări de D. Trost, București, 1945; ed. (Un Loup à travers une loupe), tr. autorului, Paris, 1998; Inventatorul
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
plachetele Al Sfintei Cuvioase Paraschiva cea Nouă acatist (1931), Pregătiri pentru călătoria din urmă (1932) și Poeme arabe. Versuri din O mie de nopți și una (1933), precum și romanul Prințesa Dactilo (1933), iscălit cu pseudonimul Allan Lee. Alt roman, Fata Morgana, din care apar fragmente în „Cuvântul”, era anunțat de o editură pentru sfârșitul anului 1933. Ulterior energia lui S. se canalizează preponderent în domeniul economiei. Scoate revista „Index”, scrie pe teme economice la ziarul „Prezentul”, este referent la Oficiul de
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
tăcută metafizică, halucinația obiectivă, apocalipsul, într-un cuvânt, extazul” (Contra domo, 1931). Oricum, sub semnul avangardismului nu stau doar manifestul Poezia agresivă sau Despre poemul-reportaj, „pretextul teatral” Hérode, poemul Reportaj assirian, fragmentele Romanul tânărului Anadam, D-l Vam Ex-Înger, Fata Morgana. Li se poate alătura Prințesa Dactilo, text în care totuși jocul cu tot ce e convenție literară se mulează prea mult pe tiparul romanului polițist de serie. De avangardism țin întrucâtva larga întrebuințare a versului liber, precum și violența erotismului, senzualismul
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Timișoara, 1995; Ivan Fiodorovici Popov, La capătul nopții, pref. Sandu Petrescu, București, 1952 (în colaborare cu G. C. Nicolescu); Horváth Imre, Versuri alese, București, 1953 (în colaborare cu Ioanichie Olteanu); Charles Dickens, Clopotele, pref. trad., București, 1953; Mihail Koțiubinski, Fata Morgana, București, 1953 (în colaborare cu S. Ionescu); Jack London, Pagini alese, pref. trad., București, 1953, Dragoste de viață, pref. Venera Antonescu, București, 1974 (în colaborare cu V. Bănciulescu); Walter Scott, Ivanhoe, pref. trad., București, 1955, Kenilworth, București, 1963; Svatopluk Cech
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
realitatea vieții, asupra momentelor de cumpănă în care conceptele devin vulnerabile, neputincioase. Modalitatea „trilogiei” sale ateniene a fost apropiată de unii critici de tiparul camilpetrescian. Încercarea de a trata într-un registru diferit o problematică similară o reprezintă comediile Fata morgana, poveste a peripețiilor unui examen de bacalaureat în provincie, și Scene din viața unui bădăran, memorabil portret al unui semidoct care se vrea autor dramatic, ambele satire ale mediocrității și imposturii, amintind prin unele caracteristici ritmica pieselor lui Mihail Sebastian
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
prefețe la traduceri din literatura rusă și franceză (Cehov, Gogol, Molière). SCRIERI: Problema intelectualului în opera lui Camil Petrescu, București, 1958; Dispariția, București, 1967; Inamicii. Trenul. Generalul, București, 1968; Chibritul, holul, peronul, București, 1970; Socrate. Măști contemporane, București, 1970; Fata morgana, București, 1973; Socrate. Platon. Diogene câinele, București, 1974; Teatrul ca metaforă, București, 1976; Examenele Luciei, București, 1978; Fata morgana. Scene din viața unui bădăran, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1978; Scurtcircuit la creier, București, 1978; În unghi ascuțit, București, 1983; Beția
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
București, 1958; Dispariția, București, 1967; Inamicii. Trenul. Generalul, București, 1968; Chibritul, holul, peronul, București, 1970; Socrate. Măști contemporane, București, 1970; Fata morgana, București, 1973; Socrate. Platon. Diogene câinele, București, 1974; Teatrul ca metaforă, București, 1976; Examenele Luciei, București, 1978; Fata morgana. Scene din viața unui bădăran, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1978; Scurtcircuit la creier, București, 1978; În unghi ascuțit, București, 1983; Beția de cucută, București, 1984; Iluzia optică, București, 1985; Dialog interior, București, 1987; Desene rupestre, București, 1989; Transfer de personalitate
