480 matches
-
domnișoara Helen Giniver. Nu da mîna cu ea! Și-așa crede că sîntem o familie de vagabonzi. Domnul Standing zîmbea. Era Îmbrăcat Într-un costum albastru de cazangiu, murdar, cu panglici de medalie soioase pe piept. Își scosese o șapcă mototolită și-și aranja părul pe care Julia i-l răvășise. — Mă bucur să vă cunosc, domnișoară Giniver, zise el. Mi-e teamă că Julia are dreptate În ce privește mîna mea. V-ați uitat pe-aici? — Da. — Stranie meserie, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
I se dădeau informații despre cum să ajungă acolo și ce trebuie să ia cu el, plus un ordin de plată de patru șilingi ca avans pentru serviciu militar. Paginile erau toate ștampilate, datate și numerotate dar erau groaznic de mototolite, de parcă Alec le făcuse cocoloș, și apoi le netezise. Duncan se uită Îngrozit de dungi. — Ce le-ai făcut? — N-are importanță, nu-i așa? Nu știu. S-ar putea... s-ar putea să le folosească Împotriva ta. — Să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
s-a ridicat și s-a îndreptat către un sertar de la birou. De acolo a scos o bucată mototolită de hârtie, pe care mi-a întins-o. — Omul de serviciu a găsit-o în spatele unui monitor din camera din spate, mototolită. Probabil căzuse când a avut Bill atacul. Nu am știut ce să fac cu ea. Am despăturit foaia. —A mai văzut-o cineva? —Doar eu și omul de serviciu, care abia vorbește engleză, oricum. Era un bilet scris la mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
atât de mult. Nu ca un candelabru; ai ținut vreodată în mână un cristal din ăla? Sunt grele al naibii, cu sutele, toate atârnate de o ramă lucrată din fier. Asta ar fi produs și mai multe pagube. Uite ce mototolită e sculptura după impact: s-a storcit ca o portocală. Un candelabru ar fi fost încă întreg. Mai mult, dacă l-ar fi lovit unde trebuie, putea să-i zboare capul. M-am cocoțat pe brațul unui scaun. —Candelabrul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
rău. Te implor! Te rog, fă ceva... — Ești imposibil! Fie... Așteaptă acolo. Nu te mișca. Vin să te iau. Am pus telefonul În furcă și m-am așezat pe vine, chiar acolo, În cabină. În colț am zărit un ziar mototolit. De sub el ieșea un vîrf de excrement, de formă conică, striat... de parcă avea urme de sfoară și printre striuri se zăreau niște smocuri de fire de pensulă. Nu avea miros, dar m-am ridicat instinctiv. Fisurile din vîrful conic, asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de alături și deschise ochii mari să admire priveliștea din fața ei. Pe pat, în curmeziș, cu brațele și picioarele desfăcute larg, de parcă se așezase pe nisip la plajă, Daniela dormea dezgolită. Cearșaful era împins la marginea patului, aproape făcut sul, mototolit, ca de obicei. În partea opusă a camerei, ghemuită pe un fotoliu, confortabil de altfel, dormea adânc doamna Lucreția, cu cearceaful tras până sub bărbie. Laura îi zâmbi în trecere și se Marian Malciu îndreptă ca o felină spre patul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
știe că nu a fost vinovată. Doresc să-i cer iertare...”. Târziu, foarte târziu, întins pe pat, obosit și plin de regret, poate că somnul l-a liniștit, dar lacrimile sale udau perna... Tainicele cărări ale iubirii * ... Întinsă pe cearceaful mototolit și ușor umed de transpirație, Laura privea tavanul pe întuneric. După ce ațipise cu greu, i s-a părut că cineva o strigă în somn și s-a trezit. Nu trecea pentru prima oară prin astfel de stări doar că, de
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
îți răstălmăcească toate gândurile...”, mai apucă să zică Laura, trăgânduși de data aceasta cearceaful până sub bărbie, ca și când ar fi dorit să scape de ceva neplăcut. Se răsuci de câteva ori până descoperi obiectul care o deranja. Era biata pernă mototolită. O înghesui cu picioarele, până când reuși s-o azvârle pe podea. Nu o mai putuse suporta din cauza agitației interioare... * * * Într-o zi de luni a miezului verii anului 2014, la ora 6.00 punct, așa cum era prevăzută în planul întocmit
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ceea ce înseamnă că e de la clasa întâi. Mă întreb dacă nu cumva e o glumă. Știu că a fost o noapte lungă, dar nu a băut, așa că nu ar avea nici o scuză. Mă mai uit o dată la tichetul albastru și mototolit. Și văd că e un număr de mobil mâzgălit pe hârtie. Apoi mă uit la numele tipărit. Scrie Dl. A. Kirrane. Și rămân ca la dentist. Pentru că deodată se face lumină în mintea mea. Și Debbie îmi șoptește iar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
