476 matches
-
mine! (Îi smulge scaunul din brațe.) Dă-l încoace! (Îi pune în brațe vasul uriaș în care fierbeau cartofii.) Na, lovește cu asta! (MACABEUS încearcă să lovească.) Așa, așa... Dă-mi una în cap... Sunt aici... MACABEUS (Tot mai jalnic, muget, fiară orbită, salivă întunecată curgându-i peste feșe.): Eu... eu... tot eu te omor... tot eu te omor... (Se prăbușește din nou.) PARASCHIV: Cum? Ce-i asta? Sus! Sus! (Lovituri cumplite.) Ce, ai obosit? Îi pune în brațe, pe rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ne transformăm fratele într-o marfă pentru studiourile din Hong Kong, așa că am refuzat oferta. Cu toate că pagoda ar avea nevoie de un acoperiș nou. Martie a fost o lună caldă. Noaptea ne trezeam înspăimântați de căderea țurțurilor de pe pagodă și de mugetul avalanșelor îndepărtate. Puteam merge desculți și nu mai trebuia să încălzim apa de spălat. Se treziseră la viață gândacii, muștele și marii țânțari yuzo. Întoarcerea maestrului devenea mai necesară ca oricând, fiindcă Gongku nu mai avea cu ce să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
care veneau din sufragerie. Ce-a fost asta? a întrebat Sarah Buckley uitându-se speriată în timp ce Hugo o împingea în sus, pe scara elegantă în stil georgian. Hugo i-a răspuns cu un zâmbet senin. —Ce anume? Un soi de muget, i-a explicat Steve Buckley privindu-l întrebător pe Hugo. —Muget? a repetat Hugo cu un zâmbet crispat. Câinele din sufragerie a mârâit din nou de să te bage în sperieți. A, mugetul ăla? E doar unul dintre animalele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Buckley uitându-se speriată în timp ce Hugo o împingea în sus, pe scara elegantă în stil georgian. Hugo i-a răspuns cu un zâmbet senin. —Ce anume? Un soi de muget, i-a explicat Steve Buckley privindu-l întrebător pe Hugo. —Muget? a repetat Hugo cu un zâmbet crispat. Câinele din sufragerie a mârâit din nou de să te bage în sperieți. A, mugetul ăla? E doar unul dintre animalele de casă ale proprietarului. Un câine foarte drăguț. Nu e nici o problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
zâmbet senin. —Ce anume? Un soi de muget, i-a explicat Steve Buckley privindu-l întrebător pe Hugo. —Muget? a repetat Hugo cu un zâmbet crispat. Câinele din sufragerie a mârâit din nou de să te bage în sperieți. A, mugetul ăla? E doar unul dintre animalele de casă ale proprietarului. Un câine foarte drăguț. Nu e nici o problemă. —Drăguț? Animalul ăla? Steve Buckley s-a oprit brusc din urcat. Hugo a văzut cu inima strânsă că bărbatul se holba la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
și, sub stratul de zăpadă se presimte viața, noul ciclu vital periodic al anului care va începe... Finalul acestui ciclu periodic al naturii, este un moment de odihnă și meditație... Și, astfel, Iorgu continuă să mediteze... Afară se aude numai mugetul vântului dezlănțuit bezmetic, izbind în pereți și-n ferestrele oarbe, ca niște aripi grele de păsări de pradă. În casă era întuneric... Doar, candela de sub icoană răspândea rotocoale de lumină roșie, tremurânde, pe pereți. După atâta suferință, Iorgu vindecat într-
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
smuls din strânsoarea nebunei cu toate puterile și am reușit să mă urc În autobuz din mers. Am zărit-o preț de o clipă alergând În spatele roților, Încercând cu disperare să urce. i-am auzit strigătele sau mai bine zis mugetele În urmă. la câteva săptămâni după aceea am aflat din ziare că s-a spânzurat. Și apoi a venit chestia cu Ducu. Atitudinea pe care o manifestam față de școală În vremea facultății a fost cea a unui turist aflat În
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
smuls din strânsoarea nebunei cu toate puterile și am reușit să mă urc în autobuz din mers. Am zărit-o preț de o clipă alergând în spatele roților, încercând cu disperare să urce. I-am auzit strigătele sau mai bine zis mugetele în urmă. La câteva săptămâni după aceea am aflat din ziare că s-a spânzurat. Și apoi a venit chestia cu Ducu. Atitudinea pe care o manifestam față de școală în vremea facultății a fost cea a unui turist aflat în
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a Încetint viteza, Întrebând, totodată: ei, ce fac: merg Înainte, la azil, ori Întorc, Înspre somptuoasa clădire, nou-nouță, faimoasa clădire de la poalele dealului Repedea? Clădirea Balamucului?! Mergi mai departe, a auzit, mai mult ca un fel de geamăt, ca un muget cumplit, din cele două piepturi. Și a mers. I-a dus direct la clădirea nouă, a vestitului azil, de la Drâncenii Hușului. În dimineața zilei următoare, s-au Îmbarcat, fiul și nora, pe avionul, care, trebuia să-i ducă spre Insula
