17,288 matches
-
ambianța crepusculară a Henriettei Yvonne Stahl, unul avea douăzeci de ani, era un debutant neobișnuit de precoce, celălalt, un ziarist și scriitor renumit, cinquagenar, care observă cu condescendență "la Petru Dumitriu o preocupare de a-și crea un Ťtipť. Se muncea ca să-și mențină în colțul gurii o pipă masivă, foarte nepotrivită cu figura lui de adolescent, cam palid și obosit", adăugîndu-și, din cînd în cînd, și "un monoclu de care nici nu avea nevoie". Are loc, în conjuncturile politice date
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
28 martie 1930, în lipsa unui răspuns, de o scrisoare trimisă guvernului sovietic prin care cerea, după o amănunțită descriere a situației imposibile în care se afla, să i se acorde fie aprobarea de a părăsi țara, fie dreptul de a munci într-un teatru. "Scrisoarea a devenit celebră - ne lămurește Ion Vartic - și datorită epilogului ei neașteptat într-o conjunctură cu totul specială. Douăzeci și una de zile după expedierea scrisorii, în 18 aprilie 1930, tocmai în Vinerea Mare a Săptămânii Patimilor, Bulgakov primește
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
Hitler a folosit această sărbătoare pentru ași realiza scopurile, transformând-o într-o „sărbătoare a comunității naționale germane”, promițându-se construirea unui socialism național, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Un discurs rostit de Hitler la 1 mai 1933 este edificator în acest sens: „Certurile și neînțelegerile simbolizate de lupta de clasă se transformă acum într-un simbol al unității și înălțării națiunii”. Ziua de 1 mai a fost transformată
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]
-
nu făceam nimic, Ca să fim și noi fericiți? Tu nu crezi omule că-i drept, Să faci și tu ceva în viață? Nu doar mereu să te prefaci, Că te implici în a ta viața! Mai bine bucură-te speră, Muncește, fii perseverent, Astfel că viața ta de-acum, Va fi exact cum ți-ai dorit! Neluța Stăicuț 3.09.2016 22,00 pm. Referință Bibliografica: Întrebări... / Neluța Stăicuț : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2133, Anul VI, 02 noiembrie 2016
INTREBARI... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380725_a_382054]
-
cu mama și tata, Să le spun că-i iubesc, Să le spun că mi-e dor, Să le spun ce dureri mă apasă! Aș vrea să fiu iar tânără și fără de griji, Să mai merg la serviciu înc-odată, Să muncesc, să glumesc și să mă implic, Să plâng sau să râd, Dar s-o iau de la capăt! Aș vrea să fiu floare, sau pom, sau orice, Să mă bucur de soare și lună, Să mă lupt cu nămeții, cu viscol
AȘ VREA... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380765_a_382094]
-
nu făceam nimic, Ca să fim și noi fericiți? Tu nu crezi omule că-i drept, Să faci și tu ceva în viață? Nu doar mereu să te prefaci, Câ te implici în a ta viață! Mai bine bucură-te speră, Muncește, fii perseverent, Astfel că viața ta de-acum, Va fi exact cum ți-ai dorit! Neluța Stăicuț 3.09.2016 22,00 pm. Referință Bibliografică: De câte ori... Neluța Stăicuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2154, Anul VI, 23 noiembrie 2016
DE CÂTE ORI... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380776_a_382105]
-
despre greutățile vieții de țăran, pentru a fi povestite mai târziu nepoților, iar aceștia să le transforme în legende și chiar mituri. Cu ei ca eroi principali! În acest timp, la primărie, tot staff-ul, în frunte cu domnul primar, muncește de două zile, fără odihnă, pentru că se apropie alegerile și treaba nu-i simplă deloc. Cui și cât, de unde și cum, care-s ai noștri care ai lor, hee, heee, dureri de cap, nu alta. Pe la prânz sosește de la bufet
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
pensionar, nu a uitat să se bucure ilustrând cum nu se putea mai bine deviza Clubului Seniorilor din Învățământ Brăila - Să nu uităm a ne bucura! Este un model de cum, după ce ieși la pensie, îți poți găsi bucuria în a munci, în a munci în grădină, în a urmări cum crește iarba, cum se împlinește boaba de strugure, cum poți și trebuie să urmărești spațiul rezervat fiecărui pom fructifer după felul cum îi controlezi coroana în fiecare primăvară. Profesorul VIOREL PĂTRA
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
uitat să se bucure ilustrând cum nu se putea mai bine deviza Clubului Seniorilor din Învățământ Brăila - Să nu uităm a ne bucura! Este un model de cum, după ce ieși la pensie, îți poți găsi bucuria în a munci, în a munci în grădină, în a urmări cum crește iarba, cum se împlinește boaba de strugure, cum poți și trebuie să urmărești spațiul rezervat fiecărui pom fructifer după felul cum îi controlezi coroana în fiecare primăvară. Profesorul VIOREL PĂTRA, fiu de țărani
