341 matches
-
și bătuți pentru dânsele și a pătimi mii de rele, mai vârtos decât a pierde ceva din ele; astfel că rana aceasta pierderea averilor li s-a părut cu mult mai mare; încât și acesta este un alt fel de mucenicie, a purta cu bărbăție pierderea averilor. Și cum am putea suferi cu bărbăție?, zici tu. Când vei afla că vei câștiga mai mult decât ai pierdut, numai printr-o vorbă, prin vorba mulțumirii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia V, p. 110) „Dar cum e cu putință, m-ai putea întreba, să imiți acum pe mucenici? Acum nu-i timp de prigoană! Știu și eu! Nu-i timp de prigoană, dar timp de mucenicie este! Nu-i timp de lupte mucenicești, dar timp de cununi este! Nu te prigonesc oamenii, dar te prigonesc demonii! Nu te alungă tiranul, dar te alungă diavolul, un tiran mult mai cumplit ca toți tiranii. Nu vezi cărbuni aprinși
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ce primim toți îndeobște cele bune ..., 4, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 301) Nu numai moartea mucenicească face pe mucenic, ci și gândul și voința „Fericește, deci, cu toată inima pe cel care a suferit mucenicia, ca să fii și tu, prin voință, mucenic și să pleci din această lume, învrednicit de aceleași răsplăți ca și mucenicii, fără prigoană, fără foc și fără biciuri”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX-a, I, în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
-a, I, în PSB, vol. 17, p. 534) „Nu numai moartea mucenicească face pe mucenic, ci și voința. Cununa de mucenic e împletită adeseori nu numai de felul sfârșitului vieții, ci și de gând și de voință. Definiția aceasta a muceniciei n-o dau eu, ci Pavel, care grăiește așa: În fiecare zi mor (I Cor. 15, 31). Cum mori, Pavele, în fiecare zi? Cum e cu putință ca un trup muritor să moară de nenumărate ori? Prin voință, răspunde Pavel
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a cunoscut pe Grigore Caraza chiar În Închisoare, adică În locul cel mai potrivit pentru Încercarea prin suplicii maxime a tăriei caracteriale, proces În urma căruia oamenii slabi se transformă În iude, În bestii și În călăi, iar cei incoruptibili ating măreția muceniciei, a sfințeniei. Cităm din Prefață: „Grigore Caraza a rezistat fără compromis violenței, perfidiei, promisiunilor, tentației sentimentalismului. Nimic nu l-a mișcat, nimic nu l-a Îndoit, nimic nu l-a Înfrânt. Cartea lui pare uneori o Înșiruire de evenimente expuse
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ferestre, precum și jumătatea de sus din glafurile celor 3 ferestre ale altarului. Privind de la dreapta spre stânga vedem: Preotul Zaharia este vestit de înger despre nașterea Sfântului Ioan; Nașterea Sfântului Ioan; Zaharia stă la masă și scrie numele pruncului Ioan; Mucenicia dreptului Zaharia, căruia i se taie capul de un soldat; Sfântul Ioan dus în pustie; un peisaj muntos, Ioan copil mic, iar îngerul în înfățișare naturală; Predica Sfântului Ioan Botezătorul în fața credincioșilor; Sfântul Ioan îmbrăcat în haină de păr de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
care înconjoară naosul pe cele trei laturi (sud, vest, nord) și apoi continuă în altar. Ca și cele din pridvor, ele se disting prin aceeași finețe artistică. Spațiul dintre ele este decorat cu motive florale. Registrul următor ilustrează în special mucenicia apostolilor și câteva minuni săvârșite de către Mântuitorul. Scenele ocupă partea de sus dintre ferestre și din glafurile acestora. Prima scenă este Nunta din Cana Galileii, între absidă și brâul răsucit spre catapeteasmă. La masă stau mirele și mireasa cu nuntașii
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a crucii un soldat și un alt personaj. În glafurile ferestrei de mijloc sunt: Învierea Sfântului Ioan Teologul, reprezentat într-o aureolă alungită, ținută de doi îngeri, iar sub ea un mormânt în care se află înspăimântați doi oameni, și Mucenicia Sfântului Iacob, mort prin tăierea capului. În continuare, între ferestre, scena îi reprezintă pe: Sfântul Apostol Filip spânzurat cu capul în jos de un copac, fiind încadrat de Maica Domnului și Sfântul Ioan. În glafurile celei de-a treia fereastră
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Iacob, mort prin tăierea capului. În continuare, între ferestre, scena îi reprezintă pe: Sfântul Apostol Filip spânzurat cu capul în jos de un copac, fiind încadrat de Maica Domnului și Sfântul Ioan. În glafurile celei de-a treia fereastră sunt: Mucenicia Sfântului Apostol Marcu, târât de picioare și Sfântul Apostol Iuda Tadeu răstignit și săgetat de amândouă părțile de două personaje cu arcuri în mâini. Scena de după a treia fereastră ilustrează Vindecarea celor doi orbi. Menționez că se văd amândouă pisaniile
