760 matches
-
foarte important, relațiile intergrupale trebuie încurajate și susținute de autoritățile oficiale, inclusiv printr-un cadru juridic care să avantajeze toleranța. Vom vedea în secțiunea ce urmează cât de actuale sunt aceste cerințe, cu deosebire ultima, prin care se încearcă în numele multiculturalismului contracararea a însuși efectului inegalității de statut social. Thomas F. Pettigrew (1997) a constatat printr-o anchetă pe aproape patru mii de cetățeni din Europa că reducerea prejudecății față de alte grupuri culturale (inclusiv imigranți din Africa și Asia) este corelată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
proclamă că situația cea mai potrivită este dezvoltarea unei societăți pluraliste, în care diferitele culturi etnice au valoare și drepturi egale. Fără a nega evidența, și anume că, dintre toate țările, în SUA se practică în cel mai înalt grad multiculturalismul - cum este numit el mai nou -, pluralismul cultural are și acolo un drum lung de parcurs de la principiu la realitatea cotidiană. S-a observat în acest sens că atitudinea de laissez-faire, de color-blind (ignorarea faptului că există diferențe marcante între
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
echitabil, nu putem blama așa de ușor și simplist populația majoritară autohtonă. E vorba nu doar despre stereotipii și prejudecăți, ci și despre conflictul realistic de grup; mai ales, ar trebui să luăm mai în serios faptul că, înțeles tendențios, multiculturalismul vine în coliziune cu însăși democrația și drepturile fundamentale ale omului. Nu orice obiceiuri ale unor grupuri etnice (cum ar fi abuzul față de copii sau femei, neglijența, agresivitatea în locuri publice) pot fi admise în numele relativismului cultural (vezi și secțiunea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relațiile intergrupale sunt de adaptare reciprocă, chiar dacă schimbările induse de grupuri unele altora nu sunt de aceeași profunzime. Are loc, altfel spus, în interiorul țărilor, dar și între ele, lucru vizibil și cu accent suplimentar în cazul Uniunii Europene, pe fondul multiculturalismului, un tot mai intens interculturalism, proces în care universitățile ca instituții societale majore au un rol decisiv (Marga, 2003). 2. Opinia publicătc "2. Opinia publică" 2.1. Definirea opiniei publicetc "2.1. Definirea opiniei publice" Și în cazul opiniei publice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înțelegere mai elastică a statutului specific al textului literar, a raportului dintre „text” și „nontext” în literatură - fapt vizibil în redefinirea noțiunilor-cheie de sinteză, recurență și devenire și în stabilirea unui raport echilibrat de forțe în triada autor-text-receptor -, S. urmează multiculturalismul din Occident și adoptă metoda deschiderii literaturii înspre „sensul cultural” intercontextual din care acesta face parte. În Melancolia descendenței, carte subintitulată în ediția a doua „o fenomenologie a memoriei generice în literatură”, se află „o suită de studii de tipologie
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
interes în actualitate, de la definiția culturii, relația dintre dinamica socială, cultura populară și cultura de elită până la raportul dintre cultură și identitate (incluzând deschiderea spre topografii imaginare și identități naționale în spațiul cultural românesc), memorie culturală și caracterul istoric al multiculturalismului. Venind din orizontul literaturii, S. insistă asupra faptului că pe forța înfăptuitoare a limbajului se sprijină în mod esențial cultura și societatea. După cum apreciază Adrian Marino, S. este „un bun exemplu al transformărilor, ca să nu spunem al mutațiilor criticii românești
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
din Europa (1-3/2000), Nietzsche (1-6/2001), Filmul (10-12/2001), Alteritate (1-7/2002). Rubrici permanente sunt acum „20 spre 21”, o vreme coordonată de H. R. Patapievici, apoi de Alina Ledeanu (subiecte: Satul planetar, Milenarismul, Stéphane Lupasco, Ordine și haos, Multiculturalismul ș.a.), ori „Arta dialogului”, asigurată de Ștefan Aug. Doinaș și deschisă unor substanțiale convorbiri cu Alexandru Paleologu, Solomon Marcus, Lucian Pintilie, Eugen Vasiliu, dar și cu Gianni Vattimo, Michel Deguy ș.a. Numărul 1-6/2003 este dedicat memoriei lui Doinaș. M.
