375 matches
-
ușor un clopoțel și marca iese. Toate automatele acestea care pe la noi de mult s-au stricat aici funcționează perfect. Multe prăvălii de tutun Cigaretten sau Zigaretten, și multe cafenele, în care nu văd prea multă lume. Oameni care se mulțămesc cu câștiguri rezonabile. Asară, la ieșirea dela teatru, lumea nu se îmbulzea la garderobă și fiecare își aștepta rândul. Liniștea aceasta devine contagioasă. Palatul Cronprințului acuma Galerie Națională. Fântâna lui Hercule. Monumentul lui Rolland. 19, sara După amiază am vizitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a soției, om influent și foarte răzbătător, n-ar fi intervenit cu toată puterea, hotărând să se claseze afacerea. Cine să se mai intereseze de o Armeancă străină și singură, fără rudenii în acel oraș? Rudele de departe s-au mulțămit cu moștenirea depusă în bănci și nici nu s-au mișcat. Negustorul e eliberat, s-a întors la îndeletnicirile lui, și viața orașului și-a luat cursul normal. Partea din casă în care se comisese asasinatul a rămas pustie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ciucea, Oradea. L. 23 August Tinca. M. 24 "-" Cheresig turnul lui Vladislav Cumanul Toboliu Chiriș Tărian Sântandrei Sfadă ai (ani) tină o leacă, o lecuță, o țâră. prund cocostârc nănașă horn jumere curechiu mâne, pâne, câne colb părete, păreche holteiu mulțămesc d-tale să deie, să ieie oloiu oală ol (olcior) mâță (mâțoc) Portul oamenilor cu pestelcă, izmene largi, pălărie de paie, pipă lungă. Vorba însă bună și rostire curată, deși se vede amestec de ungurisme în limbă. Încep a nota
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pădure și negustor de lemne. A plecat de acasă dela 16 ani, din spirit de aventură, a ajuns la Londra, a trăit apoi la Paris și Bruxelles. A fost lucrător, chelner, oberchelner, girant și acuma-i patron, are stare, e mulțămit de afaceri, vorbește destul de bine italienește, franțuzește, nemțește, englezește, olandeza. Românește se cam încurcă. Între străini n-a mai vorbit și vechiul graiu al copilăriei s-a redus, s-a subțiat. Ascultăm un fel de jargon bastard amestecat din când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
remarcabilă, încât a sărit dincolo de șea. Astăzi se simțește bine cu oligarhia liberală. Nu-i fac d-lui Inculeț din aceasta o crimă, mai ales că și alții au înțeles tot așa de bine lucrurile. Afară de asta am a-i mulțămi d-sale pentru o anecdotă, pe care a spus-o odată cu mult tâlc, în parlamentul dela Iași. Această anecdotă întrucâtva se potrivește și acuma provinciei Moldovinești. Doresc să nu i se mai potrivească în curând. E o anecdotă ovreiască. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să ceară sfat în nevoie. Se duce la rabin. Am venit, învățătorule, zice, să mă înveți ce să fac. Nu mai încăpem în casă; suntem așa de mulți: eu, tovarășa cu care m-am însoțit și care-i destul de grasă, mulțămesc lui Iehova; unsprezece copii, nu fie de deochi, unii destul de mari, iar alții care țipă-n leagăn; două cumnate, mama nevestei mele și niște nepoți, copii ai acelor cumnate... Nu știu ce să fac cu atâta lume: unii pe paturi, alții pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poți să te duci cu fuga. Când s-a întors acuma, năcăjitul zâmbea ca și soarele. A îngenunchiat și s-a închinat: Astăzi, învățătorule, pot să spun că mă pot socoti printre oamenii fericiți de pe pământ. Pot în sfârșit răsufla. Mulțămesc lui Dumnezeu pentru dezlegarea pe care mi-a dat-o prin gura unui înțelept ca tine. Și s-a întors fericit la balabustă. PARTEA a III-a (aproximativ 1932-1936) I [DOCUMENTARE PENTRU "FRAȚII JDERI" (Aproximativ 1932-1934)]* Supt Ștefan Vodă Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ospătar; eu sunt cântăreț de felul meu și după stare sărac; dar dacă vrai, să-ți cânt ceva care să-ți placă. Nu-mi trebuie cântec; îmi trebuie plata. Ba să-ți cânt, și dacă ți-a plăcea, să te mulțămești cu atâta. Nu mi-a plăcea și nu m-oiu mulțămi. Ba să-ți cânt. Încearcă! Călătorul cântă unul, cântă două cântece, care nu plac ospătarului. Însfârșit trage punga de la chimir și începe: "Frunză verde solz de pește / Cască, pungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dar dacă vrai, să-ți cânt ceva care să-ți placă. Nu-mi trebuie cântec; îmi trebuie plata. Ba să-ți cânt, și dacă ți-a plăcea, să te mulțămești cu atâta. Nu mi-a plăcea și nu m-oiu mulțămi. Ba să-ți cânt. Încearcă! Călătorul cântă unul, cântă două