493 matches
-
tradiție greu conciliabile între aceleași coperte: pe de-o parte, luări de poziție de proveniență publicistică (eseuri, interviuri, răspunsuri la anchete), pe de altă parte, poeme inedite (dintre care o mare parte sunt scrise după apariția Regelui dimineții). Conform lui Mușina, am văzut, adevărul celor dintâi ar depinde însă de reușita celor din urmă. Căci nu sunt de luat în serios sfaturile literare ale celor care n-au scris în viața lor un vers valabil. Mie, dincolo de inerenta relativitate a acestui
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
creatoare și un interviu (apărut inițial în revista „Observator cultural”). Cu poemele din ultima treime, lucrurile stau, procentual, ceva mai bine: numai șase (din douăzeci și șapte) sunt deja cunoscute. N-am să spun, cu o expresie dragă lui Alexandru Mușina că „ăsta-i fușerai”. Nici n-am să insist malițios asupra unor paragrafe stânjenitoare, cum e acela (de la pp. 102 - 103) în care autorul citează, ca „bibliografie suplimentară” propriile eseuri apărute în volume mai vechi (operație inutilă, de vreme ce, după cum am
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
bibliografie suplimentară” propriile eseuri apărute în volume mai vechi (operație inutilă, de vreme ce, după cum am văzut, ele se regăsesc și aici). E un du-te-vino procedural destul de nefericit, fără îndoială. Care umbrește (dar nu întunecă nicidecum) acuitatea sclipitoare a observațiilor lui Alexandru Mușina. Eu unul le-am recitit cu aceeași plăcere și cu același interes. În plus, cu puțin umor, putem concede că mica încurcătură editorială e departe de a fi antipatică. Aici un rol important joacă, întradevă r, poemele din ultima parte
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
o gafă (cum se spune în limbaj colocvial) și despre asumarea consecințelor ei. Îl voi reproduce integral, ca să nu ratez, prin rezumat, vreo nuanță și pentru că, mai mult decât atât, îl consider una din cele mai categorice reușite ale lui Mușina: „În după-amiaza aceea eram singuri/ Eu și cu Tea, în sufragerie. Copiii dormeau./ A venit și ne-a spus: «Nu-i adevărat, știți și voi/ Că nu m-am culcat cu el». Știam despre cine vorbește,/ Știam - farg! merde de la
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
Poemul acesta, cu ghemul lui de ambiguități sociale, reprezintă cea mai bună justificare și cea mai bună analogie pentru felul cum se prezintă Teoria și practica literaturii. Dreptatea conținută în texte (căci în general, oricât de coroziv ar fi, Alexandru Mușina are dreptate) e și aici un pic bulversată de o serie de complicații exterioare. Și-atunci, ce altceva decât o spăsită ridicare din umeri, o repet, rezolvă tot? Revenind asupra sumarului, se constată că cea mai presantă (și mai veche
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
altceva decât o spăsită ridicare din umeri, o repet, rezolvă tot? Revenind asupra sumarului, se constată că cea mai presantă (și mai veche, totodată) preocupare a autorului e aceea legată de rolul cursurilor de creative writing. De peste două decenii, Alexandru Mușina susține necesitatea, de nu chiar urgența, introducerii unor asemenea ore în programele universitare românești. Nu numai la facultățile de profil, ci și, dacă s-ar putea, sub formă de materie opțională, în toate celelalte facultăți. Literatura e vitală, crede, cu
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
chiar urgența, introducerii unor asemenea ore în programele universitare românești. Nu numai la facultățile de profil, ci și, dacă s-ar putea, sub formă de materie opțională, în toate celelalte facultăți. Literatura e vitală, crede, cu neașteptată ingenuitate, altminteri cinicul Mușina. Și-a și pus, de altfel, în aplicare (apropo de practică) o bună parte din idei la universitatea din Brașov, unde funcționează de ani buni o adevărată școală de tineri autori. În ciuda parcursului nu o dată accidentat, căci sceptici sunt destui