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
decât pilonii. O spumă groasă, băloasă ruina toată fața apei verzi, și un miros pătrunzător de lintiță umplea aerul. Dinspre sălcii, câteva bivolițe și vaci înaintau până la pântece în apă, supravegheate de un copil gol, cu abdomenul prea umflat. Un muget răsună prelung din depărtare, și din băltoacă îi răspunse, cu tonuri scurte de flaut, broaștele. Era o apă mocnită, smârcoasă, cum apare uneori în visele grele în care adormitul se cufundă mereu în nămoluri universale și nu scapă de ele
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și buni, îl priveau, și parlagiul înțelegea graiul lor mut. Le mângâia grumazurile și le simțea nădușeala cu miros plăcut. Bine mai era așa... La capătul Griviței s-a trezit din visări. Vântul umfla firmele negustorilor și s-auzea un muget de tablă zgâlțâită. A grăbit pașii, scuipând. - Ptiu, uite ce-mi face băutura! Încă de pe cheiul Dâmboviței simți în nări mirosul sângelui de vită. Pe podul de piatră se înghesuiau boii de cinci sute de kilograme, mugind cu spaimă, loviți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
care se leagănă într-un picior pe vro mlaștină acoperită c-o coajă de natron sau câte un uliu care sus, din aer, caută pradă. Cea mai adâncă tăcere domnește în pustiu și, dacă o-ntrerupe strigătul unui păstor sau mugetul unei turme, tonul * te sperie care, adus de aripele vântului în ureche, nu știi de unde vine. {EminescuOpVII 325} ["EA ERA ALBĂ CA ZĂHARUL... "] 2290 Ea era albă ca zăharul, atât corpul deasupra șoldurilor - acea bogăție de frumusețe strălucită și rotundă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cerului cea semănată de stele, o Înălțime sau adîncime grozavă În care se rătăcește și se cufundă vederea, precum un munte trufaș sau un turn măreț și o rîpă fioroasă; zgomotul tunetelor și al unei artilerii, vîjÎitul vînturilor celor Învrăjbite, mugetul valurilor unei mări În vijelie, trosnetul cel vîjÎios al unei cascade, repejunea cea zgomotoasă a unui torent sau șiroi, strigătele și țipetele unui norod Întărîtat sau Îngrozit; urmările unei puteri grozave, precum cutremurile pămîntului, erupțiile sau izbucnirile vulcanice, o răscoală
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mod de a imagina natura. Atributele se repetă (măre(, adînc, nepăsător, gigantic, falnic, voios), Însă peisajul (acela din Căderea Rinului) este mai grandios romantic, trimite spre un sublim al sălbăticiei: „El cade!... Din nălțime În fum se prăbușește C-un muget lung, sălbatic, grozav, răsunător, Din stînci În stînci el saltă zdrobit; se risipește Precum o-mpârăjie de glorios popor. Frumoasa-i limpezime În clipă turburată Se schimbă-n largi troiene de spume argintii Ce valmeș se răstoarnă cu-o furie turbată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
căci a Învins destinul!” Tabloul nu este decît un fragment dintr-o alegorie amplă privitoare la menirea providențială a Franței. Alegoria este slabă, tabloul din interior este Însă remarcabil. Care sînt notele lui? Întîi grandoarea, amplitudinea proporțiilor: prăpastia este adîncă, mugetul lung, sălbatic, grozav, clocotul apei izbite de stînci provoacă o detunare cruntă. Valurile se sparg În aer și stropii scot scîntei. În sensibilitatea veselului Alecsandri apare un sentiment obscur: sentimentul măreției În dezordinea naturii (tema vîrtejului, a dizlocării, a haosului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu zi, să ducă veștile dintr-un sat în altul. Geronimo asculta fără să ridice capul de pe căputa de gheață sau de la sfoara unsă cu smoală. Oferea cele două scaune desfundate ce le ținea sprijinite de zid, saluta printr-un muget și continua să vadă de pantofii tociți aduși la reparat. Discuția cel mai adesea se referea la recoltă, dar venea vorba neapărat și de nenorocirile consătenilor, nu fiindcă ar fi avut loc cine știe ce schimbări, ci fiindcă micul teatru al comunității
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
at latis otia fundis (Speluncae, vivique lacus, et frigida Tempe, G. Călinescu Mugitusque boum, mollesque sub arbore somni) Non absunt. Nu le lipsesc liniștea sigură și viața fără amăgiri, bogată în bunuri felurite, tihna adâncă (cavernele, lacurile lucitoare, văile răcoroase, mugetul boilor, somnul dulce sub copaci"). - Mugitusque boum, mollesque sub arbore somni! Minunat! Minunat! (Suflețel avea admirația convulsivă, și la imaginea "mugetului boilor" și a siestei sub arbori delira. Urmaș de țăran, era cu deosebire sensibil la spectacolul rustic, iar prestigiul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