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ilustrate: căderea lui Simon magul, tras jos de un diavol, Sfântul Petru se roagă în genunchi, și Sfântul Apostol Petru păzit de soldați în temniță, iar deasupra un înger cu sabia. Ultima scenă din absidă, cea de după ultima fereastră, arată Mucenicia Sfântului Apostol Matei. Urmează apoi cele două scene pe porțiunea ce încadrează absida până la brâul răsucit: Mucenicia Sfântului Toma, om tânăr, străpuns cu sulița de soldați, și Sfântul Matei batjocorit de mai mulți oameni. De la brâu până la zidul despărțitor, într-
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Sfântul Apostol Petru păzit de soldați în temniță, iar deasupra un înger cu sabia. Ultima scenă din absidă, cea de după ultima fereastră, arată Mucenicia Sfântului Apostol Matei. Urmează apoi cele două scene pe porțiunea ce încadrează absida până la brâul răsucit: Mucenicia Sfântului Toma, om tânăr, străpuns cu sulița de soldați, și Sfântul Matei batjocorit de mai mulți oameni. De la brâu până la zidul despărțitor, într-o scenă mai mare, este reprezentată iarăși Mucenicia unor sfinți. Pisania este ștearsă. Iisus se roagă, iar
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
scene pe porțiunea ce încadrează absida până la brâul răsucit: Mucenicia Sfântului Toma, om tânăr, străpuns cu sulița de soldați, și Sfântul Matei batjocorit de mai mulți oameni. De la brâu până la zidul despărțitor, într-o scenă mai mare, este reprezentată iarăși Mucenicia unor sfinți. Pisania este ștearsă. Iisus se roagă, iar o persoană taie cu sabia capetele sfinților. În registrul de sfinți mucenici de deasupra strănilor, pe ziduri și în glafurile ferestrelor sunt reprezentați: Andrei, Ioan Teologul, Arhanghelul Gavriil, Artemie, Vichentie, Mina
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Fides, 2000; -Mihai Eminescu și Gustavo Adolfo Bécquer, Iași, Ed. Fides, 2000; -Mari Sărbători, Sărbătoriri, Iubiri, Învățăminte, Iași, Ed. Pim, 2011-poezii, ediția I; Mari Sărbători, Sărbătoriri, Iubiri, Învățăminte, Iași, Ed. Pim, 2012, ediția a II-a, revăzută și întregită; -Din mucenicia Neamului Românesc,Vol.I., Ed.Pim, 2012; Din mucenicia Neamului Românesc, Vol.II.,Ed.Pim, 2012; Din mucenicia Neamului Românesc,Vol.III., Ed.Pim, 2012; -Amintiri însângerate, Ed.Pim, Iași, 2013 Traduceri în limba franceză -Ars longa, vita brevis, poèmes
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Ed. Fides, 2000; -Mari Sărbători, Sărbătoriri, Iubiri, Învățăminte, Iași, Ed. Pim, 2011-poezii, ediția I; Mari Sărbători, Sărbătoriri, Iubiri, Învățăminte, Iași, Ed. Pim, 2012, ediția a II-a, revăzută și întregită; -Din mucenicia Neamului Românesc,Vol.I., Ed.Pim, 2012; Din mucenicia Neamului Românesc, Vol.II.,Ed.Pim, 2012; Din mucenicia Neamului Românesc,Vol.III., Ed.Pim, 2012; -Amintiri însângerate, Ed.Pim, Iași, 2013 Traduceri în limba franceză -Ars longa, vita brevis, poèmes/ Cătălin Anuța, sélectionnés et traduits du roumain par Constantin
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Ed. Pim, 2011-poezii, ediția I; Mari Sărbători, Sărbătoriri, Iubiri, Învățăminte, Iași, Ed. Pim, 2012, ediția a II-a, revăzută și întregită; -Din mucenicia Neamului Românesc,Vol.I., Ed.Pim, 2012; Din mucenicia Neamului Românesc, Vol.II.,Ed.Pim, 2012; Din mucenicia Neamului Românesc,Vol.III., Ed.Pim, 2012; -Amintiri însângerate, Ed.Pim, Iași, 2013 Traduceri în limba franceză -Ars longa, vita brevis, poèmes/ Cătălin Anuța, sélectionnés et traduits du roumain par Constantin N. Existențialism Trăim pe semne de-ntrebare, incertitudini, temeri
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
criterii estetice. Macedonean la origine, el era dotat cu un fond ancestral de intelectualism”, de cărturar crescut de mic în acest mediu, cărțile dându-i întotdeauna siguranță, 1 Detalii despre acest mare scriitor și unele din volumele sale, în: Din mucenicia neamului românesc, vol. I-II, pe care le-am publicat la Ed. PIM, Iași, 2012. orizont, chemare la condei. Ținea mult la “promovarea culturii naționale în nestricarea specificului nostru” și Pan M. Vizirescu, scriind despre grija lui Papadima de a
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
căpătâiele odraslelor pentru a le scăpa ca prin minune viața, prin nesfârșitul devotament. Ori medicul, care știe că poate muri de boala pe care o caută în coliba unui sărac, datorie împlinită uneori cu sfințenia celor mai adevărate pilde din mucenicie. Ca să nu ne ridicăm până la descoperitorul, care știe că va cădea în clipa însăși când va fi smuls zeilor taina. Eroismul nu e în împrejurări: în noi îl avem, nu trebuie neapărat să alegem pe aceia cărora ni se cere