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
destui, și-a continuat proiectul, cu rezultate bune ori chiar excelente (cazul lui Andrei Dósa, care e nici mai mult, nici mai puțin decât o certitudine a literaturii române). În contextul acesta, devin perfect explicabile și perdafurile periodice pe care Mușina le aplică fie criticii literare actuale în ansamblul ei (căci, pierzându- și autoritatea, destui cronicari resimt tentația de a se transforma în agenți publicitari), fie unor critici care, într-un moment al carierei, s-au dovedit de rea-credință (Paul Cernat
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
într-un moment al carierei, s-au dovedit de rea-credință (Paul Cernat e dat ca exemplu, pentru felul injust în care a tratat un prim val de absolvenți ai acestor cursuri de scriere creatoare). Nu caut, nimănui, scuze. Atâta vreme cât Alexandru Mușina solicită din partea criticilor să fie inteligenți (și nu doar orientați sau abili), sunt de partea lui. Dar, dincolo de acest argument, mi se pare că supărarea i se trage de altundeva: din faptul că, prin definiție, criticii nu sunt dotați cu
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
talent (și uneori, nici nu posedă un instrumentar tehnic ieșit din comun). Că nu sunt creatori și că, pe cale de consecință, nici metodele lor de lectură nu probează prea multă creativitate. Or, asta e o marotă de lungă tradiție, iar Mușina o știe la fel de bine ca mine. Nici un critic literar nu s-a ridicat, în opinia contemporanilor (geniali, genialoizi sau doar pasabili) la înălțimea epocii lui. Mai buni sau mai răi, recenzenții au contribuit însă, atât cât le-a stat în
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
luptat pentru ei. Apoi, mai de curând, așa-numiții autori ai generației douămii au beneficiat și ei de comentariile unor critici din același contingent. Încă o dată spun, respect punctul de vedere radical și acid al unui poet de talia lui Mușina. Doar că, atunci când îl descopăr diseminat cine știe cum în alte voci, mai puțin nuanțate, nu pot să nu-i constat caracterul nociv. Dovadă stă un recent număr al revistei „Steaua”, conținând reacții a căror vehemență nu sunt în stare s-o
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
fi bune repere ale anului. Primul mai realizează antologii, traduce, publică segmente dintr-un roman. Dacă Ioana Pârvulescu își continuă curajoasă aventura de prozator, Simona Sora inaugurează, cu al ei Hotel Universal, o promițătoare carieră de romancier, ca și Alexandru Mușină. Eminentul poet și teoretician propune, în romanul său despre Dracula, câteva importante teme de studiu pentru draculalogi. În drum spre sud e debutul în roman al lui Adrian Romilă, critic literar de nădejde al revistei „Conta”. Anul 2012 trebuie să
Ce rămâne? by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4029_a_5354]
-
de „un tradiționalism literar de necontestat”, gen Gândirea, prin clasicitatea sa expresivă, altcineva îl aducea în discuție pe Urmuz. Deși poate trimite cu gândul la toți, e clar că E.Brumaru nu seamănă cu nici unul. În postfața prezentei ediții, Al.Mușina îl consideră „un adevărat spirit postmodern”, o încadrare care își are bazele ei teoretice. În fond, mai toți comentatorii au vorbit despre felul în care poetul delimitează prin forța imaginarului un spațiu fictiv, cu reguli și personaje proprii („comedie botanică
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13588_a_14913]
-
