340 matches
-
a murit la Londra în anul 1931. De asemenea, în acelaș an a permis un gest asemănător față de fostul rege hașemit al Hedjazului, Hussein Ibn Ali, care murise în exil la Amman. În 1934 a fost înmormântat acolo și unchiul muftiului, Mussa Khatem Al Husseini, fost primar al Ierusalimului și el însuși lider al mișcării naționale palestiniene. În cursul Războiului arabo-israelian în Palestina în anul 1948 Legiunea iordaniană a pus stăpânire pe Muntele Templului. În urma eșecului Operației Kedem a armatei Israelului
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
viitorul lor economic» Tulburările au fost la acea vreme fără precedent în istoria conflictului arabo-evreiesc din Palestina, atât ca durată și întindere geografică, cât și ca amploare a pagubelor în vieți și bunuri. Pentru a recâștiga încrederea maselor de musulmani, muftiul a amplificat propaganda concentrată pe primejdia în care se afla, după opinia sa, sanctuarul islamic din Ierusalim din partea evreilor și conducerii lor sioniste. Agitația în jurul acestui subiect avea drept scop și recrutarea mai intensă a statelor arabe și musulmane în favoarea
Tulburările din Palestina din 1929 () [Corola-website/Science/327299_a_328628]
-
domnise în ultimii ani în țară, precum și restricțiilor impuse de criza economică. La 26 august 1928 au avut loc festivitățile terminării primei faze a lucrărilor de restaurare a sanctuarului islamic de pe Muntele Templului inițiate de Înaltul Consiliu Musulman prezidat de muftiul Hadj Amin al Husseini. La festivități au luat numeroase personalități arabe și musulmane, între care și emirul Transiordaniei, Abdallah. Lucrările de restaurare ale Haram ash Sharif, incluzând Moscheea Al Aqsa, Cupola Stâncii și alte edificii auxiliare, s-au aflat în
Tulburările din Palestina din 1929 () [Corola-website/Science/327299_a_328628]
-
Cupola Stâncii” și Moscheea Al-Aqsa. Ei au afirmat cu vehemență că Zidul Plângerii este o parte a Haram ash Sharif și au trecut la acte de provocare împotriva evreilor. După octombrie 1928 și din nou in vara 1929 din ordinul muftiului Amin Al Husseini,musulmanii, au procedat, cu aprobarea puterii mandatare, la lucrări de construcții în apropierea Zidului, ceea ce a atras noi proteste din partea evreilor. După o scrisoare de protest din 6 octombrie 1928 contra utilizării Zidului plângerii ca loc de
Tulburările din Palestina din 1929 () [Corola-website/Science/327299_a_328628]
-
degenerat în violențe. În cele din urmă guvernul mandatar a confirmat proprietatea arabă musulmană asupra uliței din fața Zidului Plângerii, dar și dreptul evreilor de a se ruga în acel loc. În august 1929, la capătul rugăciunilor în Haram ash Sharif muftiul Amin Al Husseini s-a adresat mulțimii printr-o predică în care a susținut că „Oricine va omorî evrei, și-a asigurat un loc în lumea de apoi”. La 15 august 1929, cu ocazia postului de Tisha Beav (9 Av
Tulburările din Palestina din 1929 () [Corola-website/Science/327299_a_328628]
-
arabilor. La 22 august câteva mii de săteni arabi din așezările din jurul Ierusalimului, înarmați cu ciomege și pumnale, au început să se adune pe Muntele Templului, în ajunul ceremoniilor religioase musulmane de vineri. Vineri 23 august 1929, după terminarea predicii muftiului Hadj Amin al Husseini, mulțimea de săteni musulmani, îngroșată de localnici de la marginea societății, înarmați cu cuțite, a ieșit prin Poarta Damascului și, împărțită în bande, a asaltat cartierele evreiești din apropierea porții, de ambele părți ale Străzii Haneviyim: Cartierul Gurdjilor
Tulburările din Palestina din 1929 () [Corola-website/Science/327299_a_328628]
-
