1,950 matches
-
au dobândit stabilitate, viteza, precizie și se execută cu un consum redus de energie. Analizând din punct de vedere structural, comportamentul la volan, este format dintr-o serie de deprinderi (acțiuni automatizateă interrelaționate cu acțiuni voluntare, toate condiționate de aspecte motivaționale și de scopul urmărit de către cel de la volan. În continuare vom încerca să delimitam conceptele de normal și deviant sau chiar aberant din punct de vedere al comportamentului manifestat în traficul rutier. Un important punct de plecare în definirea conceptelor
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
culoarea roșie. Problemă spinoasă a psihologului practician constă în evidențierea, diagnosticarea și predicția comportamentului la volan. Bineînțeles, decizia psihologului practician din domeniul transportului rutier, trebuie să cuprindă obligatoriu toate elementele componente și corelaționale ale unui astfel de comportament: deprinderi, aspecte motivaționale, elemente de risc, particularități psihologice individuale etc. Informațiile necesare elaborării unui tablou specific, individualizat al comportamentului din timpul conducerii unui autovehicul sunt colectate pe cale experimentală și nonexperimentală. În lucrarea de față vom prezenta un chestionar de autoevaluare, prin care se
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ceilalți participanți la trafic acestea relevă existența unor imprudente mult peste media eșantionului. Analiza itemilor la care acceptarea riscului a fost considerabilă a evidențiat faptul că abaterile comportamentale sunt determinate, provocate de surse diferite. Astfel, infracțiunile sunt provocate de factori motivaționali și/sau factori sociali, iar erorile, neatențiile sunt generate de factori individuali și/sau elemente legate, constitutive a aspectelor de informare (percepția informațională, relația aspectelor obiective/subiective a situațiilor conjuncturale, false percepții, omisiuni, încărcătură informațională a acestor situații, etc.Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
debutează cu problematică motivației, pe care autorul încearcă să o elucideze, oferind explicații cu privire la comportamentul organizațional motivat, așa cum s-a reflectat acesta în viziunea cercetătorilor în domeniu, precum și la sarcinile psihologului în cercetarea acestuia. Sunt surprinse principalele teorii cu privire la fenomenul motivațional, rod al încercărilor de deslușire a acestei realități psihologice, de către specialiști în domeniu. Autorul sistematizează teoriile astfel: Teorii de continut bazate pe nevoi neierarhizate, cum este Teoria ,,morcovului și a bâtei” și Teoria nevoii de realizare, Teorii de continut bazate
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de-a doua etapă a fost deschisă de cercetările lui J.P. Guilford asupra factorilor intelectuali ai creativității, iar etapa a treia cea mai completă marchează o lărgire a ariei investigațiilor și asupra factorilor nonintelectuali (în special asupra celor atitudinali și motivaționali), dar și asupra aptitudinilor speciale sau factorilor abisali. 4.1.1 Factorii intelectuali În această categorie reunim: * imaginația creatoare; * gândirea; * sensibilitatea la probleme; * inteligența; * alte operații intelectuale: redefinirea, gândirea ludică, gândirea analogică (metaforică); * intuiția; * memoria. 4.1.1.1 Imaginația
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mult mai mult implicate în problemă, vor explora mai mult și vor găsi soluții originale. Ele vor petrece mai mult timp căutând alte soluții, deoarece activitatea le produce delectare. [35] O problemă în discuție este dacă banii sau recompensele (factor motivațional extrinsec) conduc la creșterea sau diminuarea creativității. Experimentul 6. În literatura de specialitate ([35]) este descris un experiment prin care copiilor dintr-un grup li s-a cerut să compună o poveste în schimbul jocului cu un aparat de fotografiat Polaroid
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
factori de motivare extrinseci nonsinergici care fac persoana să se simtă constrânsă (evaluarea, supravegherea, banii și recompensele condiționate, presiunea timpului, constrângerile de tot felul, competiția între indivizi, stările de anxietate) și sunt incompatibili cu factorii intrinseci. Acest concept, numit sinergie motivațională, formulat și dezvoltat în anii „90 de Teresa Amabile, poate fi enunțat: . [35] 6.4 Cum putem folosi motivația în folosul creativității După cum s-a văzut, motivația intrinsecă este foarte importantă în creativitate. În școală sau la locul de muncă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
publicat în Revista de psihologie, făcea o analiză a blocajelor interne ale creativității. Acestea au fost grupate în două categorii fundamentale: cognitive și de personalitate. Blocajele cognitive cuprind blocajele perceptuale, informaționale și de gândire, iar cele de personalitate pe cele motivaționale, temperamentale, caracteriale și afective. Se precizează că și factorii stimulativi prin absența lor sunt frenatori pentru creativitate; de exemplu: lipsa imaginației, inteligența sub limita normalului, lipsa aptitudinilor speciale, etc. În continuare, vom trece în evidență principalele blocaje ale creativității, folosind