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
munți, am mobilizat luptători, am fost pe câmpul de luptă al tranșeelor, am fost zidit ani și ani în temniță. Am construit speranțe neamului meu, am trăit durerile lui, am urmat cu curaj îndemnurile inimii mele și m-a cutremurat mucenicia camarazilor mei. Comunismul, această hidră cu șapte capete, a mutilat și sufocat timp de aproape o jumătate de veac sufletul copiilor noștri, a însângerat drumul spre mai bine al studențimii române cu cele mai diavolești torturi. În școli a introdus
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
nr. 9-10, p. 1053-1070; Emilian Popescu, Creștinismul în părțile Buzăului până în secolul al VII-lea, în vol. Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, vol. I, Buzău, 1983, p. 259-277; Vasile Gh. Sibiescu, Sfântul Sava Gotul. La 1600 de ani de la mucenicia sa, în G.B., an XXXI, 1972, nr. 3-4, p. 335-388; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 111-112. 31. Pr. Prof. Dr.Mircea Păcurariu, op. cit., p. 132-134; Ștefan G. Alexe, Sfântul Niceta de Remesiana și ecumenicitatea patristică în sec. IV
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
români și apărători ai legii strămoșești, București, 1987, p. 133-207. Sibiescu V., Episcopatul cuman de la Milcovia (1227/8-1241), în vol. Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, p. 284-320. Idem, Sf. Sava Gotul. La 1600 de ani de la mucenicia sa, în G.B., 1972, nr. 3-4, p. 335-384. Simonescu D., Tradiția istorică și folclorică în problema întemeierii Moldovei, în St. de fl. și lit., București, 1967, p. 41-52. Sykora J., Poziția internațională a Moldovei în timpul lui Lațcu: luptă pentru independență
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
împotriva persecutorilor și a inamicilor. Majoritatea mișcărilor sociale au cunoscut astfel de persecuții, o parte a existenței lor a fost clandestină. Amintiți-vă de creștinii refugiați în catacombe pentru a supraviețui într-o societate deloc ospitalieră. Toți au plătit prețul muceniciei, mărturisind refuzul de a se lepăda de credința lor și de a da pe față legămîntul lor și pe cei legați prin el. Taina ar fi deci cea a credinței întru a cărei iubire oamenii îndură cele mai crunte chinuri
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ocrotitor sau mai bine zis un adevărat părinte și apărător al orfanilor părăsiți, al văduvelor fără sprijin și al altora căzuți în sărăcie și mizerie. Poate că tocmai din pricina acestei iubiri l-a găsit Dumnezeu vrednic de chemarea deosebită a muceniciei, căci El se bucură de astfel de fapte mai mult decât de fumul și de sângele jertfelor (cf. Ps 49, 14). El era cel de-al zecelea din cei pomeniți, care au pătimit în aceiași zi când, pe cât se pare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
purificări, umanitatea se apropie de celest numai într-o stare de curățenie interioară și de candoare. 500 . Personajul feminin narator se dovedește, istorisind această întâmplare, mai evlavioas decât părea în Prologul general. Utilizează deseori adjectivul „mic”, este sensibilizată vizibil de mucenicia copilului, atitudinea ei devine antisemită, dar, în același timp, este naivă și simplă. Sfârșitul povestirii ne impresionează prin aceeași pietate și tandrețe față de soarta nefericitului și inocentului sacrificat. Povestirea stareței accentuează faptul că religia nu este pentru ea ceva legat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în fața femeii, " Intrarea în foc este o decizie individuală. Plăcerea nu vine din afară, plăcerea este opera curajului de a te jertfi pe rug" (E.S.). Iubirea este pentru poet o stare permanentă de criză, de jalnice oh-uri, și îndelungă mucenicie și salturi între chin și leșin. Eseistul citează spre exemplificare, des ridiculizatele versuri: Cînd nu te văz am chinuri/ Și cînd te văz, leșinuri". Aflăm la Alecu și anumite exigențe stîngaci filosofice asupra erosului, ca în Foarte multă văz plăcere
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
versurile se aseamănă: nici o modificare de ton, de imagine, de peisaj. Semn că poetul cîntă femeia, În genere, și iubirea ca stare de criză (cea mai Înaltă) a existenței virile. Criza se manifestă prin abandonarea orgoliului și instalarea Într-o mucenicie lungă. Forma ei acută este trecerea de la chin la leșin, de la voluptatea durerii la pierderea conștiinței de sine, cum sugerează vestitele și des ridiculizatele versuri: „CÎnd nu te văz am chinuri, Și cînd te văz, leșinuri.” Discursul Îndrăgostit construit pe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]