cântece, care nu plac ospătarului. Însfârșit trage punga de la chimir și începe: "Frunză verde solz de pește / Cască, pungă, și plătește." Îți place asta? Îmi place. Atunci rămâi sănătos și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mi-a cerut Sandu Rosetti o mică prefață pentru volumul prim al operelor complecte. Am văzut pe M.R. pentru chestiile și planurile noastre foarte interesante. Par destul de deplasate în aceste vremuri. Rosetti mi-a comunicat că ministrul (M.D.R.) s-ar mulțămi cu o pensie de al treilea grad pentru Demetrius, pentru care a intervenit (la stăruința, se pare, a d-lui M., a cărui secretară particulară e Lucia Demetrius). Am început a ceti extrem de dramatica și interesanta "carte galbenă" a ministerului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aceasta, după ezitarea necesară, a salutat și s-a oprit el. M-a întrebat: Ce mai faci? (ca și cum habar n-ar fi avut despre ce voi fi făcut și voi fi făcând). Bine, i-am răspuns El m-a privit mulțămit. M-am uitat și eu la el zâmbind convențional; era ofilit și avea o dantură falsă care parcă clămpănea. He-he! și eu sunt bine, a clămpănit el. Eu cred că avem să mai trăim vreo douăzeci de ani. Ce zici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
interpelează d. Nichifor Crainic. Am stat de vorbă o oră, în care mi-a comunicat o serie de puncte de vedere privind literatura mea și ținuta "regretabilă" pe care a avut-o față de mine la un moment dat. Mi-a mulțămit în același timp cu recunoștință pentru exemplarul din "Opere" pe care i l-am trimis prin "Fundație", cu autograf, și a anunțat pentru toamnă un număr din "Gândirea", închinat operei mele etc. Mi-a trimis la Iași două opere cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
multă ardoare ca să câșige, decât ca să păstreze. (De aici izbânda, în etaje, a răsturnărilor sociale) Soldatul și hoțul sunt mai curagioși decât proprietarul. În general satisfacția oamenilor supuși e în insolență. În general oamenii supuși preferă să fie insolenți, nu mulțămiți, iar cei mici sufără mai degrabă impilarea decât umilința. De aceea făgăduiala și bunăvoința celor mari fac mai puțini ingrați decât serviciile reale; căci bunăvoința se adresează vanității, pe când serviciile nevoilor curente. Rezultă că trufia își crează mai mulți dușmani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de vedere al libertății, căci a lipsi pe un om de necesar mai gravă atingere a libertății decât a-l împiedeca să acumuleze superfluul. (Bertrand Russel, Essais sceptiques) AFORISME, MAXIME, PROVERBE, BALADE* Bogat e acel care economisește. Cine nu se mulțămește cu puțin, n-are să aibă mult niciodată. Pământul gras învață pe om leneș. Încetul cu încetul se face oțetul. Cu vremea, și frunzele dudului se prefac în matasă. Ban bun e numai cel muncit. Sanatatea-i bogăția cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
multe ori prostul e bogat ca să poată șmecherii pune iar în circulație bogății acumulate. Față de proști, Casanova socotea permis să corecteze norocul la jocul de cărți. P. se supără fără pricină, vorbește fără nevoie. Numai prostul se poate culca perfect mulțămit și se trezește perfect fericit, încredințat că asta va dura până la sfârșitul timpurilor și că echilibrul universal e în funcție de buna sa dispoziție. Bețivul nu face rău că bea ci că umblă; prostul nu face rău că tace ci că vorbește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e Mitrea Cocor nu se putea săvârși însă decât în împrejurările nouă de care vorbesc. Poporul însuși mi-a fost călăuz și colaborator. Pentru participarea mea într-o nobilă lucrare colectivă cu experiența și însușirile mele artistice, primesc cu recunoștință, mulțămind din toată inima, partea de distincție cuvenită scriitorului. De aceea cu emoție deosebită primesc distincția Cons. Mond. P. considerând-o nu numai a mea ci a tuturor acelor care au îndrumat țara de astăzi spre pace și progres. Dimitrie Cantemir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Republica socialistă moldovenească nu-și dă de sminteală neamul cel vechi și vrednicia pe care au arătat-o strămoșii săi în veac. Se adeverește și după înfățișare că Chirilă Grigorie Spărie vacă e adevărat moldovean get-beget. 9 Iunie Iubite Prietine, Mulțămesc din inimă și d-tale și lui Boris Polevoi pentru rânduiala bună a călătoriei mele în care ne-am simțit atât de aproape de oamenii sovietici și atât de bucuros de toate câte am văzut. Țin să adaog la buna dv.