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
cu ocazia Festivalului Primăverii. Obiceiul este de a se face multe cadouri celor dragi - îmbrăcăminte, mâncare, fructe și orice, la fel ca la noi de Crăciun. Copiii primesc plicuri roșii (la chinezi roșul este culoarea norocului) cu bani, fără să „muncească” pentru ei, adică să meargă cu sorcova, steaua sau plugușorul. În prima zi a anului, sunt îmbrăcați neapărat în haine noi de mătase, în diferite tonuri de roșu. Este însă ușor de imaginat că la atâta teritoriu și la atâta
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
noutăți pentru ochii unui nechinez! Cum este oare posibil? Orice bucățică de pământ, chiar și în mare pantă, pe vârf de munte, oriunde, este plantată cu ceva. Cum se urcă oamenii aceștia la așa înălțime, cum udă pământul, cum îl muncesc? Este greu de înțeles, greu chiar și de imaginat. Ne-au amuzat și câinii care păzeau carnea de porc, fără să se atingă de ea - știam că există oameni care nu mănâncă porc, nu și câini! Poza alăturată vă poate
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Vinul era îndoit, laptele botezat, fructele stricate. Lunar, de la spălătorie se întorceau mai puține rufe decât plecaseră. Am pus ordine în toate astea. Am instalat o spălătorie pe malul Marnei, care curge în spatele ospiciului. Când am sosit aici, bietele spălătorese munceau în genunchi. Acum au hârdaie adăpostite, pot să mînuiască bătătorul stând în picioare. Rufele sunt în prealabil puse la fiert într-un cazan mare din fontă neagră, cu leșie. Apoi sunt frecate cu săpun, pe care fabricile de ulei din
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
șarpantă care se zăresc în racursi, Henry se gândește că orașul e un succes, o invenție strălucită, o capodoperă biologică - milioane de ființe mișunând în jurul realizărilor acumulate și stivuite de-a lungul secolelor, ca în jurul unui recif de corali, dormind, muncind, distrându-se, trăind în armonie în majoritatea timpului, aproape toți dorind să muncească. Și colțul unde se afla casa lui Perowne, un triumf al adecvării proporțiilor; scuarul perfect proiectat de Robert Adam care înglobează rondurile cu verdeață dispuse într-un
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
succes, o invenție strălucită, o capodoperă biologică - milioane de ființe mișunând în jurul realizărilor acumulate și stivuite de-a lungul secolelor, ca în jurul unui recif de corali, dormind, muncind, distrându-se, trăind în armonie în majoritatea timpului, aproape toți dorind să muncească. Și colțul unde se afla casa lui Perowne, un triumf al adecvării proporțiilor; scuarul perfect proiectat de Robert Adam care înglobează rondurile cu verdeață dispuse într-un cerc perfect - un vis de secol XVIII scăldat și îmbrățișat de modernitate, de
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
grade. Și n-a fost nici un cuvînt. Doar travaliul dumnezeiesc al celor doi artiști, Nadj și Barcelo, de a se naște, de a ieși din lut, de a veni în fața noastră cu un ușor aer burlesc, misterios. Amîndoi încep să muncească lutul. Un balet al gesturilor multiple, primare, primordiale. Tăcere. Numai zgomotul ustensilelor care muncesc argila roșie. Un început. O dinamică. Imagini în mișcare, tablouri vivante care se construiesc și se deșiră amețitor. Un discurs vizual care vorbește despre materie și
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
Nadj și Barcelo, de a se naște, de a ieși din lut, de a veni în fața noastră cu un ușor aer burlesc, misterios. Amîndoi încep să muncească lutul. Un balet al gesturilor multiple, primare, primordiale. Tăcere. Numai zgomotul ustensilelor care muncesc argila roșie. Un început. O dinamică. Imagini în mișcare, tablouri vivante care se construiesc și se deșiră amețitor. Un discurs vizual care vorbește despre materie și forța ei. Corpurile ies din argilă și sfîrșesc prin a fi absorbite de ea
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
de substanță, conf.univ. dr. Sabin Drăgulin a susținut o prelegere pe tema corupției. Pornind de la o remarcă a Victoriei Nuland conform căreia " În această regiune, cele două cancere, regresul democratic și corupția, amenință visul pentru care atât de mulți au muncit începând din 1989", Sabin Drăgulin a remarcat faptul că " Pentru a înțelege marele joc care se duce în România trebuie să priviți atât într-o paradigmă geopolitică cât, și în una geostrategică. Avem parte de doi actori principali: Statele Unite ale
