1,969 matches
-
eventual, sunt penalizate într-o formă oarecare. Un comportament complet opus, adică altruist, deși ar fi dezirabil în teorie, este dificil de implementat în practică și are, eventual, consecințe perverse greu de estimat, cum ar fi, spre exemplu, alterarea mecanismelor motivaționale sau alterarea creativității individuale. Concluzia ar fi că un proces decizional trebuie să genereze consecințe acceptabile pentru toate categoriile menționate. Trebuie remarcat că problematica și perspectiva responsabilității sociale a corporației au, prin definiție, consecințe strategice evidente, datorită faptului că afectează
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
presiuni mari în direcția accentuării tendințelor naturale spre emigrare, nu numai ale populației din zona amintită, ci a tuturor românilor. Pentru etnicii germani, lipsurile regimului comunist, coroborate cu opulența Germaniei (mai exact, a Republicii Federale Germane), au constituit o bază motivațională decisă în favoarea emigrării. Atât pentru etnicii germani, cât și pentru români, a existat totdeauna un miraj profund, al Occidentului, iar în ultimele decenii Germania a reprezentat o concretizare ideală. „Presiunile” în direcția mobilității dezvoltate pe această structură culturală au fost
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Torino (Italia). În consecință, se poate aprecia că principalele „motoare externe” ale afacerii au constat într-un model cultural favorabil mobilității. Materializarea lui a fost ajutată de diminuarea treptată a barierelor politice interstatale și de existența unor mecanisme cu rol motivațional care au acționat în același sens al creșterii mobilității românilor. I.2. Dezvoltarea firmei Atlassibtc "I.2. Dezvoltarea firmei Atlassib" Atlassib a fost înregistrată ca societate cu răspundere limitată la 22 iulie 1993 de către Ilie Carabulea și Corneliu Tănase, primul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
lapte. Dinamica salariului a urmărit îndeaproape dinamica pozitivă a cifrei de afaceri a firmei. Se poate intui că, pentru o firmă care operează într-un astfel de context, transparența este o condiție, dar și un standard de management cu impact motivațional. Managementul resurselor umane trebuie înțeles într-un context mai larg de natură socială și culturală. Managerul și firma s-au adaptat acestui context și știu să menajeze susceptibilitățile de toate tipurile. Spre exemplu, în zonă există o anumită eterogenitate religioasă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
deși sunt specialiști foarte buni, au fost obișnuiți să facă lucrurile într-un anumit fel, având o mare rezistență la schimbare. De asemenea, respondenții chestionarelor au indicat și o serie de modalități pentru eliminarea punctelor slabe, printre care îmbunătățirea sistemului motivațional, folosirea unor metode participative de luare a deciziilor, o mai bună gestionare a resurselor, dezvoltarea profesională a personalului și a managerilor, îmbunătățirea relației cu clienții (efectuarea unor studii de piață și dezvoltarea unor canale de comunicare mai eficiente între companie
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
remunerare. Sistemul de remunerare este compus dintr-o parte fixă și o parte mobilă, particularizată în funcție de specificul postului - comision, bonusuri, cotă din rezultate. Cum rata de abandon a posturilor este cvasinulă, se poate deduce că personalul e mulțumit de mixajul motivațional oferit și de perspectivele de dezvoltare a firmei, care se consideră a fi foarte bune. Structura organizațională este de tip funcțional, fără a avea însă o focalizare sub forma obișnuită a „hârtiilor acoperitoare”. Fiecare știe ce are de făcut și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
De aici putem concluziona că acest tip de compuneri erau de fapt atât exerciții lingvistice, cât și lecții de moralitate. În 1651, pe când avea numai treisprezece ani, a tradus o parte din opera lui Caesar De Bello Gallico, o lucrare motivaționala în acele timpuri pentru toți politicienii și generalii de armată. A citit Istoria Franței, a desenat hărți, a studiat matematică, a luat lecții de dans și de conversație.<footnote Roland Mousnier, The Institutions of France Under the Absolute Monarch 1598-1789
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
o constituie și acțiunea somato-psihică exercitată de evoluția preoperatorie a bolii. c) Stresul psihic de suprasolicitare Acest stres este complex și apare datorită următorilor factori: -externi „de execuție” (întreruperile frecvente ale activității sau interferență cu alte activități) -interni de natură motivațională, afectivă și volițională. d) Stresul psihic „situațional” cauzat de schimbări recente în modul de viață al individului. 1.3.2. Rolul psihologiei în formarea profesională a medicului Psihologia medicală contribuie la perfecționarea pregătirii viitorului medic punând la dispoziție concepte moderne
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
