20,850 matches
-
dividă: altoiul și sămânța astartee și sila grea de vierme și omidă. La capătul podului întinde mâna mireasa nopții despuindu-și lună furnică a pustiei și stăpâna pe ape și asinii mei și tună prin sânii/turlă sfânta întristare lângă mormântul de păstor și frate (nu-i Sulamita implorând a toate o linie de cer însoțitoare?) îi pun în palmă vorbe de țărână: - aproape zeii sunt de noi privește cum coace pânea vieții o bătrână la șaptezeci de verste peste creștet
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
mea). O, Mamă, vin cu boabe într-un ulcior golit de-nțelepciune după credință sunt amare roabe căderea tânguind-o în genune prin vârf de suliți alte-s albine lucrând în noi obârșia și ceara până atârnă dijma cât povara: mormântul meu înmormântat în tine. Jos înnecată-n umbra ei femeia înlăcrimată cere îndurare simțind înalte tunetul scânteia scânteia/fiu în greaua lui strânsoare bătând suav cu gingașe picioare /măsura într-o vecinică baladă/ ca o ninsoare pe pământ să cadă vestirea
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
căile lactee și fiu din fiu în dreapta c-o femee mulțește astre. Binecuvântată a șaptea poartă tremură la vamă fiți luminați ca spicul în rodire mireasa mea închină-te o, Mamă, coboară lanț și pod din nemurire. Râul din lacrimă MORmânt îmi ești într-un neplâns pământ /cuvântul sacru dintru început/ ochiul secund în Ochiul tău răsfrânt eclipsă-i cosinus și azimut. La lumânarea sfinților sărac pe-o coastă sus mormântul din cuvânt prin răstignirea văzului îl trag altarului surpat cel
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
Mamă, coboară lanț și pod din nemurire. Râul din lacrimă MORmânt îmi ești într-un neplâns pământ /cuvântul sacru dintru început/ ochiul secund în Ochiul tău răsfrânt eclipsă-i cosinus și azimut. La lumânarea sfinților sărac pe-o coastă sus mormântul din cuvânt prin răstignirea văzului îl trag altarului surpat cel care sunt. La Maica ta ce sân ai tulburat bizanțul lanț de stele străbătând? în care intri prunc și ieși bărbat ca tremurate rugi/icoane-n gând. E iesle craniul
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
cuțit ne taie văzul � fluierul de os staminele/ timpan diftongul nalt. Vocala tună fuglerul arând consoana peste malul celălalt și punct hotar la capătul de rând clopotnița bisericii din sat închide pur exodul morților iar el coboară dealul în folclor mormântul căutându-l. Apostat m-atârn de umbra lui c-un cimitir al morții epicentru să măsor încăpător mormânt de zburător tăria-ngândurată în ofir. Din neputință cerul l-a iubit ține-i sicriul greier genial înlăcrimează-l și pământul ia
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
celălalt și punct hotar la capătul de rând clopotnița bisericii din sat închide pur exodul morților iar el coboară dealul în folclor mormântul căutându-l. Apostat m-atârn de umbra lui c-un cimitir al morții epicentru să măsor încăpător mormânt de zburător tăria-ngândurată în ofir. Din neputință cerul l-a iubit ține-i sicriul greier genial înlăcrimează-l și pământul ia-l să-ngropi în el poemul tău orbit. O, tată, mândru tată Nu n-am fugit. Săgețile din
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
la timp secund încrestate crinele seisme. Muzica nevăzului rămâne din greșeala rozei la zenit mersul înlăuntru prigonit pe versanți de rămurate rune. Cataractelor nuntaș și mire cu icoane limpezit colinzi scara îngerilor suferinzi orbi tăind în sare cimitire. Leagăn și mormânt De ce? apari doar noaptea mormântul meu cătând. La naștere nu fost-am? ethericul pământ și laptele sugându-l din sânul aural dulceam în aur plumbul cu sângele letal. Pământul meu din tine creștea pe dedesubt. nălțându-mi dealu-n oase din
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
seisme. Muzica nevăzului rămâne din greșeala rozei la zenit mersul înlăuntru prigonit pe versanți de rămurate rune. Cataractelor nuntaș și mire cu icoane limpezit colinzi scara îngerilor suferinzi orbi tăind în sare cimitire. Leagăn și mormânt De ce? apari doar noaptea mormântul meu cătând. La naștere nu fost-am? ethericul pământ și laptele sugându-l din sânul aural dulceam în aur plumbul cu sângele letal. Pământul meu din tine creștea pe dedesubt. nălțându-mi dealu-n oase din trupul tot mai supt mai