al regelui Jan Kazimierz. A treia călătorie a avut loc în 1659 - având acum funcția de reprezentant al papei fiind primit în audiență mai întâi la vizir (12 februarie 1660), ulterior și la sultan (16 martie 1660) și la marele muftiu (17 martie 1660). Discuțiile - finalizate cu succes diplomatic - au fost purtate singur în limba turcă, neapelând deloc la translator. Dupa revenirea în Varșovia, Meninski a elaborat proiectul școlar de traducere și diplomație destinat serviciului în țările Orientului Mijlociu. Întrucât curtea
Franciszek Meninski () [Corola-website/Science/329409_a_330738]
-
ale societății civile islamice. De profesie este medic (având specializarea chirurgie cardio-vasculară) și mediator. Pe linie genealogică, este descendent direct al Profetului Muhammad, din ramura "Aaragi - Abu Muhammad Al Hassan Al Izzi". Tatăl acestuia, "Abdul Jalil Al Izzi" a fost Muftiul zonei Abu Kamal (Der El Zor, Siria), iar străbunicul acestuia "Ahmed Al Izzi Al Kabir" era unul din șeicii apropiați ai sultanului Abdul Hamid al II-lea, fiind responsabil religios de zona "Der El Zor". Datorită orientării sufiste a acestuia
Ahmed Mazhar Nakechbandi () [Corola-website/Science/330911_a_332240]
-
care următorii: șeicul dr. "Akram Abdul Wahab al Musuli", șeicul dr. "Ghulam Allah Rahmati", șeicul dr. "Muhammad Bin Israil An Nadawi", șeicul dr. "Thanaa Allah Al Madani", șeicul dr. "Abdul Wakil Bin Abdul Haq Al Hashimi", șeicul "Muhamed Ali Jumua" (muftiul Egiptului), șeicul "Abdul Rahman al Katani", șeicul "Idris Al Katany", șeicul dr. "Muhamed Darvis al Khatib". Ahmed Mazhar Nakechbandi este medic, fiind doctor în medicină. Acesta profesează în cadrul clinicii fondate de acesta, AVICENA IBNSINA. Ahmed Mazhar Nakechbandi practică și profesia
Ahmed Mazhar Nakechbandi () [Corola-website/Science/330911_a_332240]
-
și este numit în funcția de cadiu de Rumelia, dar acestă numire era numai pe hârtie așa că nu a plecat din Istanbul să preia funcția. În 1845 primește dreptul de a preda la madrasalele din Istanbul. Este propus de Marele Muftiu să-l ajute pe Marele Vizir Reșid Pașa să scrie noile legi. În acestă perioadă începe să se ocupe și de educația copiilor Marelui Vizir. Ahmet Cevdet începe să fie interesat de politică și învață limba franceză. În 1848 este
Ahmet Cevdet Pașa () [Corola-website/Science/331073_a_332402]
-
provincia Bosnia. După un an și jumătate petrecut acolo este trimis la Kozan. Este medaliat cu Medalia Osmaniye - Gradul Doi. Până la el niciun membru al clasei de ulemale nu primise acestă medalie. Următoarea funcție ar fi fost aceea de Mare Muftiu, dar Sultanul Abdulaziz îl face pașă. Ahmet Cevdet este trimis ca guvernator de Allepo, Siria pentru o perioadă de doi ani. La Allepo începe să tipărească un ziar, intitulat "Firat". În anul 1868 este numit șef al Curții de Casație
Ahmet Cevdet Pașa () [Corola-website/Science/331073_a_332402]
-
musulmanilor departe de autoritățile religioase corecte. Khaled Ahmed îl critică pe Naik pentru acordarea unui ”sprijin indirect” pentru Al-Qa ida, făcând referire la Osama bin Laden drept un "soldat al islamului". În 2008, un savant islamic din Lucknow, Shahar Qazi muftiul Abul Irfan Mian Firangi mahali,a eliberat o fatwa împotriva lui Naik, spunând că el a sprijinit Osama bin Laden, și că învățăturile sale erau ne-islamice. Praveen Swami îl consideră a fi o parte a infrastructurii ideologice creae pentru
Zakir Naik () [Corola-website/Science/331085_a_332414]
-
turc și ceilalți funcționari participau la rugăciunea de vineri. Lângă moschee au fost construite și două medrese sau școli islamice. În anul 1949, s-au folosit pentru prima dată difuzoare la minarete pentru adhan. Pe data de 3 august 1954, muftiul Ciprului a redenumit oficial locașul ca "Moscheea Selimiye", în onoarea sultanului Selim al II-lea, conducătorul imperiului în perioada în care a fost cucerită țara.
