656 matches
-
Vatoped de pe Sfîntul Munte Athos. În 1880 Mănăstirea Vatoped poseda la Climăuți, ținutul Soroca, 1 868 desetine de teren arabil, 669 desetine de pădure și 203 desetine de toloacă. În anul 1889 a fost sfințită biserica cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dumitru”. Recensămîntul din 1897 a fixat la Climăuți 868 de locuitori. În 1912 la Climăuți s-au organizat cursuri de altoire a viței de vie pentru agricultorii din albia de sus a Nistrului. În perioada interbelică satul număra 350 de
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
cu poartă din nord, încă parțial în picioare, și turnului de poartă. Biserica a dispus de o orgă construită în 1904 de Carl Leopold Wegenstein, distrusă în anul 1945. Ansamlu bisericii evanghelice medievale din Tărpiu, ansamblul bisericii ortodoxe "Sf. Mare mucenic Gheorghe" Ansamlu bisericii evanghelice medievale din Tărpiu, ansamblul bisericii ortodoxe "Sf. Mare mucenic Gheorghe"
Biserica Evanghelică-Lutherană din Tărpiu () [Corola-website/Science/333271_a_334600]
-
a dispus de o orgă construită în 1904 de Carl Leopold Wegenstein, distrusă în anul 1945. Ansamlu bisericii evanghelice medievale din Tărpiu, ansamblul bisericii ortodoxe "Sf. Mare mucenic Gheorghe" Ansamlu bisericii evanghelice medievale din Tărpiu, ansamblul bisericii ortodoxe "Sf. Mare mucenic Gheorghe"
Biserica Evanghelică-Lutherană din Tărpiu () [Corola-website/Science/333271_a_334600]
-
Biserica "Sf. Gheorghe" din Tecuci, denumită și Catedrala „Sf. Mc. Gheorghe” din Tecuci, este o biserică ortodoxă de dimensiuni monumentale din municipiul Tecuci (județul Galați). Ea a fost construită în perioada 1938-1962 și are hramul "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe". Biserica se află în centrul orașului, pe str. 1 Decembrie 1918, vizavi de Primăria municipiului Tecuci. Biserica "Sf. Gheorghe" din Tecuci preia tradiția unei biserici mai vechi, care a avut același hram și se afla la 150 m nord-est
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
de Alep, secretarul Patriarhului Macarie al Antiohiei, a notat că la Tecuci existau “trei biserici cu clopotnițe la poartă”: una cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” (sau „Precista”), a doua cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” și alta cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. La Biserica "Sf. Gheorghe" slujea în anul 1809 preotul Dumitrache Luca, care îndeplinea și funcția de vechil al Protopopiei. În jurul anului 1813, este construită o biserică de piatră cu hramul „Sf. Mc. Gheorghe” pe locul unui lăcaș de cult
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
a fost sfințită la 12 octombrie 1969 de către episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos. La 23 aprilie 1995, la inițiativa episcopului Casian Crăciun al Dunării de Jos și prin hotărârea nr. 15/1005 a Consiliului Local Tecuci, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (ocrotitorul catedralei) a fost ales drept patron spiritual al municipiului Tecuci, fiind confirmat astfel rolul central al catedralei în toate activitățile spiritual-culturale ale orașului. Biserica a fost vizitată la 16 iunie 1998 de fostul rege Mihai I și de
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
domnitorul Grigore al II-lea Ghica l-a numit pe vel medelnicerul Șerban Cantacuzino, proprietarul moșiei Horodniceni, ca epitrop al bisericii și l-a însărcinat să acopere cu cheltuiala voievodului țării „biserica gospod, ce este în mijlocul Târgului, în numele sfântului mare mucenic Dimitrie”. Mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a reparat-o și a acoperit-o, iar câțiva negustori suceveni au dotat-o cu o catapeteasmă nouă, au pardosit interiorul bisericii și au îngrădit terenul cu gard. Biserica s-a confruntat cu probleme de
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
ridicată între anii 1934-1936, după planurile arhitectului Dimitrie Berechet, pe locul unei biserici din 1793 distrusă de un incendiu în 1913. Biserica se află pe lista monumentelor istorice din județul Argeș sub codul LMI . Biserica veche cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a fost construită între anii 1779-1793 de către arhimandritul Partenie, pentru nevoile spirituale ale locuitorilor din Curtea de Argeș și cartierelor mărginașe: Groape, Marina, Poștei, str.Oltenilor. Nu există date referitoare despre construcția acestei biserici. Ea era prevăzută cu un cimitir și
Biserica Sfântul Gheorghe din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/330175_a_331504]
-