miercurii 11 noiembrie, sunt peste patruzeci și opt de ore de atunci ! Ce se întâmplă cu mine ? Unde sunt ? Să alerg repede la ea !" Bagă repede în buzunarul bluzonului ceea ce crede a fi batista lui căzută pe jos, umedă și mototolită. Coboară în grabă o scară în spirală pe care nu își amintește să o fi urcat. Se oprește la recepția unui hotel total necunoscut și scoate cartea bancară ca să plătească. "A plătit doamna..." îl asigură tânărul cu ochelari din spatele contoarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
șurii. Cu discreție, Ciprian scoate, dintr-un loc doar de el știut, încă o fotografie pe care o studiază cu mare atenție. O fetiță subțiratecă, îmbrăcată cu o rochiță modestă de culoare incertă, cu părul legat cu o fundă cam mototolită, cu sprâncenele arcuite deasupra ochilor trași mult înspre tâmple, privește speriată din fotografia îngălbenită de vreme. O găsise, uitată între paginile lui "Robinson Crusoe", pe care reușise să o citească primul după o dispută cu Dragoș care cedase, ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mi s-a transformat într-un râs nervos când am văzut pe masă resturile festinului lăsat de foștii ocupanți care părăsiseră locul în mare grabă. Resturi de mâncare pusă direct pe masă, bâzâite de cohorte de muște albastre, cârpe murdare mototolite aruncate peste tot, un miros greu alterând fără nici o rușine parfumul delicat de liliac. Descopeream monogramele mamei pe zdrențe sfârtecate din cerșafuri din damasc fin cu care se curățaseră cizme soldățești sau se ștersese funinginea îmbibată cu grăsime de pe plită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cearceaf, cu pumnii strânși, cu pleoapele închise. Doamne, ce rămăsese în casă, covoarele răsucite sub picioarele lor în timp ce se îmbrânceau de ici, colo, cămașa de noapte ruptă, așternutul atârnând jumătate pe podea, perdeaua smulsă la mijloc din clame, husa fotoliului mototolită pe jos, lucrurile ei răvășite, trântite pe parchet, lănțișorul de aur rupt, așteptând într-o cută a cearceafului. În timp ce-și făcea în pripă bagajul, cineva sunase la ușă lung, insistent. Nu știa cine este. Împietri acolo, aplecată deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
aproape afectuoasă. După ce chelnerița ne Înmână nota, Anton sublinie că portofelul său din „cea mai fină piele germană“ era tot la mine. Dar colegul meu are destui bani, nu-i așa, Knisch? Am reușit să scot la lumină câteva bancnote mototolite, pe care le-am netezit cu palma și le-am pus pe masă. Și În curând, ne-am luat rămas bun. Anton trebuia s-o găsească pe Molly, cu care avea niște treburi de rezolvat. În ceea ce mă privește, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
spuse: — Ticălosul e deștept. A reușit să ne orbească, acoperindu-ne toate hublourile cu cleiul ăsta. — Nu e clei, Îl corectă Beth. Sunt ouă. Șuieratul continua, neschimbat. Tina răsuci butoanele hidrofoanelor. Se auzi un zgomot moale și continuu, de celofan mototolit. — Asta ce e? Întrebă Ted. — Sunt peștii, spuse Beth. Mănâncă. Barnes Încuviință din cap. Tina umblă iar la butoane. — L-am deconectat. Auziră din nou șuieratul monoton. Încordarea din Încăpere slăbi. Norman se simți obosit și se așeză. Observă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
lui, "frățioare", și nici nu auzise de la nimeni că Mihail folosește cuvîntul ăsta. I-a făcut semn să se apropie și s-a așezat încet și greoi în scaun. A căutat într-un dosar galben și a scos o hîrtie mototolită pe care a netezit-o cu palma. A bătut-o ușor cu vîrful degetelor, de parcă ar fi vrut să dea greutate literelor scrise mărunt cu o cerneală violetă, din aceea care se folosește la întocmirea registrelor de inventar în armată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
trebui un moment să recunoască silueta răvășită și udă leoarcă. — Camilla! Ce Dumnezeu faci pe ploaia asta? Coafura de obicei impecabilă a Camillei era îmbibată de apă, ca un câine plouat, iar costumul ei de in bej era pătat și mototolit. — Te-am așteptat aici. Fran simți un fior de teamă. — De ce n-ai urcat? — Pentru că ceea ce vreau să-ți spun nu poate fi spus decât între patru ochi. Cățea egoistă! Fără vreun avertisment își îndreptă pumnul înmănușat spre Fran. Fran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