peste pagina sau paginile neinteresante. Nu laudele ci cărțile rămân sau dispar în timp! Într-un articol al cunoscutului și apreciatului poet Andrei Fischof, acesta îl citează în revista „Vatra veche” din România [Tg. Mureș] pe poetul și criticul A. Mușină: „Există «Cărți-neveste» și «Cărți-amante». Primele sunt recunoscute în public ca o lectură obligatorie și de la sine înțeleasă pentru intrarea în societatea neprimitoare, enciclopedică a intelectualilor cultivați adică, în vreme ce în categoria doua intră lecturile «nepermise», făptuite pe sub masa oficială, conținând, chipurile
INTERVIU CU MINE ÎNSUMI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361094_a_362423]
-
un real care proiectează eul poetic în culturi diferite, în spații și experiențe necunoscute. Memoria, fascinația cuvintelor, a poemului care se face și se desface în temnița sinelui, textualizarea realului - sînt elemente de metodă, preluate de la colegii lui Iova și Mușina, dar subsumate acum unui alt demers. Titlul unuia dintre volumele Cristinei Dascălu poate duce cu gîndul la Fiara melancolică, volumul postum al regretatului Aurel Dumitrașcu, unul din liderii de substanță ai optzecismului, vorbind acolo despre „sălbăticia” adîncă a ființei, refuzul
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
de pe buze acel zîmbet cretin, inexplicabil pentru restu’ lumii. „Vinovat” era doar muntele, de fapt munții, oriunde m-aș fi întors - vedeam munții și asta mă făcea să mă simt magic, „dumneavoastră nu simțiți la fel?”, l-am întrebat pe Mușina, cu care ne plimbam de la un sediu al editurii la care lucram la celălalt sediu (ambele pe Calea București), „Nu, din păcate”, zicea poetul („Ăla ce e?”, l-am întrebat, arătînd spre Dealul Melcilor, care se vedea din sediul de
OK [Corola-blog/BlogPost/100122_a_101414]
-
Iar la Brașov vine cu cea mai recentă și mai valoroasă carte a sa - antologia de poezie „Cantosuri domestice (poeme alese)”, carte care inaugurează la Editura Cartier o nouă colecție - Cartier de colecție (după „Cantosuri...” au mai apărut antologiile lui Mușina, Bodiu și Fundoianu). O antologie care permite cititorului să-l redescopere pe încă tînărul poet Radu Vancu, adunat doar între două coperte. O carte superbă din toate punctele de vedere! Pe și mai tînărul Flavius Ardelean brașovenii îl cunosc de
Recomandarea Librăriei Editura Humanitas Braşov [Corola-blog/BlogPost/100201_a_101493]
-
aflată pe punctul de sincronizare, de elaborare a unor structuri noi. Mircea Cărtărescu motiva îndreptarea poeților optzeciști spre un postmodernism vast. Unele din trăsăturile care au fost atribuite postmodernismului sunt: antropologism (Mircea Nedelciu), noi sensibilități-( Ioan Bogdan Lefter), neoclassicism (Alexandru Mușina) romantism intors (Radu G. Țeposu). Se declanșează integrismul spiritual, recuperarea spirituală, poezia coboară în stradă, printer oameni, poetul se angajează existențial. Din acest motiv, “cartea ia locul lumii și lumea s-a sfârșit în carte”, cum zicea Mallarme. Iar ficțiunea
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
Radu Stanca (inedit, 5/2000), Radu Gyr, Adrian Maniu, Vintilă Horia, Ștefan Aug. Doinaș, Marin Sorescu (inedit, 5/1997), Mircea Cărtărescu, Mircea Ivănescu, Florența Albu, Ion Caraion, Ion Negoițescu (inedit, 8-9/ 1994), Magda Cârneci, Augustin Pop, Judith Mészaros (debut), Alexandru Mușina, Dan Damaschin, Letiția Ilea ș.a. Urmând să introducă în circuit valorile culturii și literaturii române trecute sub tăcere în perioada comunistă, A. publică o serie de texte în proză, adesea cu caracter memorialistic, ale unor însemnați scriitori contemporani, iar din
APOSTROF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