anul 1913. Biserica, care avea acoperișul din șiță, a fost distrusă de un incendiu devastator în anul 1913, incendiu care s-a propagat de la o casă din apropiere, de pe strada Lascăr Catargiu, nr.23. Actuala biserică cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a fost construită între anii 1934-1936, din inițiativa și prin osârdia preotului Gheorghe Popescu, fost profesor de seminar, protoiereu și consilier al Eparhiei Argeșului până în 1948, ajutat de Consiliul Parohial și de oamenii de bine ai vremii. Fondurile bănești
Biserica Sfântul Gheorghe din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/330175_a_331504]
-
contabilizați și fiecare își are propriul profil ADN. În anul 2000, Anastasia și familia ei au fost canonizați că pasionați purtători ai Bisericii Ortodoxe Ruse. Familia a fost anterior canonizata în 1981 de către Biserică Ortodoxă Rusă din străinătate că Sfinți Mucenici. Corpurile Tarului Nicolae al ÎI lea, Țarinei Alexandra și a trei dintre fiicele lor au fost, în cele din urmă, înmormântate în Capelă Sf. Ecaterina, la Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg la 17 iunie 1998, la 80
Marea Ducesă Anastasia Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/298806_a_300135]
-
Sfântul Mucenic cunoscut și drept "" ("Hadrian din Nicomedia"; † 306) a fost un ofițer roman și martir creștin au trăit în Nicomedia (Asia Mică); el și-a dat viața pentru credința creștină la începutul secolului al IV-lea. A suferit martiriul prin tăierea
Adrian din Nicomedia () [Corola-website/Science/329442_a_330771]
-
de o atenție deosebită s-a bucurat și se bucură Mănăstirea Dimitrie Cantemir, care prin binecuvântarea sa, și-a început lucrările de reconstrucție. La 24 iunie 1997, Prea Sfințitul Ioachim a sfințit locul unei noi biserici cu hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorătorul de Mir, în memoria ctitorului domnitor Dimitrie Cantemir.
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
au făcut bisărica sfăntului mare mucenic Georgie a mitropoliei, cu toate cele din lăuntru podoabe ale sale"", precum și de o inscripție de pe un ceaslov tipărit în 1874 la Mănăstirea Neamț în care se spune că ""(...) a făcut Biserica Sfântului mare mucenic Gheorghe a Mitropoliei cu toate cele dinlăuntru podoabe ale sale la anul 1761."" Neexistând nicio pisanie, nu se cunoaște cu precizie perioada în care s-a construit această biserică. Bazându-se pe mai multe documente istorice în care se afirmă
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
mâinilor și picioarelor etc. Băile din stațiunea Pucioasa mai sunt recomandate și împotriva altor boli: • Biblioteca Orășenească ”Gheorghe N. Costescu”, o spectaculoasă capodoperă arhitecturală de secol XIX, amplasată central chiar în imediata vecinătate a Primăriei orașului Pucioasa; • Biserica "Sf. Mare Mucenic Gheorghe” amplasată în plin centrul stațiunii pe strada Trandafirilor la numărul 51, un lăcaș ortodox care este datat la jumătatea secolului XIX, mai exact din anul 1855; • Biserica "Sfinții Voievozi”, din cartier Șerbănești datată 1894 și purtând hramul Marelui Ierarh
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
în același timp) trupul său firav întocmai unui măr a cărui ramuri se înroșesc la extremități din cauza (căldurii) soarelui 55. De aceea, el nu mai ajunge decât până la Comana, în Pont. Peste noapte i s-a arătat fericitului Ioan Sfântul Mucenic Vasilisc, ce fusese episcop al comanilor, ale cărui moaște se aflau acolo. Sfântul Vasilisc i-a zis Sfântului Ioan : Curaj, frate Ioane, căci mâine vom fi împreună. Fericitul Ioan a săvârșit Sfânta Liturghie și s-a împărtășit cu Prea Curatele
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
cu o vârstă de aproximativ 660 de ani, distins cu titlul de "Arborele Anului" în 2011. Pe locul unde se află astăzi Mănăstirea Bârnova domnitorul Ieremia Movilă a ctitorit în jurul anului 1603 o bisericuță de lemn având hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Istoricul N.A. Bogdan, în monografia sa dedicată orașului Iași, a emis ipoteza că pe locul actual al Mănăstirii Bârnova ar fi existat anterior o altă biserică mai veche de lemn, de la domnitorul Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615, 1621-1623
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
apropiere a lui Isus Hristos se desfășoară pe peretele de nord a pronaosului. Reprezentările în medalioane a principalelor defecte umane: Dușmănia (Zavistia), Lăcomia sau Curvia sunt așezate deasupra scenelor la care sunt supuși păcătoșii. În naos, pereții încă poartă chipurile sfinților mucenici. Pe bolta naosului sunt reprezentate episoade din patimile și minunile lui Isus Hristos. De asemenea, pe mijlocul bolții, în medalioane sunt reprezentați Dumnezeu Tatăl și Isus Hristos. Ușile diaconești, care în prezent nu se mai găsesc în biserică aveau reprezentați pe patriarhul