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
configurațiilor sociale naționale diferite, se poate constata că dezbaterile și interesele sociale sunt comune și oglindesc preocuparea decidenților politici europeni pentru a le asigura un nivel de trai mai bun tuturor cetățenilor. Nu trebuie uitat că Uniunea Europeană reprezintă astăzi întruchiparea multiculturalismului în forma cea mai avansată, împărtășind valori, instituții și reguli comune statelor membre (Diamantopoulou, 2003a). Chiar dacă deciziile finale privind proiectarea securității sociale rămâne la latitudinea fiecărui stat membru, trebuie subliniată importanța respectării ansamblului de măsuri comune în domeniul social, în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tradiționale ale creștinismului sunt reinterpretate, umanizate, modernizate etc. Dogmele creștinismului sunt liberalizate, relativizate, politizate chiar. Baza morală a educației creștine este semnificativ extinsă. La fel dimensiunile morale ale predării. Intoleranța este înlocuită cu toleranța religioasă. Dogmatismul sectar este înlocuit cu multiculturalismul. Hermeneutica - metodă tradițională de interpretare a textelor religioase - a fost postmodernizată: hermeneutica biblică a lui Toma din Aquino și Origene a fost înlocuită cu hermeneuticile lui Hans-Georg Gadamer, Paul Ricœur, Jürgen Habermas și William Reynolds. Gândirea teologică postmodernă a asimilat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dominante” și „culturi dominate”, „culturi care progresează” și „culturi care se sting” etc. Se vor putea ele armoniza în civilizația „satului global”? Dacă da, atunci kosmopolites va fi un om multicultural - ceea ce reclamă un curriculum multicultural pentru societatea globală informatizată. Multiculturalismul este o șansă - poate singura - pentru viitorul omenirii. Dar cât de reală este această șansă? În 1993, Cameron McCarthy a dat multiculturalismului o foarte inspirată și ingenioasă definiție; acesta ar reprezenta un „armistițiu curricular” (curricular truce) între liberali și negrii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dacă da, atunci kosmopolites va fi un om multicultural - ceea ce reclamă un curriculum multicultural pentru societatea globală informatizată. Multiculturalismul este o șansă - poate singura - pentru viitorul omenirii. Dar cât de reală este această șansă? În 1993, Cameron McCarthy a dat multiculturalismului o foarte inspirată și ingenioasă definiție; acesta ar reprezenta un „armistițiu curricular” (curricular truce) între liberali și negrii radicali 86. Desigur, definiția este adecvată în ceea ce privește complicata problematică rasială și culturală din SUA. Dar nici în Europa lucrurile nu stăteau foarte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ar reprezenta un „armistițiu curricular” (curricular truce) între liberali și negrii radicali 86. Desigur, definiția este adecvată în ceea ce privește complicata problematică rasială și culturală din SUA. Dar nici în Europa lucrurile nu stăteau foarte diferit. După McCarthy, în anii ’70-’80, multiculturalismul a absorbit cele două tendințe politice și culturale care exercitau presiuni asupra școlilor și a curriculumului: activismul persoanelor de culore, menit să restructureze învățământul american, botezat „nonrasism” (nonracism), și tradițiile, mai mult sau mai puțin estompate, ale inegalității rasiale din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și de nuanțe. McCarthy propune înlocuirea lui cu un model curricular pluralist (curriculum pluralist model), conceput astfel încât să poată promova diversitatea culturală. Dar cum este posibil acest lucru? McCarthy crede că noul model trebuie fundamentat pe o bună examinare a multiculturalismului însuși. Din ce este el alcătuit? Pot fi inventariate, mai întâi, elemente disparate care sunt, de regulă, cereri ale negrilor radicali pentru restructurarea instruirii în școlile americane. Acestea sunt, cel mai adesea, contradictorii și nu pot fi articulate într-o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
contradictorii și nu pot fi articulate într-o viziune coerentă. Ele sunt însă preluate, frecvent, în discursuri și pledoarii pentru reforme profesionale. Cele mai multe asemenea discursuri gravitează în jurul unor chestiuni precum: aspirații ale minorităților culturale, caracteristici ale culturii minoritare, limbaje profesionale. Multiculturalismul, crede McCarthy, vizează trei aspirații fundamentale: înțelegerea culturală (cultural understanding), competența culturală (cultural competence) și emanciparea culturală (cultural emancipation)87. Pentru a defini aceste concepte, McCarthy nu a propus enunțuri proprii. El a preluat sensurile cu care au fost folosite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și partizane, lipsite de obiectivitate și realism. De aceea nu merită să le evocăm aici. Mai interesante sunt încercările de a depăși totuși impasul pedagogic și curricular sesizat de McCarthy, de pe poziții postmoderniste. Încă din 1991, Bridges a afirmat că multiculturalismul trebuie considerat, în integralitatea sa, un proiect postmodernist (a postmodernist project)93. El observa însă că acest proiect nu este pe placul tuturor: „Ceea ce îi tulbură pe conservatori cu privire la multiculturalism este inevitabila lui asociere cu postmodernismul”94. După el, ambele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de pe poziții postmoderniste. Încă din 1991, Bridges a afirmat că multiculturalismul trebuie considerat, în integralitatea sa, un proiect postmodernist (a postmodernist project)93. El observa însă că acest proiect nu este pe placul tuturor: „Ceea ce îi tulbură pe conservatori cu privire la multiculturalism este inevitabila lui asociere cu postmodernismul”94. După el, ambele sunt respinse prin „argumente retorice”. Gândirea occidentală a conservat o anumită tradiție retorică de sorginte scolastică pe care Iluminismul nu a putut-o elimina complet. Înțelegerea retorică nu este una