Moscheea Selimiye din Nicosia () [Corola-website/Science/334051_a_335380]
-
mute la Mecca, pe cand Al-Shafi’i avea doi ani. Rădăcinile familiei sale materne erau din Yemen, însă cea mai mare parte a familiei sale se găsea la Mecca. Al-Shafi’i se pare ca a studiat cu Muslim Ibn Khalid az-Zanji, Muftiul de la Mecca la acea perioadă. Al-Shafi’i s-a mutat ulterior la Medina, pentru a își desăvârși studiile islamice, conform obiceiului la acea vreme. La Medina, a studiat cu faimosul Imam Malik ibn Anas. După perioada petrecuta la Medina, Al-Shafi
Al-Shafi‘i (Imam) () [Corola-website/Science/334119_a_335448]
-
Hadj Mohammed (în arabă: محمد أمين الحسيني, n.1895, Ierusalim - d. 4 iulie 1974, Beirut) a fost un politician și lider religios musulman arab palestinian, care a funcționat ca Muftiu al Ierusalimului în perioada mandatului britanic asupra Palestinei. În octombrie 1937 a fugit din Palestina de teama reacției autorităților britanice la Marea Revoltă Arabă din anii 1936-1939 la conducerea căreia a luat parte activă, întorcându-se mai apoi din exil
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Eliberare a Palestinei, și-a încetat activitatea ca președinte al Înaltului Comitet Arab. În ultimii ani ai vietii petrecuți la Beirut, și-a scris memoriile. Amin al Husseini s-a născut probabil în anul 1895 la Ierusalim ca fiu al muftiului musulmanilor din oraș, Taher al-Husseini și al soției acestuia, Zeinab. Familia al-Husseini era una din principalele familii de notabili arabi din Ierusalim, latifundiari înstăriți, din rândurile cărora s-au ridicat 13 primari ai orașului între anii 1864-1920. Dupa tradiția familiei
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
primari ai orașului între anii 1864-1920. Dupa tradiția familiei, ea se trage de la însuși profetul Mahomed. Unul din reprezentanții de seamă ai familei a fost Kamal al-Husseini, frate vitreg al lui Amin, care a îndeplinit, între 1908-1921 funcția de mare muftiu al Ierusalimului. Altul a fost Musa Khatem al-Husseini care a condus Comitetul Executiv Arab, corpul politic suprem al arabilor din Palestina până în anul 1936. Amin al-Husseini a învățat la Ierusalim la o școală elementară traditionala islamică „kuttub”, apoi la o
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
un agent britanic, la recrutarea de voluntari arabi în sprijinul [Revoltei Arabe contra stăpânirii otomane S-ar putea ca aceasta i-a procurat simpatie în rândurile cercurilor oficiale britanice, care l-a ajutat la obținerea mai târziu a funcției de Muftiu al Ierusalimului. După cucerirea Palestinei și a Siriei de către puterile Antantei, în anul 1919 Amin al-Husseini a activat la Damasc în suita lui Djibril Haddad, ofițer de origine libaneză, însărcinat cu securitatea generală din partea regimului înscăunat de emirul Feisal ibn
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
în rândurile arabilor palestinieni, Înaltul Comisar britanic al Palestinei, Sir Herbert Samuel i-a grațiat pe amândoi. La început al-Husseini a refuzat grațierea, pentru a nu putea fi interpretată ca un gest de recunoaștere a vinei, dar ,deoarece tocmai murise muftiul Kamal al-Husseini, a acceptat-o, totuși, pentru a se întoarce la Ierusalim. În anul 1921, anul în care Palestina a intrat sub regimul administrației civile britanice condus de Înaltul Comisar Sir Herbert Samuel, a decedat Marele muftiu al Ierusalimului, fratele
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