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
Suceava și Constanța. Sfințirea s-a făcut pe 20 octombrie 2004 de către Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului și de către Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Hramurile așezământului au fost alese ca fiind acelea al Acoperământului Maicii Domnului, al Sfântului Mare Mucenic Procopie și al Sfintei Cuvioase Elisabeta. Ulterior, așezământului i s-au alăturat un hotel cu cinci etaje finalizat în 2005 cu un pavilion administrativ aferent și spații de producție, precum și terenuri de până la 20 de hectare, finanțate de un credit
Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini () [Corola-website/Science/325824_a_327153]
-
Zonă deluroasă și submontană, ocupațiile de bază fiind agricultura și creșterea animalelor, Plaiul Cloșani este caracterizat prin obiceiuri și practici care să contribuie la apărarea holdelor, animalelor sau a oamenilor de stihiile pământului sau ale naturii: “Răscocitul”, “Năprăorul”, “Lăsatele”, “Sântoaderii”, “Mucenicii”, “Mama-Mușa” sau “Ciumarca” - “Vinereaua”, “Barbura”, “Sângeorzul”, “Rusalele” etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șovarna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,03%). Pentru
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
copilul cu piciorul. Tot în interior găsim pictate portretele ctitorilor- boierii Burnaz cu soțiile lor în costum popular, iar între cele despărțituri ( pronaos, naos și altar) pe Sfinții Apostoli, Sfanțul Cristofor-înfățișat cu cap de oaie, Izvorul Tămăduirii, sau pe Sfinții Mucenici Mină și Teodor Tiron.Catapeteasma din zid este pictată deasupra ușilor împărătești, având în laterale icoane portabile. De reținut că toate ferestrele au fost construite că la cetățile de apărare: înguste în exterior și largi în interior. Deasupra ferestrei din
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
o suită de scene mărunte cu caracter de miniatură. Scenele încadrate în chenare dreptunghiulare sunt dispuse în registre suprapuse. Peretele nordic înfățișează figura centrală a Judecății, Iisus Hristos reprezentat în mandorlă și înconjurat de numeroase cete de apostoli, patriarhi, cuvioși, mucenici și „neamuri ale pământului”. Pe peretele vestic, în dreapta este redat raiul, mai jos iadul cu chinurile sale, iar în stânga figurează o scenă mai rară, cunoscută sub denumirile de „roata lumii”, „fortuna labilis”, sau în erminii „zădarnică lumea aceasta”. Este o
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
din județul Suceava, prin contribuția credincioșilor. Conform tradiției, lăcașul de cult a fost înălțat „pe loc” de către meșterii populari Chiril Ungurean și Crăciun Cazac din Udești, din lemnul pădurii de stejar din apropiere. Inițial, hramul bisericii a fost "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe". Pe ancadramentul ușii de intrare se află o pisanie cu următorul text în limba română, cu caractere chirilice: "„Această sfîntă biserică s-au făcut în al cincile(a) an de la venire(a) muscalilor în Moldova, în zilele preasfințitului Chir
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
Scurt istoric al Catedralei Mitropolitane Sf. Mare Mucenic Dimitrie În vechiul oraș de reședință al banilor de altădată, așezat într-o poziție strategică, dominând câmpul întins al Jiului, Catedrala Mitropolitană Sf. Mare Mucenic Dimitrie din Craiova, încă de la începuturile ei a fost biserica cea mai de seama, fiind
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
Scurt istoric al Catedralei Mitropolitane Sf. Mare Mucenic Dimitrie În vechiul oraș de reședință al banilor de altădată, așezat într-o poziție strategică, dominând câmpul întins al Jiului, Catedrala Mitropolitană Sf. Mare Mucenic Dimitrie din Craiova, încă de la începuturile ei a fost biserica cea mai de seama, fiind cetate de apărare, școală pentru copii dornici să învețe psaltirea în vremurile de pace, locaș de rugaciune pentru capeteniii și marele ban al cetații]. Biserica
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
de mult. Peste ușa de la intrare, la o înălțime mai mare se află pictat hramul catedralei într-un cerc mare. Pridvorul mai avea și intrări laterale, fațadele în aceste părți erau însă pline, fără arcade. ] ARHITECTURA CATEDRALEI MITROPOLITANE SF. MARE MUCENIC DIMTRIE ÎN PREZENT În anul 1889, s-a hotărât să se reconstruiască această biserică. S-a dărâmat ruina ce mai rămăsese din biserica de odinioară și la 12 octombrie s-a pus piatra de temelie. Catedrala mitropolitană SF. Mare Mucenic
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]