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cu idei care vor suporta pe parcurs modificări sau îmbunătățiri - fapt ce impune adaptarea la ambiguitate. Spre deosebire, individul slab creativ simte disconfort în fața incertitudinilor sau ipotezelor. 7.3 Blocaje de personalitate Blocajele de personalitate se pot clasifica în: * Blocaje motivaționale; * Blocaje de atitudini și mentalități; * Blocaje emoționale. 7.3.1 Blocaje motivaționale Este știut că persoanele creatoare au o voință formidabilă de a lucra la opera lor, care decurge din motivație. În lipsa motivației, în primul rând a motivației intrinseci, sursa
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
impune adaptarea la ambiguitate. Spre deosebire, individul slab creativ simte disconfort în fața incertitudinilor sau ipotezelor. 7.3 Blocaje de personalitate Blocajele de personalitate se pot clasifica în: * Blocaje motivaționale; * Blocaje de atitudini și mentalități; * Blocaje emoționale. 7.3.1 Blocaje motivaționale Este știut că persoanele creatoare au o voință formidabilă de a lucra la opera lor, care decurge din motivație. În lipsa motivației, în primul rând a motivației intrinseci, sursa forței motoare a creativității dispare. Din acest motiv, submotivarea (profesională sau doar
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de câștiguri materiale, recompense, obținerea de titluri sau de alte favoruri, impusă de concurența cu alte persoane din colectiv, sau dictată de termene de timp, dăunează creativității. Așadar, atât submotivarea cât și supramotivarea de tip extrisec blochează creativitatea. Un „optim motivațional” constă într-o motivare bună de tip intrinsec (§6.3). 7.3.2 Blocaje de atitudini și mentalități 1. Lipsa voinței și a dorinței de a duce lucrurile până la capăt Din păcate multe persoane doar încep un lucru, dar nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că omogenitatea intelectuală a grupului catalizează creativitatea, în special dacă nivelul la care se realizează este superior. Se induce emulația reciprocă, iar efectul stimulativ este ridicat. Dimpotrivă, eterogenitatea intelectuală a grupului va inhiba pe cei cu dotare mai modestă. Omogenitatea motivațională a membrilor unui grup exercită și ea o influență stimulativă asupra creativității. Sistemul de motive existent într-un grup influențează solidaritatea, care la rândul ei, stimulează creativitatea. Dintre motive (tipice motivației intrinseci) amintim: realizarea de sine și afirmarea profesională, satisfacțiile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cooperare în echipele românești apare datorită lipsei încrederii și existenței suspiciunilor reciproce. Se dau, în continuare, nouă principii directoare, care vor ajuta managerii în alcătuirea și consolidarea echipelor profesionale [7]: 1. Alegem echipa după criteriile: varietate profesională și atitudinală, omogenitate motivațională, relații cel puțin amiabile Aceasta ar putea însemna, de exemplu, că vom combina în mod deliberat persoane care gândesc pozitiv și persoane mai sceptice, inovatori nonconformiști și pragmatic înregimentați, visători și oameni de acțiune. O asemenea combinație va asigura echipei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
oamenii motivați extrinsec, activitatea lor este un mijloc de a obține ceva, un beneficiu, sau de evitare a unor situații neplăcute, și de aceea se spune că sunt de orientare instrumentalistă. Ei sunt pragmatici, preocupați de interesele personale, egoiști. Teoria motivațională a lui Maslow Există mai multe teorii motivaționale bazate pe nevoi. Acestea încearcă să răspundă la întrebările „Ce îi motivează pe oameni? și „De ce se comportă oamenii într-un anume fel?”. Din această categorie fac parte modelele: ierarhiei trebuințelor a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de a obține ceva, un beneficiu, sau de evitare a unor situații neplăcute, și de aceea se spune că sunt de orientare instrumentalistă. Ei sunt pragmatici, preocupați de interesele personale, egoiști. Teoria motivațională a lui Maslow Există mai multe teorii motivaționale bazate pe nevoi. Acestea încearcă să răspundă la întrebările „Ce îi motivează pe oameni? și „De ce se comportă oamenii într-un anume fel?”. Din această categorie fac parte modelele: ierarhiei trebuințelor a lui Maslow, modelul ERG a lui Alderfer, modelul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de un anume nivel, duce la apariția insatisfacției legată de trebuința de la nivelul următor. Dacă între timp satisfacerea unei trebuințe de la un nivel mai mic este în pericol, aceasta devine din nou dominantă și ocupă un loc important în sistemul motivațional al omului. Astfel, dacă se pierde pe neașteptate o persoană iubită sau locul de muncă, omul nu va lupta pentru recunoaștere, ci pentru realizarea unui cămin sau pentru asigurarea existenței. Anexa 9 Clasele de creativitate Distribuția potențialului creativ în cadrul populației
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pentru elevi și are un rol de motivație extrinsecă este obținerea unor calificative. Trebuie însă îndeplinită o condiție, și anume: procesul de evaluare să fie bine planificat iar elevii să fie informați despre beneficiile „calificării” respective. În comportamentul elevilor factorii motivaționali extrinseci joacă un rol inestimabil doar în cazurile când profiturile externe sunt dezirabile, acceptate, și valorificate de către aceștia. a) Atenția Este mult mai ușor să captăm atenția elevilor, deseori, la începutul lecției. Captarea acesteia pe parcursul întregii lecții este o artă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