deoarece tocmai murise muftiul Kamal al-Husseini, a acceptat-o, totuși, pentru a se întoarce la Ierusalim. În anul 1921, anul în care Palestina a intrat sub regimul administrației civile britanice condus de Înaltul Comisar Sir Herbert Samuel, a decedat Marele muftiu al Ierusalimului, fratele vitreg al lui Amin, Kamal al-Husseini. La alegerile pentru ocuparea funcției au participat patru candidați din rândurile clericilor și fruntașilor musulmani din Ierusalim. Hadj Amin al-Husseini era cel mai tânăr dintre ei și pregătirea sa teologică era
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
mai tânăr dintre ei și pregătirea sa teologică era limitată, deoarece el nu dus până la capăt studiile sale la Universitatea religioasă Al Azhar. În alegeri el s-a plasat doar pe locul al patrulea din cei patru. După legea otomană muftiul trebuia ales dintre primii trei candidați. Familia al-Husseini a exercitat presiuni serioase, între altele, prin trimiterea de petiții, pentru numirea lui Amin. Autoritățile britanice, la rândul lor, doreau sa restabilească echilibrul între familia al Husseini și familia Nashashibi, al cărei
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
moderat, iar festivitățile sărbătorii s-au desfășurat în liniște, spre deosebire de anul precedent când s-au acompaniat de tulburări violente. În urma acestor contacte și evenimente, la intervenția consilierului politic Ernest Richmond, Amin al Husseini a obținut în anul 1922 titlul de Muftiu al Ierusalimului, chiar dacă inițial, nu pe cel de Mare Muftiu, asa cum se intitulase predecesorul său, în plus - numirea nu a fost publicată în Buletinul oficial al guvernului mandatar. Ulterior s-a folosit și în cazul său titlul de Mare
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
anul precedent când s-au acompaniat de tulburări violente. În urma acestor contacte și evenimente, la intervenția consilierului politic Ernest Richmond, Amin al Husseini a obținut în anul 1922 titlul de Muftiu al Ierusalimului, chiar dacă inițial, nu pe cel de Mare Muftiu, asa cum se intitulase predecesorul său, în plus - numirea nu a fost publicată în Buletinul oficial al guvernului mandatar. Ulterior s-a folosit și în cazul său titlul de Mare Muftiu. Ascensiunea lui Amin al-Husseini spre vârful piramidei politice palestiniene
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
al Ierusalimului, chiar dacă inițial, nu pe cel de Mare Muftiu, asa cum se intitulase predecesorul său, în plus - numirea nu a fost publicată în Buletinul oficial al guvernului mandatar. Ulterior s-a folosit și în cazul său titlul de Mare Muftiu. Ascensiunea lui Amin al-Husseini spre vârful piramidei politice palestiniene a fost desăvârșită prin alegerea sa, cu sprijinul britanicilor, ca președinte al Consiliului Suprem Islamic. Consiliul a recrutat resurse din întreaga lume arabă și musulmană pentru lucrări de renovare ale sanctuarului
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
cuvântare care a ațâțat masele arabe să dea năvala în spațiul din fața Zidului de apus („Zidul Plângerii”) și în Cartierul Evreiesc din Orașul Vechi. La 23 august 1929, ziua izbucnirii tulburărilor, comandantul politiei Ierusalim, Alan Saunders, l-a convocat pe muftiu, pentru a incerca sa stavilească escaladarea evenimentelor. A doua zi muftiul și presedintele Inaltului Comitet Arab, Musa Khatem al Husseini, au fost convocati si la guvernatorul Ierusalimului , care le-a cerut să liniștească spiritele. Dupa aceasta, Amin al-Husseini a chemat
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]