Aurel Pântea, Mircea Popa, Octavian Schiau, Iacob Mârza, Cornel Tatai-Baltă, Vasile Moga, Ion Buzași, Ileana Ghemeș, Stelian Obiziuc, Rodica Chira ș.a.). Revista începe să-și contureze un profil puternic ancorat în fenomenul literar contemporan postmodernist (colaborări de la Angela Marinescu, Al. Mușina), cu largă deschidere spre fenomenul românesc și european (Vintilă Horia, Paul Goma, Yves Broussard, Henri Michaux, Pierre Emmanuel) și spre recuperarea critică a unor momente și figuri literare oarecum eclipsate. Poezia este reprezentată de Aurel Pântea, Augustin Pop, Mircea Petean
DISCOBOLUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286793_a_288122]
-
1995; Modernitatea ultimă, București, 1998; Deadevă, Pitești, 1998; Inamicul impersonal, Pitești, 2001; Semizei și rentieri, București, 2001; Mihai Eminescu, Brașov, 2002. Antologii: Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, pref. Andrei Bodiu, Brașov, 2003 (în colaborare cu Andrei Bodiu și Alexandru Mușina). Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; George Popescu, Anatomia distorsiunii, R, 1990, 7; Sanda Cordoș, Ritmul respirației, TR, 1991, 37; Eugen Simion, Promoția ’90, L, 1991, 6; Sebastian Vlad Popa, 1 + 3, CC, 1991, 10-12
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
1998; Deadevă, Pitești, 1998; Inamicul impersonal, Pitești, 2001; Semizei și rentieri, București, 2001; Mihai Eminescu, Brașov, 2002. Antologii: Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, pref. Andrei Bodiu, Brașov, 2003 (în colaborare cu Andrei Bodiu și Alexandru Mușina). Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; George Popescu, Anatomia distorsiunii, R, 1990, 7; Sanda Cordoș, Ritmul respirației, TR, 1991, 37; Eugen Simion, Promoția ’90, L, 1991, 6; Sebastian Vlad Popa, 1 + 3, CC, 1991, 10-12; Andreea Deciu, Practica și
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut). A mai primit premiul Asociației Scriitorilor din București (1994), Marele Premiu „Ion Vinea” (1996), Premiul Academiei Române (1996). Copil teribil al generației ’80, C. a fost, alături de Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Ion Stratan, Mariana Marin, Alexandru Mușina ș.a., cam ceea ce fusese Nichita Stănescu alături de Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Ana Blandiana și Constanța Buzea. Altfel spus, el a însemnat la finele anilor ’80 ce a însemnat Mircea Dinescu la începutul anilor ’70: insurgență ludică, diluviu metaforizant, factor coagulant
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
Labiș, 105-110; Solomon Marcus, Invenție și descoperire, București, 1989, 271-282; Mircea Muthu, Alchimia mileniului, 1989, 84-86; Fanache, Vârstele poeziei, 135-182; Radu Petrescu, G. Bacovia, VR, 1991, 9, 10; Negoițescu, Ist. lit., I, 267-270; Cezar Baltag, Eseuri, București, 1992, 78-81; Alexandru Mușina, Arcadia bacoviană: o contrautopie, RL, 1993, 6; Alexandru Buican, Posteritatea lui Bacovia și „Istoria” lui... G. Călinescu, București, 1994; Gh. Crăciun, Bacovia - principiul tranzitiv al „Stanțelor”, RL, 1994, 34; V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantică și afirmarea spiritului modern
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
din București. Debutează în „Convingeri comuniste” (1976) cu poezie, iar editorial, cu volumul Un război de o sută de ani (1981). Un an mai târziu publică, în volumul colectiv Cinci (alături de Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter și Alexandru Mușina), ciclul La întretăierea drumurilor comerciale. A colaborat la revistele „Echinox”, „Dialog”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Vatra”, „Transilvania”, „Viața românească”, „Contrapunct”, „Adevărul literar și artistic”, „Euphorion” ș.a. M. este o optzecistă atipică, care își asumă, programatic vorbind, o poziție marginală în cadrul generației
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]