repezit. ― Ce dracu vrei? Abia pe urmă mi-am adus aminte de epitaf. ― Scuză-mă, domnule Vecu. M-ai prins într-un moment prost. Când a deschis ușa cămăruței, m-am lămurit. Pe jos. erau aruncate nenumărate hârtii, rupte și mototolite. ― Am avut toată bunăvoința, șopti el cu o voce de om sfârșit. Dar nu-mi reușește nimic. L-am lăsat singur, în ușă, în fața foilor mototolite, fără să-i zic o vorbă de consolare și m-am dus să mă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
deschis ușa cămăruței, m-am lămurit. Pe jos. erau aruncate nenumărate hârtii, rupte și mototolite. ― Am avut toată bunăvoința, șopti el cu o voce de om sfârșit. Dar nu-mi reușește nimic. L-am lăsat singur, în ușă, în fața foilor mototolite, fără să-i zic o vorbă de consolare și m-am dus să mă culc. 19 Francisc stătea cu mâinile încrucișate. N-aveam nici o șansă să mă măsor cu el, dar umilința pe care o simțisem cu o zi înainte
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
viu al tinerei bipede blonde mi-a rămas întipărit în minte. Mirosul morții, par să gândească fulgii care mi se topesc necontenit pe față. Alunec și cad de două ori până la poartă. În cabină, un paznic cu ochi mici și mototoliți se încălzește la un reșou și ascultă teatru radiofonic, pe undele lungi ale postului de radio Iași. — Bună seara, a fost adus cumva astă-seară un bărbat pe nume Rusu aici? La morgă? Ne privește cu atenție pe amândoi pentru câteva
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Îe și asta, desigur și chiar în primul rând), dar, cu câte se vor petrece în jurul ei, atingând-o, implicând-o, fie că va mai participa, fie că nu, încât numai privind sau auzind - din căldura jilavă a cearceafurilor ei mototolite și mirosind a clor, uree și camfor - se va putea bucura de continuarea lucrurilor și i se va părea că până și ea se află între ele, deși într-o margine, gata să fie aruncată printr-o forță centrifugală într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
demnitate atunci când îți este dat să mori. Atât. Să spui asta. Vreau să nu mă uiți. Vreau să nu rămâi singur. Vreau să continui să crezi. Și vreau... dar mai departe nu mai era nimic, iar hârtia subțire și ușor mototolită păstra urmele creionului care încercase să mai scrie vreo vorbă și n-o mai scrisese. Probabil fusese în ultima zi sau poate și mai înainte, când știa. Nu s-a întrebat ce însemna scrisoarea asta decât o clipă. Nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
va spune excitare -, ca atunci când unul din ei, la care venise să împrumute o carte, s-a apucat deodată să-i vorbească despre o colegă a lor, cu care el s-ar fi culcat cu puțin înainte, arătându-i patul mototolit și explicându-i treburi anatomice, ca pe o bagatelă cu care ar fi de mult obișnuit, după cum părea să arate fruntea lui ridicată și încrețită superior. Și Andrei Vlădescu îl privea, cum avea să-și privească acea colegă, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mai păgîn din grup...“ ). Jim așteaptă pe locul din față al Packard-ului, În timp ce părinții lui Își schimbară Îmbrăcămintea și valizele fură Încărcate În portbagaj. CÎnd ieșiră pe poartă, se uită În jos la figura nemișcată a cerșetorului de pe salteaua lui mototolită. Putea vedea urma modelului de pe cauciucurile Firestone ale Packard-ului pe piciorul stîng al bătrînului. Frunze și petice de ziar Îi acopereau capul, iar el devenea deja o parte din gunoiul inform din care răsărise. Lui Jim Îi păru rău pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cu mâinile și hohoteau gros, de se cutremurau flăcările lumânărilor. Iar doamna Ledoulx, tăcuta și veșnic întristata lui soție, zăcea și ea tot acolo, pe covor. Îmbujorată, cu ochii strălucitori și părul despletit, cu rochia ei superbă - enormă cheltuială! - complet mototolită, cu picioarele și brațele albe rătăcite printre alte brațe, capete sau picioare, râzând - total nediplomatic, impardonabil de ușuratic - cu o poftă care-l umplu de groază pe consul. Și, pentru că Maltezul continua să alerge de mama focului, Ledoulx tună din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]