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
apelul la Înțelegerea rațională”. El insinuează sau comunică În mod repetat anumite „idei” și „sentimente” care ajung, În final, să fie acceptate, prin persuasiune de către cel căruia Îi sunt adresate. Sugestia este un veritabil „câmp semantic al mirajului”, o „fata morgana” care face ca persoana țintă a inducerii sugestive să adopte iluziile și să le substituie realității și adevărului. Ea va „crede” și se va lăsa „manipulată” de interlocutorul său, de funcția fabulatoare a acestuia, devenind un individ docil, supus, „robotizat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
îndeobște nesemnate, de istorii literare, de lucrări critice și monografii, în special din spațiul francez, rar fiind prezent numele lui D. Karnabatt. În sumar intră versuri de Adrian Maniu (Întunecatele, Litanii, Orfeu, Porcul blând suge de la sute de oi, Fata Morgana, Irod cheamă dansul Salomeii, Moartea Salomeii și chemarea roabei, La Dame aux camélias, Noapte prelungă), Constanța Zissu, Ion Vinea (Tatiana, Moravuri ușoare, Cântec de noapte, Capitolul), Tudor Arghezi (Psalmul de taină, Îmi voi ucide timpul, Vino-mi tu), G. Bacovia
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
protesteze voalat împotriva impunerii realismului socialist. De aceea nu a reușit să își publice scrierile în timpul scurtei sale vieți, întreruptă de o boală incurabilă, căpătata în anii serviciului militar. Unele au fost tipărite postum, în volumele Sol (1977) și Față Morgana (1989), iar o antologie, cuprinzând poezii, poeme în proza, nuvele, microromane, s-a editat abia în 1996. Asimilarea esteticii expresioniste și a poeticii folclorice susțin la Ț. căutările insistențe în zona metafizicului, revelarea „fetei celeilalte a lucrurilor” devenind programul său
TUCHILATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290278_a_291607]
-
emotive, de o vibrație muzicală aparte. Microromanele Dânsul păpușilor și De partea cealaltă a soarelui sunt alcătuite din tensionate viziuni expresioniste asupra condiției umane, mizând pe elementul autobiografic și pe comentarii psihanalitice. SCRIERI: Sol, pref. George Meniuc, Chișinău, 1977; Față Morgana, pref. Gheorghe Vodă, Chișinău, 1989; Sol. Față Morgana, pref. Andrei Lângă, George Meniuc, Alexandru Cosmescu, Chișinău-București, 1996; Rapsodie, Chișinău, 2001. Repere bibliografice: Ion Vornicu, Străluminate tenebre, „Basarabia”, 1992, 8; A. Trifan, Un poet solar, „Contrafort”, 1996, 3; Augustin Nacu, Un
TUCHILATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290278_a_291607]
-
păpușilor și De partea cealaltă a soarelui sunt alcătuite din tensionate viziuni expresioniste asupra condiției umane, mizând pe elementul autobiografic și pe comentarii psihanalitice. SCRIERI: Sol, pref. George Meniuc, Chișinău, 1977; Față Morgana, pref. Gheorghe Vodă, Chișinău, 1989; Sol. Față Morgana, pref. Andrei Lângă, George Meniuc, Alexandru Cosmescu, Chișinău-București, 1996; Rapsodie, Chișinău, 2001. Repere bibliografice: Ion Vornicu, Străluminate tenebre, „Basarabia”, 1992, 8; A. Trifan, Un poet solar, „Contrafort”, 1996, 3; Augustin Nacu, Un poet al suferinței, VR, 1996, 11-12; Andrei Lângă
TUCHILATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290278_a_291607]
-
divin cu magii austeri /, iar pe la spartul plaiului, pe toamnă, / pornește după steaua lui din cer”. Tonul jubilant și encomiastic, atitudinile euforice sunt contrapunctate intermitent de tonalități elegiace, cu vagi tente simboliste, pe alocuri date de terminologia neologistică: „Trec ființe morgane și tremură-n zare / schelete de berze muiate în clor, / mileniul a stat, nici un om nu mai moare”. Cuprinzând câteva zeci de poeme de dragoste, versurile din Epistole vieneze (1979), par supuse aceleiași energii combinatorii, de la extazele preromantice („În fața voastră
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]