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
tăcerii mă ții de subțiori și mâinile sunt aripi cu pași pierduți mă zbori deasupra pătimirii. Tăciuni vrăjiți ne țin înveșnicind durerea polenul plânge-n crin. Plângând te strigă Mame prin cântăreții-fii în țara ca o harfă � și leagăn și mormânt ne leagănă pământul cerești tipografii pământul izgonindu-l din mine prin cuvânt să ar în el cu plugul un basm sădit demult să-vie pom și leșuri grâu încolțit să-ascult. între pământ și leagăn sunt ochii noștri goi încet mormântul/leagăn
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
și mormânt ne leagănă pământul cerești tipografii pământul izgonindu-l din mine prin cuvânt să ar în el cu plugul un basm sădit demult să-vie pom și leșuri grâu încolțit să-ascult. între pământ și leagăn sunt ochii noștri goi încet mormântul/leagăn se leagănă cu noi rotind pe spire astre - pământul/ nepământ și leagănul ca raclă reintră în mormânt. Un pă valah dă mâna cu ânt să dea pământ și leagănul ridică la goarne îngerești înjefuit argintul albinei din povești captivă
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
cu plugul un basm sădit demult să-vie pom și leșuri grâu încolțit să-ascult. între pământ și leagăn sunt ochii noștri goi încet mormântul/leagăn se leagănă cu noi rotind pe spire astre - pământul/ nepământ și leagănul ca raclă reintră în mormânt. Un pă valah dă mâna cu ânt să dea pământ și leagănul ridică la goarne îngerești înjefuit argintul albinei din povești captivă născând faguri în tremur stins răsfrânt la scăpărări fugare în stupul cât un schit de unde trei izvoade - trei
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
de unde trei izvoade - trei trepte își deschid Stăpân al lumii Tatăl cu Fiul lângă El și Sfântul Duh - aůra/ împărechiat inel iluminând troița: o Mamă și un Prunc un prunc sugând de-apururi înaltul din adânc pământul legănându-și pre/clasicul mormânt.
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
mă apropii de tine, Cu membre ce se umflă de sânge părăsit. Tu știi să dai viață ca în mit Cărnii lor topindu-se pe oase. Vine un frig, vine un frig, avid, Corpul e bântuit de nepăsare, Dar din mormânt iese, tandru fluid, Iubirea ta ce mi-e pâine și sare. Și în veghe voi rămâne până în amurg, Până în noapte, până în zori, Ca mirosul busuiocului când face să treacă Pe fruntea credinciosului picioarele îngerului prin apa binecuvântată. Să fiu și
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
dintr-o memorie, o, cât fără corp, Ceva semănând cu scheletele de zâne, Ceva din aer și de sub pământ Cu miros de coajă de lămâie. Nimic nu s-a împlinit, Numai reveria cu peticele ei de mister. Zac într-un mormânt clădit de eternitate. Cerul îmi pare și el un mormânt în care imaginea mea zace Uitându-se cu milă și cruzime La mine, cel care încearcă să o prindă. Când voi reuși se va arăta solul Magistru al îngerilor și-
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
scheletele de zâne, Ceva din aer și de sub pământ Cu miros de coajă de lămâie. Nimic nu s-a împlinit, Numai reveria cu peticele ei de mister. Zac într-un mormânt clădit de eternitate. Cerul îmi pare și el un mormânt în care imaginea mea zace Uitându-se cu milă și cruzime La mine, cel care încearcă să o prindă. Când voi reuși se va arăta solul Magistru al îngerilor și-mi va cere Să-mi aleg felul de aripi De
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
fără teamă bărbatul care sînt va îmblînzi miezul de noapte care se anunță pe cît de glorios pe atît de infernal bărbatul care sînt va bea aceast pahar cu apă țîșnită din piatră bărbatul care sînt va săpa conștiincios acest mormînt strălucitor în miezul mării negre cînd vor dori să moară toate furtunile să vină aici bărbatul care sînt va mulge caprele de pe cîmpiile greciei și-i va da să bea lapte din pumnii lui însinguratului homer și-l va ajuta
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
cuplând limbaja - caija maija te fă roată licoarnă licornorată. Dulce-i takamanohara sahara din cerul ghurii ha sanesashi stăpâna șarpele priveghi acana solitarios auguri. La a șaptea din rocade nufărul de aur cade pragul peșterii trecând fiu în tot sicriu mormânt. O încalț cu tropi înalți pe piciorul labradorul golffiord până-n chindie rul ciorap/palinodie pupă naos din omphalos o înconjur cu versete încă nins al sânilor vârf cu dor răznit prin nori îl înmied cu odelete pe subt pleoape la