le lipsesc liniștea sigură și viața fără amăgiri, bogată în bunuri felurite, tihna adâncă (cavernele, lacurile lucitoare, văile răcoroase, mugetul boilor, somnul dulce sub copaci"). - Mugitusque boum, mollesque sub arbore somni! Minunat! Minunat! (Suflețel avea admirația convulsivă, și la imaginea "mugetului boilor" și a siestei sub arbori delira. Urmaș de țăran, era cu deosebire sensibil la spectacolul rustic, iar prestigiul textului clasic însutea valoarea versurilor. O descripție oricât de bogată a unui modern nu-i sugera lui Suflețel atât cât simplele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
contra voinței, la reverii; ni se pare a vedea în norii roșietici ce se ridic la horizonte, reviînd vii și animate toate suvenirele, toate zilele, unele ridente și coronate cu roze, altele pale și acoperite de un văl tenebros; ultimele mugete ale vântului prin frunze par a modula ariele ce ne apropie de suvenirile dulci sau triste: Muzica este vocea spiritului... Trei ani în urmă, George și Maria aveau o încîntătoare copiliță, fructul iubit al unei uniri pe care părintele Mariei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la un loc cu vaci, cu viței, cum s- antâmplat, și a pus mai pe toate clopote, tălăngi, clopoței și le-a luat la goană cât puteau fugi înspre vetrele tătărăști. Tătarii, când au auzit huitul clopotelor, tropotul vitelor și mugetul lor, hoarda ostașilor nu știa ce urgie și mânie a lui Alah vine peste dânșii ca să-i prăpădească. Și nau mai așteptat să vadă ce și cum, au luat-o la picior care și cum au putut, lăsând toate-n
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
LEAR: Tu crezi că-i mult ca furiosu-orcan Pătrunde-mi pîn' la piele; ție-așa ți-i. Dar und' mai mare-o boală s-a fixat, Cea mică-abia-i simțită. Fugi de urs; Dar daca fuga-ți da de marea-n muget, Înfrunți pe urs în față. Liber gîndul, The body's delicate. The tempest în my mind Doth from my senses take all feeling else, Save what beats there. Filial ingratitude, Is it not aș this mouth should tear this hand
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
drept omenească vână Brâncitoare de hodină, Că-i de una tot în vină Pentru calda naștere A tot ce-i cunoaștere Numele ce și-l spunea Un ceva, când se urnea, Este drept, era el sunet, Scurt plesnit, ori aspru muget, Dar să nu trudim degeaba, întrecându-ne cu graba, Neiertându-ne hodină, Socotindu-l rădăcină Vorbe care, negreșit, Chiar dintr-însul a ieșit, Ifose gramaticale N-au adulmăcat vreo cale Spre sălbatice sunări De prin megieșe zări, Necum încă să
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
liniști ca din alte lumi. Și căprioara sta singură; și sângele i se scurgea în iarba moale a țărmului (...). În liniște, pe cerul întunecos din fundul apei, începu să tremure lacrima de aur a celei dintâi steluțe. Căprioara avea un muget abia auzit, și ochii îi luceau în cea din urmă lumină a malului. Așa sta singură și murea, sub pletele mestecenilor cu trunchiuri albe..." Pentru Labiș ("pui de cerb"), cerbul e un fel de totem, grațioasă apariție necuvântătoare adoptată ca
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Dragoș; dur; duritate; dușman; el; ierbivor; eu; fermă; fraier; fuge; furie; grajd; grandios; grămadă; gros; ham; hamal; hrană; ignoranță; imens; incapabil; iubi; iz; încăpățînat; înfioros; îngîmfat; jignire; jug; lanț; lapte; leneș; limfatic; lung; mamifer; mascul; meșteșug; mic; milă; mitocan; moșul; muget; mulți; muncă la cîmp; mustăți; muu!; necinstit; needucat; neghiob; nerușinat; netot; nițos; noapte; ofrandă; ou; parcare; pășune; pisică; poartă; Ponta; popă; porc; președinte; prostime; rage; ratat; rămas; răule; răutăcios; rural; soarta; stînă; suferință; sunet; taurine; Texas; toreador; tractare; tot tu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deosebit; dexteritate; direcția; doare; douăzeci; dulap; element; falanga; faptă; fiecare parte a corpului e importantă; flexibilitate; folositor; fragilitate; galben; gesticulare; index; indicație; inele; încredere; îndemn; jignire; legămînt; lucru; mama; mădular; medicină; membru inferior; mireasă; mișcare; mîini; de la mînă; mîngîiere; mîță; muget; mustrare; nară; nas; neimportant; nepăsare; nimic; nod de vindecare; număr; obiect; orală; organ; pară; parte a mîinii; parte umană; pastă; pedeapsă; picioare; pipăit; prelungire; pricepere; purta un deget; puțin; rană; recunoaștere; sărută; scrie; a simți; speranță; stilou; strîmte; tendon; totul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]