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au surpat margini de șosea. Întâlnesc lucrători care repară șoseaua, bărbați, femei, fete. Unii blonzi ruși; alții bruni: aceștia sunt locuitori ai Abhaziei. Câteva femei mă întreabă cât e vremea. Le arăt ceasul; îmi răspund că nu cunosc cifrele. Se mulțămesc cu răspunsul meu. La fundul lacului Rița, o vilă frumoasă cu grădini de pomi de curând sădite. Muntele din fața hotelului Rița, împodobit cu diferite figuri fantastice de omăt, se chiamă Apituka. Valeria a citit o carte scrisă de un romancier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pot vedea ziduri ruinate, rămășițe ale palatului regelui de odinioară al Abhaziei, Bagrat IV. Cei mai răspândiți arbori în laturea străzilor sunt oleandrii, rămuroși, bogat înfloriți alb, roz și roș. 5 noemvrie 1955 [CUVÂNT LA SĂRBĂTORIREA A 75 DE ANI]* Mulțămesc din toată inima pentru laudele ce mă covârșesc și dragostea ce mă împresoară. În euforia mea sîmt totuși că picură un strop de melancolie. Am vedenia poetului anonim, strămoșul meu din veacul cel negru al poporului, care a cântat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sufletului național. Mă adresez tinerilor care se îndeletnicesc cu asemenea prospecțiune. Dacă a greșit marele Alecsandri, și cu alții după el, neînțelegând deplin taina poetului anonim, cu atât cei care încearcă a o înfățișa astăzi sunt supuși greșalelor. Să ne mulțămim numai cu ceea ce e adevărat scump și fără scădere în opera marelui anonim. * Pe o femeie n-o dezonorează niciodată faptul că a fost iubită și cântată de un poet de talent. (Sainte Beuve). * Îmi pare rău că mustrarea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fraților noștri de peste Milcov. Am înțeles de mult de ce frații noștri dunăreni preferă, de pildă, pe moldovenescul "dumbrăveancă" lui "căcău", care se aude în lunca Dunării și pe "stăncuță" "cioacei" și pe prisos căcălăului. Și mulți munteni inteligenți nu se mulțămesc cu perifraze în exprimarea unor noțiuni precise: de pildă ac, spelcă, bold (la cuvântul "bold" din Dicționarul limbii literare, am văzut curioasa explicație: "bold", moldovenism pentru ac cu gămălie.) agrafă le preferă acului de cusut, acului de cap, acului cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cânta, mă rog, precum paserea. Cercul de oameni care împresura pe povestitor asculta cu plăcere. Badea Chirilă se întoarse cătră soți clipind dintr-o geană. Povestitorul era încă în aburul ahotei lui, nedesfăcut deplin de farmecul nopții. Iar i-am mulțămit, a adaos ungureanul, ș-am poftit-o la scaunul meu. Vin nu? întreb. Nu! îmi răspunde. Atunci primește încă o hârtiuță de douăzeci-și-cinci de lei cu stema Republicii. Mulțam frumos, îmi răspunde ea. Și să-mi mai zici încă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mână o scrisoare a țăranilor din Moțca, prin care chemau la revoltă și pe cei din Boureni, el a trimis scrisoarea parchetului, care a operat arestări. Tot timpul a stat printre oameni, liniștindu-i. Sturdza, proprietarul de la Cristești, i-a mulțămit pentru ceia ce a făcut. Ion Murariu, Gâștești În sat mare agitație. S'au făcut pregătiri pentru devastarea Pașcanilor. Învățătorul a intervenit cu multă energie. S'a vârât printre oameni, i-a adunat în jurul lui, le-a vorbit, și i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aceasta nu a noastră etc. CUVÂNTAREA* MARELUI MAISTRU AL FRANCMASONERIEI ROMÂNE UNITE D.M. SADOVEANU ROSTITĂ ÎN PRIMUL CONVENT FEDERAL, ÎN BUCUREȘTI, LA 15 APRILIE 1934 În calitatea cu care ați binevoit a mă învesti, de călăuzitor moral al Federației, după ce mulțămesc pentru dragostea și încrederea cu care sunt onorat, am datoria, din prima clipă, să vă încredințez că voiu fi un păzitor fidel al tradiției legii morale a Ordinului. Într-adevăr, în tot ceea ce voiu enunța, nu voiu face decât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sus pre apa Jiului,/ Domn din cer!/ Vin coconi de-ai Diiului/ Și de-ai Diamantului,/ Dar nainte cine-mi vine?/ Vine...(cutare), Făt-Frumos,/ P-un cal negru mângâios,/ Vine, calul tot jucând,/ Tot jucând și nechezând,/ La părinți tot mulțămind,/ Ce bun cal de-ncălicat,/ Bune haine de-mbrăcat./ Calcă calu-n câmpu roșu,/ Câmpu roșu și-nverzește,/ Voinici cai că-mi priponește;/ Calcă calu-n văi adânci,/ Văi adânci și apa cură,/ Voinici cai că mi-i încură;/ Calcă calu-n
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]