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
la altul: ,,Cimitirul la noi e un pogon comun/ Înconjurat cu gard de piatră,/ Să nu se molipsească pământul rămas viu/ În libertate./ Crucile de lemn după câțiva ani/ Se lasă într-o parte și mor apoi și ele (...)/ Locul mormântului se șterge -// O iarbă sârmoasă se îndeasă pretutindeni/ Ca părul pe capul feciorilor în nopțile de iarnă;/ Când e plin cimitirul ochi de la un cap/ În celălalt se reia totul de la început:/ Groapa bunicului meu, peste groapa străbunicului meu,/ Tatăl
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
Ce zici? Ești în stare? Batem palma?” Tăcere. De data asta, Andrew era complet năucit, incapabil să facă vreo mișcare. “Nu vii, iubitul meu, spuse deodată blonda cu un glas de vis, care ar fi putut să-l scoale din mormânt chiar și pe răposatul Richard Inimă de Leu. Mă cheamă Petricia, continuă ea. Nu-ți fie frică, nu mă răzgândesc...” Andrew tot nu se mișca. “Hai, nu vii?...”, șopti ea din nou, cu un surâs fermecător. Atunci Andrew se scutură
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
scrumierei cînd, în fapt, scrumiera și fotoliul au rolul comun de-a aminti de bîrlog, piteală, scorbură sau băgat după. Ne furișăm în spatele utilități obiectelor pe care le posedăm... ...Și de e viața dulce, a mea e doar un fum. Mormîntul ce-o încape nu-i groapă ori cosciug... This is my private opium den. - And where’s the opium then? - I am the only possible. Doar omul se poate lăsa pe sine moștenire. Doar noi putem instaura muzee în care
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
timpul curge aproape de nemișcare prin visele zăbavnice ale broaștelor țestoase o altă vremelnicie deschide deasupra zodiilor necunoscutul câmp magnetic pe unde se străvede timpul în stare aproape pură țestoasele n-au cum să audă vuietul nestins al ierbii crescând peste morminte și nici iuțeala păsării care se sparge necontenit în răscrucea văzduhului De sub pământ noaptea tresărind ușor în bătaie de lună plină copacii întorși din uitare răniți de stigmatele timpului freamătă aduceri aminte o blândă neliniște lunecă prin iarba deasă destăinuit
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
cuvin brățara troițelor înnoptatul nunților chivot și graal vergin la răscruci un iconar pe-al deșertăciunii mal împrumută abur voal àura divinul har și privirea rod/pomăt și din scame destrămări tâlcuie pe-ntunecări chip pe care să-l arăt fiului/mormânt acum în poemu-abia ivit triplu cerc la răsărit turn și zid unde șezum după prora munților strânse-n forma candelei mamele poeților îi dau criniștea cu miei codrul de tămâi văpăi iezere de lună-n văi scorburi faguri buciumând mierla
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
picături de apă moartă. Cuvintele nerostite se lovesc de geamul închis. Fiece petală e o limbă plutitoare. Umbra din oglindă ascultă pașii lașității. Pasărea are gust de diavol. Dacă am fi murit nu am fi păstrat acum o tăcere de mormânt.
Tăcerea din pahare by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/14329_a_15654]
-
prezentat la o întâlnire de afaceri stabilită, îl provoacă, nici mai mult, nici mai puțin, la duel. Dar conflictul se stinge repede, Filip încheindu-i contract la încă patru volume: Vremuri de bejenie, Însemnările lui Neculai Manea, Oameni și locuri, Mormântul unui copil, depuse la editură de autor chiar în cursul acelui an. Sadoveanu e din ce în ce mai convins că poate să trăiască din literatură (azi ar fi o curată utopie), ca profesionist. Bucureștiul, cu viața de slujbaș, până la urmă, nu-i priește
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
au ajuns orele în calendar? Furnicile au mâncat verbele, Apele au spălat adjectivele, Gândurile-au rămas afară în ploaie, În pământ se-aud voci, Se-aud zboruri, sclipiri De sub frunze își scoate capul Următorul cuvânt - Oasele s-au mișcat în mormânt. cuburi pătrate timp schizofrenic - s-au șters din  memorie toate cercurile - o lume din cuburi pătrate colțurile luminii îmi intră în carne trup înclinat trup înclinat spre soare- apune spânzură alb în copac: e ora când se nasc lebedele melcul
Poezii by Stella Vinițchi Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14517_a_15842]