deoarece starea de pregătire indusă nu poate fi rezolvată. Această situație poate fi urmarea unei maturizări perturbate sau a unei pierderi de motivație datorită refulării. Simptomele de conversiune diferă de tulburările somatoforme susmenționate prin aceea că se bazează pe conflicte motivaționale. Materialul refulat în formă de pulsiuni, dorințe și fantasme se manifestă în acest caz ca “acte fragmentare” în simptomele isteroide. Aceste simptome au o semnificație expresivă și, spre deosebire de cele din celelalte tulburări somatoforme, sunt considerate drept încercări criptice de comunicare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
național sau regional și încercarea de atragere a atenției asupra organizației/grupului terorist sau, rivalități între grupuri etnice/triburi ce încearcă să preia controlul asupra unei regiuni/țări; * cauze psihologice: dereglarea psihică, fanatismul sau instabilitatea psiho-nervoasă se constituie ca factori motivaționali în majoritatea atentatelor, dacă nu chiar în toate. Chiar dacă motivul real al atentatului este revoluționar, economic, religios, etc., indivizii ce apasă efectiv pe trăgaci suferă de deviații psihice; * cauze personale: răzbunarea pentru o jignire sau o nedreptate reală sau imaginară
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Încărcarea memoriei cu cunoștințe de-a gata elaborate și cu totul alte funcții atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului și pe formarea capacităților și aptitudinilor mintale. Între funcțiile posibil a fi deținute figurează: - funcția cognitivă; - funcția formativ-educativă; - funcția motivațională; - funcția instrumentală și - funcția normativă. a) Funcția cognitivă. Cum procesul de Învățământ este orientat cu prioritate (dar nu exclusiv) spre obiective de cunoaștere și de acțiune (Întemeiată pe cunoaștere), adică spre elaborarea unor noi structuri cognitive și operaționale, esența metodei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
asociată unei activități de umanizare, eficiența metodologiei didactice este, cu precădere, o eficiență umană sau, altfel spus, sistemul de metode impune obligația parcurgerii logicii educaționale, care este o logică a scopului final, logica acțiunii optime pentru atingerea acestuia. c) Funcția motivațională. În măsura În care reușește să facă mai atractivă activitatea de Învățare, să suscite curiozitate epistemică și mai mult interes față de ceea ce se Învață, să amplifice satisfacțiile și să susțină pasiunile, metoda devine implicit și un factor motivațional foarte util de potențare a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pentru atingerea acestuia. c) Funcția motivațională. În măsura În care reușește să facă mai atractivă activitatea de Învățare, să suscite curiozitate epistemică și mai mult interes față de ceea ce se Învață, să amplifice satisfacțiile și să susțină pasiunile, metoda devine implicit și un factor motivațional foarte util de potențare a eforturilor elevului, de mobilizare a energiilor sale psihice. d) Funcția instrumentală (operațională). Metoda se situează ca intermediar Între obiective și rezultate. Astfel, În mâna profesorului sau a elevului, metodele servesc drept instrumente sau unelte de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unei exteriorizări a personalității celor cu care se lucrează. Ea este, deopotrivă, influențată și de alți factori subiectivi, unii ținând de psihologia vârstei și a individualității elevilor (de stadiul dezvoltării intelectuale și fizice, de mecanismele de achiziție constituite, de suportul motivațional și atitudinal care se reflectă În disponibilitatea, atenția și gradul de efort de care aceștia se dovedesc capabili etc.), alții, de specificul clasei (de factori sociali - climatul socio-afectiv și gradul de omogenitate a clasei, relațiile de cooperare și competițieetc.). Toți
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
rezolvarea problemei cu simpla Învingere a acestei dificultăți este, evident, o interpretare simplistă. În cel de-al doilea caz, o problemă sau o situație-problemă desemnează o situație contradictorie, conflictuală, ce rezultă din trăirea simultană a două realități (deopotrivă cognitive și motivaționale) incompatibile Între ele. Pe de o parte, experiența anterioară, iar pe de altă parte, elementul de noutate și de surpriză, necunoscutul cu care este confruntat subiectul, ceea ce deschide calea spre căutare și descoperire, spre intuirea unor noi soluții, a unor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Principiul participării active a copilului în acțiunea directă în procesul instructiv educativ, ca participant activ la formarea propriei personalități, implică reducerea cât mai mult posibilă a rolului de "spectator", în favoarea celui de "factor" și "regizor" al propriei sale formări: intelectuale, motivaționale, temperamentale și caracteriale. Știut fiind faptul că, vârsta școlară mică este vârsta imaginației bogate, a fanteziei, a jocului într-o oarecare măsură iar pentru tot ce îndeamnă pe copii la acțiune este activitatea creatoare, școala este chemată să stimuleze, să
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
