382 matches
-
pentru că nu i-aș spune obicei, caracteristic tot zilelor pe care le parcurgem: a oferi ori a primi ghiocei. Desigur, n’am nimic Împotriva Înfrumusețării vieții noastre cu o floare. Doar că acestea sunt comercializate, și nu dintr’o cultură muncită anume, ci defrișată cu bulbi cu tot din natură. Dar ce e un ghiocel ori, mai ales, ce știe el să facă În natură? El este, Într’adevăr primul care Înflorește, se spune pentru a profita de lumina ce ajunge
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Un râu. Maluri rupte, călcate în picioare. O să înveți, o să mergi la facultate, undeva departe de aici, nici nu se vede locul acela. Unde oamenii se ocupă cu fututul caprelor în cur. Cică e o explicație. Că mâna de cioban, muncită, cu șanțuri, piei rupte, bătucite de cine știe ce ciomag e mai puțin tentantă decât o capră. Să faci terenul. Să ocupi un teritoriu. Să te înstăpânești peste el. Al tău. Dreptul primului venit. Cândva am turnat rumeguș peste iarbă. Să stabilim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
tot strigă-n gura mare: Împărate luminate Cu cătane ne-nvățate, Pune pace, nu te bate, Că-ți chier cătanele toate. șI TOT AICI MAI TRĂIESC ÎNCĂ VĂRUL ION, VÂNĂTORUL șI „pocăitul“ dârz Întru Christos, Întors din Cleveland cu dolari greu munciți, cum și verișoara Bucura, Întoarsă din Pampas cu Andrei, papagalul care ne alunga la fel ca pe ulii, pe spanio lește: correr, correr! Când le-am pus odată gramofonul să le cânte În ograda casei bătrânești, din[tre] plăcile bune
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ea frumoasa sumă de 8400 de dolari americani, plus diverse taxe și impozite către statul român și agențiile imobiliare, acești hoitari ce se hrănesc din neputința românilor de a face afaceri, copleșiți de administrația tentaculară și de teama reciprocă. Bani munciți la sânge prin bucătării, birouri de bancă sau grădini particulare, bani pe care nu i-aș fi putut câștiga niciodată în România în aceeași perioadă de timp, au plecat în buzunarul unui bătrân care s-a pomenit cu o garsonieră
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
plin ochi de filipinezi, sud-americani cu nasuri bizare, încovoiate, vorbind o spaniolă ciudată, cântată. Plus un român, ars de soare, prăfuit, cu pânze de păianjen pe haine, în păr, în nas, dar mai bogat cu 100 franci elvețieni, bani cinstiți, munciți, meritați. Banii mei. 30 iunie 2004 Bienvenue à Ascetic Park l'illusion du corps dans le monachisme des Perès du Désert. Afișele conferinței organizate de organizația gay and lesbian "Pink Cross" Geneva și Facultatea de Teologie protestantă împânzesc holurile universității
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
a se lumina de ziuă. Totuși teama nu se risipise; ea stărui până la Argenteuil, un castel situat la trei leghe depărtare de Paris pe drumul spre Rouen, unde se află - se zice - haina Domnului nostru. Trecu de castel cu sufletul muncit, dar, în timp ce urca o colină, teama îl părăsi și îi veniră o mare consolare și o tărie spirituală, însoțite de așa o bucurie că începu să strige în plin câmp și să vorbească cu Dumnezeu. În acea seară, după paisprezece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
dau soluție la o problemă greșită în opinia mea... Alfonso nici nu ascultă, și mă conduce către coliba cabinet, de acum prea bine cunoscută mie. Intrăm, el suflă niște fum în jur, apoi apare sora lui, o femeie frumoasă dar muncită de vreo 40 de ani, cu o fetiță de maxim trei ani în brațe și o bătrânică cocoșată pe care Alfonso mi-o prezintă drept mama lui, ambele purtând fusta dungată caracteristică tribului Tsachilla. Înghit în gol, șocată de evenimentele
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
migrat din toate colțurile Ecuadorului, mulți cu familie cu tot, în căutarea unei slujbe stabile. Cobor încercând să par cât mai localnică, și încep să mă plimb prin „centru” în așteptarea camionetei către Puerto Gregorio. Trec pe lângă oameni cu fețe muncite, priviri încruntate și o încrâncenare cum nu am mai văzut în restul Ecuadorului. S-ar părea că Shushufindi este un loc în care oamenii habitează pentru a obține un salariu și ies din casă pentru a merge la muncă sau
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
70, Jon Voight ; o blondă (om de știință, cred) care, atunci cînd vorbește, își mișcă gura într-un fel atît de nenatural încît m-am așteptat să fie și ea robot ; și John Turturro, care, fiind John Turturro, pare trăit, muncit și înăcrit deci uman , drept care regizorul îl pedepsește punînd un robot să-i facă pipi în cap. Surpriza nu e că Michael Bay (Armageddon, Pearl Harbor) nu e bun la oameni. (George Lucas omul care, în Războiul stelelor, a arătat
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