auzitori). 3). Scara de performanță Borelli-Oléron poate servi ca mijloc de diagnosticare a debilității mintale și de dezvăluire a unor trăsături de personalitate. Reușita la test este influențată de Întreaga personalitate a copilului, care se află permanent Într-un câmp motivațional. 4). Surditatea nu afectează structural inteligența, ci Întârzie dezvoltarea ei. Din punct de vedere potențial, intelectul surdului este normal. Prin solicitarea funcțiilor psihice acestea se dezvoltă ajungând la nivelul intelectual al auzitorilor dar Într-un ritm mai lent (cu Întârziere
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
proprie. Una dintre căi este cu certitudine stimularea potențialului creativ al copilului, având ca țintă clară și directă antrenarea gândirii, prin oferirea de situații și ipostaze mereu noi și proaspete, prin provocări neîncetate, prin surprinderea elevului, prin oferirea unui suport motivațional real. De aceea am și ales să tratăm Într-un capitol aparte al auxiliarului didactic rolul jocului didactic, al experimentului-joc și al metodelor de stimulare a creativității În actul predării-Învățării la disciplina educație plastică. Antrenând imaginația, capacitatea de a transpune
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și ludice) sunt unele dintre cele mai folosite modalități. Strategiile de evaluare trebuie concepute, astfel Încât să solicite elevilor eforturi intelectuale și practic acționale și să Îi ajute să se dezvolte și să se modeleze În plan cognitiv, psihomotor și afectiv motivațional. Probele de evaluare elaborate de către noi conțin itemi obiectivi și semi-obiectivi. În cazul primei categorii menționate, utilizăm itemi cu alegere multiplă, itemi tip dualitate (adevarat fals) și itemi tip pereche. Toți itemii sunt Însoțiți de suport concret-intuitiv sau ilustrativ. Itemi
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
De aici putem concluziona că acest tip de compuneri erau de fapt atât exerciții lingvistice, cât și lecții de moralitate. În 1651, pe când avea numai treisprezece ani, a tradus o parte din opera lui Caesar De Bello Gallico, o lucrare motivaționala în acele timpuri pentru toți politicienii și generalii de armată. A citit Istoria Franței, a desenat hărți, a studiat matematică, a luat lecții de dans și de conversație.<footnote Roland Mousnier, The Institutions of France Under the Absolute Monarch 1598-1789
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri. În literatura de specialitate aria definirii motivației este extinsă; definițiile pe care le propun diverși autori vizează aspecte variate, considerate esențiale; astfel, unele definiții sunt centrate pe procesul motivațional, în timp ce altele au în vedere descrierea structurii motivaționale. Motivația pentru muncă reprezintă influența pe care anumiți factori o exercită asupra angajaților și care îi determină la acțiuni pozitive sau negative pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă. Spre deosebire de mijloacele materiale și financiare
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
tindă spre anumite scopuri. În literatura de specialitate aria definirii motivației este extinsă; definițiile pe care le propun diverși autori vizează aspecte variate, considerate esențiale; astfel, unele definiții sunt centrate pe procesul motivațional, în timp ce altele au în vedere descrierea structurii motivaționale. Motivația pentru muncă reprezintă influența pe care anumiți factori o exercită asupra angajaților și care îi determină la acțiuni pozitive sau negative pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă. Spre deosebire de mijloacele materiale și financiare necesare activității productive, oamenii reprezintă mai mult decât
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
cu organizația. Aflându-se în strânsă corelație cu viața afectivă, activitatea voluntară și procesele de cunoaștere, motivația îndeplinește următoarele funcții: · funcția de orientare generală; · funcția de direcționare; · orientarea selectivă și activă; · funcția preferențială. Există o serie de etape ale procesului motivațional, etape pe care managerii și specialiștii din compartimentul de resurse umane a organizației trebuie să le parcurgă, în vederea realizării unei motivări eficiente a salariaților. În literatura de specialitate aceste etape ale procesului motivațional sunt considerate ca alcătuind un ciclu motivațional
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
Există o serie de etape ale procesului motivațional, etape pe care managerii și specialiștii din compartimentul de resurse umane a organizației trebuie să le parcurgă, în vederea realizării unei motivări eficiente a salariaților. În literatura de specialitate aceste etape ale procesului motivațional sunt considerate ca alcătuind un ciclu motivațional. Atunci când se analizează un ciclu motivațional o importanță deosebită trebuie acordată motivațiilor folosite de manageri în raporturile cu salariații lor, pentru a le satisface anumite necesități individuale și de grup, pentru ai determina
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]