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
metropole cum ar fi, spre exemplu, Bombay. Dar și faptul că au foarte multe și lungi festivaluri și sărbători religioase, de care se preocupă atât de mult, încât nu mai au timp să-și facă curățenie și să mai și muncească, deoarece trebuie să realizeze decorații și aranjamente, ceea ce mă face să-i caracterizez prin două cuvinte: “gunoaie și decorațiuni”. Pe o parte a străzii vezi mlaștină, mormane de gunoaie și mizerie, iar pe cealaltă parte vezi ronduri de flori, curățenie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
după standardele de astăzi modul în care aceasta mergea pe atunci lasă mult de dorit, succesul nu a întârziat să apară. Netuța nu s-a dovedit doar un bun organizator, ci a și urmat cursuri universitare care ne-au ajutat. Muncind împreună, ne-am apropiat: aprecierea reciprocă a declanșat sentimente care m-au făcut să o amărăsc pe Jenny care mi-a răspuns: ”If you love something, set it free. If it comes back to you, it’s yours. If it
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mai rămăsese nimeni. Undeva izbucnise un incendiu. O mașină evitase coliziunea intrând în vitrina unui magazin de stofe. Benzină din rezervor făcuse explozie, aprinzând totul în jur. Regimentul era în alarmă. Mașinile militare începuseră transportul materialelor explozibile. Sute de soldați munceau la încărcarea lor, urcându-se care cum apucau în mașinile arhipline. Unitatea de pompieri, cu efectivele complete se îndrepta în fruntea coloanei militare, cu sirenele deschise. Câteva mașini de patrulare militare pline cu civili se îndepărtau în mare viteză de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
azi. El a rămas fundamental legat de ceaușism și de rolul pe care l-a jucat în acea perioadă, cînd n-a fost numai un scriitor de discursuri, ci și un politician cu o mare putere personală. Scribul care a muncit mai întîi pentru Gheorghiu-Dej, apoi pentru Ion Gheorghe Maurer, făcîndu-le discursurile, înainte de a deveni omul de încredere în același domeniu al lui Ceaușescu, își judecă stăpînii fără cruțare. Sunt mai proști decît el, fac greșeli și sînt capabili de mari
Textierul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10608_a_11933]
-
focul. Până s-a încălzit, am curățat zăpada, apoi am scos apă din fântână. Și încă 14 zile am mers la Cluj, pentru îngrijiri. Plecam cu trenul dimineața și mă întorceam seara. Și era decembrie. Am fost puternică fizic, am muncit mult alături de părinți... Ca și dăscălia. Școala mi-a servit o doză imensă de umilință. E cumplit când nu ești soție de..., odrasla lui... colegă cu... Doar pe-ai mei i-a durut cu adevărat de mine. Cum ar fi
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
este dintre cele mai optmiste. De altfel, realitatea economică românească, vizibilă cu ochiul liber, nu oferă prea multe motive de optimism. Studiul confirmă toate observațiile critice făcute de politicieni, oameni de afaceri străini, analiști și filozofi la adresa modului în care muncesc românii (lucrul este adesea superficial, fără preocupare pentru calitate, corupția se extinde la toate nivelurile, tendința de a-l înșela pe celălalt, fie el șef sau subaltern, este larg răspîndită, punctualitatea este privită ca un moft), dar se desparte net
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
Simona Vasilache Cred că nu e discuție (purtată între intelectuali, dar nu numai...) în care să nu vină vorba despre cît muncim, cît învățăm, ce fel de școală și ce fel de țară e asta a noastră. Așa că am gîndit interviul pe care-o să-l citiți mai jos ca pe un text (test?) care să aducă părerea unui specialist, autoarea unui
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
părea ficțiune, realitatea era la București Doamnă Monica Heintz, ați plecat din România cînd vă pregăteați să dați la facultate, să vă alegeți o carieră. Educația din școală, semnalele pe care le primeați din jur vă spuneau că reușește cine muncește, sau dim potrivă? Nu îmi amintesc ca succesul să se fi evaluat numai în termeni de muncă sau nemuncă. În cadrul școlii, înainte de 1989, se vorbea mult și despre talent, inteligență sau inspirație. De altfel, școala, care a fost întotdeauna construită
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]