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
răstimpul acestei noi scholastica controversia se părea că dubitația carteziană și raționalismul inductiv baconian au fost abandonate. Tot ce părea motiv de dispută stârnea controversia retorică. Bridges amintea că Iluminismul a debutat ca o reacție împotriva concepțiilor retorice. Or, atât multiculturalismul anilor ’70, cât și postmodernismul din anii ’80 au părut „motive de dispută” și au declanșat controversia retorică. Mai ales conservatorii politici s-au năpustit asupra conceptelor de multiculturalism și postmodernism. Ironie a sorții: retorica scolastică, noniluministă, sărea în ajutorul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Iluminismul a debutat ca o reacție împotriva concepțiilor retorice. Or, atât multiculturalismul anilor ’70, cât și postmodernismul din anii ’80 au părut „motive de dispută” și au declanșat controversia retorică. Mai ales conservatorii politici s-au năpustit asupra conceptelor de multiculturalism și postmodernism. Ironie a sorții: retorica scolastică, noniluministă, sărea în ajutorul Iluminismului raționalist (ce era zguduit de gândirea postmodernistă, contestatoare a raționalismului iluminist)! La fel s-a întâmplat cu multiculturalismul. Controversele politice și educaționale din jurul acestui concept nu s-au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Mai ales conservatorii politici s-au năpustit asupra conceptelor de multiculturalism și postmodernism. Ironie a sorții: retorica scolastică, noniluministă, sărea în ajutorul Iluminismului raționalist (ce era zguduit de gândirea postmodernistă, contestatoare a raționalismului iluminist)! La fel s-a întâmplat cu multiculturalismul. Controversele politice și educaționale din jurul acestui concept nu s-au realizat cu argumente raționale; s-a apelat la resursele persuasive și pasionale ale tradiției retorice. De aceea, în anii ’90, în SUA nu se conturase încă o teorie clară, științifică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
politice și educaționale din jurul acestui concept nu s-au realizat cu argumente raționale; s-a apelat la resursele persuasive și pasionale ale tradiției retorice. De aceea, în anii ’90, în SUA nu se conturase încă o teorie clară, științifică despre multiculturalism. Exista doar conceptul ca atare, foarte controversat. A-l fi folosit pentru conturarea unui curriculum multicultural părea inutil. Lucrurile au început să se limpezească oarecum după ce John Willinski a explorat relațiile dintre postcolonialism și multiculturalism. Studiul său After 1942-1922: A
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o teorie clară, științifică despre multiculturalism. Exista doar conceptul ca atare, foarte controversat. A-l fi folosit pentru conturarea unui curriculum multicultural părea inutil. Lucrurile au început să se limpezească oarecum după ce John Willinski a explorat relațiile dintre postcolonialism și multiculturalism. Studiul său After 1942-1922: A Postcolonial Supplement for the Canadian Curriculum 96 a demonstrat cu dovezi istorice indubitabile (și uneori cutremurătoare) necesitatea educației multiculturale în state precum cele din America de Nord. Willinski a abordat multiculturalismul ca pe „cel mai valoros punct
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a explorat relațiile dintre postcolonialism și multiculturalism. Studiul său After 1942-1922: A Postcolonial Supplement for the Canadian Curriculum 96 a demonstrat cu dovezi istorice indubitabile (și uneori cutremurătoare) necesitatea educației multiculturale în state precum cele din America de Nord. Willinski a abordat multiculturalismul ca pe „cel mai valoros punct de plecare pentru un proces global de decolonizare”97. Acest start i se pare obligatoriu. Dar nu este luat în considerare. Dimpotrivă, pe plan mondial există cel puțin trei tendințe de a nu considera
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca pe „cel mai valoros punct de plecare pentru un proces global de decolonizare”97. Acest start i se pare obligatoriu. Dar nu este luat în considerare. Dimpotrivă, pe plan mondial există cel puțin trei tendințe de a nu considera multiculturalismul o inițiativă postcolonială majoră: a) tendința de a trata anumite culturi ca „dominante” în raport cu altele și de a crede că ambele categorii sunt „monolitice” și „exotice”; b) tendința de a reprezenta aceste culturi pe plan internațional aproape numai prin evenimente
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reprezenta aceste culturi pe plan internațional aproape numai prin evenimente de tip food and festival; c) tendința de a privi rasismul ca un aspect izolat cauzat de ignorarea reciprocă, particulară, dintre anumite segmente ale populației. Sunt tendințe care permit criticarea multiculturalismului atât „dinspre stânga”, cât și „dinspre dreapta”. Dar aceasta nu rezolvă nimic, nicăieri. Rămâne doar o imensă responsabilitate pentru școala viitorului și curriculumul ultramodern din global village. Deocamdată însă, curriculumul multicultural are toate caracteristicile contradictorii ale Turnului Babel după ce Dumnezeu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ibidem. 84. Ibidem, p. 144. 85. B. Kanpol, „Teacher Group Formation as Emancipatory Critique: Necessary Conditions for Teacher Resistance”, The Journal of Educational Thought, 25 (2), 1991, p. 135. 86. C. McCarthy a publicat în 1993 două studii importante cu privire la multiculturalism: „Multicultural Approaches to Racial Inequality in the United States”, în L. Castenell și W. Pinar (eds.), Understanding Curriculum as Racial Text, State University of New York Press, Albany, 1993, pp. 225-246; „After the Canon: Knowledge and Ideological Representation in the Multicultural
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]