acest punct de vedere, desenul infantil se aseamănă cu jocul simbolic, care apare aproximativ în aceeași perioadă de exprimare grafică. Activitățile artistico plastice sunt un mijloc de dinamizare a vieții psihice a copilului, a proceselor sale intelectuale, afective, voliționale și motivaționale. Viziunea nouă în care se realizează în prezent educația artistico plastică a elevilor obligă învățătorul să cunoască temeinic particularitățile de vârstă și individuale ale acestora, stimulând la fiecare dintre ei resursele proprii și lăsându-le sentimentul unei depline libertăți de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ale vieții, cu deosebire condițiile socialeducative) Factorii subiectivi, la rândul lor, s-ar putea împărți în cel puțin trei grupe: -factori intelectuali; aptitudini speciale; factori non-intelectuali și non-aptitudinali, care reprezintă în esență trăsături și calități ale personalității (mai ales factorii motivaționali, temperamentali și de caracter). Vasile Oprescu arată că la baza procesului creativ stau trei categorii de factori: factori psihici: cognitiv intelectuali (aptitudinali); non-cognitivi (motivație, afectivitate,atitudini). factori sociali (culturali, educativi, economici, etc) -factori biologici (diferență de sex, de vârstă, starea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
și invers. Putem întâlni indivizi cu un coeficient de inteligență foarte ridicat, dar fără aptitudini speciale deosebite, și indivizi înzestrați cu una sau mai multe aptitudini speciale dezvoltate, dar cu inteligența la limita normei sau sub nivelul acesteia. Rolul factorilor motivaționali și de personalitate Factorii intelectuali în exclusivitate nu reușesc să explice diferențele în capacitățile creative, aceștia fiind componente necesare, nu și suficiente. O mare parte din variația semnalată în capacitățile creative ale indivizilor se explică prin factori de personalitate. Caracteristicile
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
sau o clasă de obiecte. MOTIVAȚIA Procesul creativ nu poate fi izolat de contextul proceselor psihice. S-a subliniat importanța motivației pentru actul de creație. Pentru a se angaja în orice act de creație, individul are nevoie de o energie motivațională suficientă pentru a iniția și susține procesul creator. Motivul creator se exprimă prin "nevoia de noutate și orientare spre nou". Al.Roșea arată că "în sens larg, prin motivația se înțelege tot ceea ce dezlănțuie, susține și orientează activitatea". Motivația poate
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
se exprimă, în procesul de învățare, prin interesul nemijlocit pentru materialul învățat. Interrelația factorilor creativității Nici unul din factorii creativității amintiți, luați separat, nu pot asigura performanțe creatoare. Nu este suficientă prezența unor factori intelectuali sau aptitudinali deasupra mediei, dacă factorii motivaționali sunt deficitari sau dacă lipsesc condițiile social-educative minime. Dacă sunt asigurate condiții minime ale mediului social cultural, iar factorii intelectuali și aptitudinali au și ei nivelul minim cerut pentru un domeniu sau altul de activitate, motivația și diferitele trăsături ale
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
o persoană creatoare nu trebuie să fie numai inteligentă, să aibă o fantezie bogată și gândire creatoare; ea trebuie să fie mobilizată ca personalitate umană, să participe deplin, cu toate resorturile energetice pe care le declanșează factorii volițional-afectivi și cei motivaționali. CAPITOLUL IV A. Metodologia predării educației artistico -plastice.Metode care contribuie la stimularea creativității. Problemele privind metodologia predării activităților artistico plastice la clasele I-IV, ținând seama de particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor, sunt strâns legate de diferite
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
duc la un declin al capacităților de tranzacții corecte și la înmulțirea actelor de corupție ca strategie de supraviețuire în contexte ostile. Oamenii cei mai buni pleacă din sistem, făcând sarcina celor buni care rămân din ce în ce mai grea, resursele materiale și motivaționale sunt din ce în ce mai precare, iar sustenabilitatea activităților din ce în ce mai mică. Corupția duce la scăderea performanțelor și la sporirea actelor ilegitime. Un sistem de învățământ necorupt urmărește selecția și evaluarea meritocratică, reușind, cel puțin prin mecanismele sale interne, să asigure egalitate de șanse
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Douglas (1968) subliniază și el interesul părintesc ca factor al reușitei. Pe baza rezultatelor empirice sistematice, dar și cu o bună doză de intuiție, asocierile de acest fel sunt grupate sub titulatura de influențe ale orientărilor axiologice sau ale sistemelor motivaționale. Numeroase observații și cercetări de după al doilea război mondial au generat o clasificare a oamenilor în două categorii fundamentale din punctul de vedere al orientării axiologice: - cei din prima categorie manifestă dorință de control, pun accentul pe viitor și acțiune
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
orientării axiologice: - cei din prima categorie manifestă dorință de control, pun accentul pe viitor și acțiune, preferă individualitatea; - categoria a doua este fatalistă, pune accentul pe trecut și pe prezent, pasivă, preferă colectivismul. Primul set de caracteristici ar descrie orientările motivaționale și valorice ale celor din clasa mijlocie din Occident, iar cel de-al doilea este asociat clasei muncitorilor manuali. Mai mult, clasa muncitoare este descrisă adeseori ca fiind ghidată de dorința de supraviețuire, spre deosebire de clasa mijlocie, mobilizată de dorința de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]