toți, mai erau plecați dar erau trecuți la drepturi, și cu pâinea și sarea în buzunar, pe la ora patru, mergeam direct în grădina de roșii. M. M.: Cu pâine și cu sare, mergeau. S. B.: Cum să nu? Eram tineri, munciți, cu un consum de energie uriaș. M. M.: Consumați pentru că nu stăteați, de la cinci dimineață până seara... S. B.: Da, nu se stătea. De aceea, ne mai completam nevoia de calorii cu dulciuri. Erau la mare căutare. Săracul furier venea
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
îi spuneam: Dom'le, n-avem carburant, n-avem muniție de cutare, n-avem nu știu ce, n-avem!" Ne asculta și la sfârșit ne spunea: "Măi băieți, v-ați descărcat, mi-ați dat mie grijile voastre, mergeți înapoi la unități și munciți!" Nu știu cum să vă explic, dar parcă pentru noi era o satisfacție când vedeam că ei ne ascultă și încearcă să ne ajute. Și atunci se făceau minuni, în sens bun. Dar munca era muncă. S. B.: Da, se muncea în
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
aflat toate acestea. El a fost exemplu pentru mine. Munca lui, încăpățânarea de a-și croi un drum senin pe plan profesional, modul în care odată atingând un țel, pornea spre următorul pisc. Liniștea din sufletul lui adânc în fața tabloului muncit, emoția și agitația evenimentelor legate de ieșirile în lume cu copiii săi, tablourile. Golul din suflet de după fiecare expoziție și apoi iar muncă și punctul următor care pe măsură ce trece timpul se transformă în vârf de munte; toate acestea, încurajările
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
din Corbeni, mama mea. Ca prim născut mi s-a dat numele fiicei repauzate dramatic- Victor-ia. Tata ținea foarte mult să fie bogat, să aibă gospodărie mare și organizată „ca la nemți”. Se străduia ca ogorul lui să fie bine muncit, ca vitele lui să fie grase și frumoase. Avea o mare pasiune pentru caii frumoși. Mai întâi a cumpărat doi cai negri pletoși, cu coama foarte bogată. Caii erau tineri, ne puși la ham. Iarna nu-i scotea din grajd
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
masculine, dar era simpatică și îmi inspira încredere. Recunosc că mă simțeam în siguranță în prezența ei. Mi-a șoptit, cântărindu-mă din cap până în picioare: Ești profesoară, tovarășa? Nu, vin din fabrică. De ce? 41 Arăți a intelectuală, nu pari muncită. Ești elegantă și firavă. Nu te prea văd umblând prin praf și prin noroaie. Păi... nu prea am muncit în ultimele luni, am răspuns, făcând haz de necaz. Cred că ne vom înțelege destul de bine, mi-a mai spus șoptit
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
i-a atras și numele de evreofil, propunând soluții care par logice astăzi, dar pe care adversarii le considerau simple demagogii. Soluția pe care a preconizat-o În cazul evreilor nu era altceva decât un Îndemn la muncă, la cunoaștere: “munciți și civilizați-vă” căci, “dacă am da afară toți evrei de la noi, În loc de a propăși economicește, ne-am Întoarce la lenea noastră tradițională și am reveni la starea de acum cincizeci de ani.” Având o minte ascuțită formată la școala
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
silește la nimic. E un om bun. De fapt are o simplă oboseală. O internez pentru a avea unde dormi câteva zile. * Nu am văzut de multe ori o mai deplină strălucire după un somn bun, de fată tânără, prea muncită, năucită de viață. A doua zi este alta, mai frumoasă încă. Odihnită, îmi povestește calmă viața ei și îmi dau seama că destăinuirea îi face bine. Parcă aș citi o pagină din Zola. Visează scenele oribile, topoare, bătăi, duhoare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și cele ale administrației) însă ne afectează pe toți. Trăim după legile făcute de politicieni, ei ne configurează instituțiile care ne administrează viața, ei votează cum și câți bani să ne ia prin intermediul impozitelor și la ce să folosească banii munciți de noi. Prin urmare, de politică nu avem unde ne refugia. În consecință, nu ne putem refugia nici de imoralitatea acesteia. Este firesc să privim cu ochi de judecători persoanele și instituțiile care ne afectează viața într-un grad atât
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
salon de țară cu miros uscat de cimbru Ce nepotrivite-s ale traiului cerinți moderne!... În tăcerea ce-l apasă sorb al veacurilor timbru Și-ale ornicului clipe răbdătoare par eterne. Am lăsat la ușă geanta cu volume prăfuite, Cu muncite file pline de trunchiate însemnări, Ca să fiu din nou copilul cu privirile-nsorite, Când neștiutor de toate alergam spre larg de zări. G. V. BACOVIA G. Bacovia moștenește de la Traian Demetrescu sentimentalismul proletar, ținuta de refractar, nostalgia maladivă, "filozofiile" triste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din Corbeni, mama mea. Ca prim născut mi s-a dat numele fiicei repauzate dramaticVictor ia. Tata ținea foarte mult să fie bogat, să aibă gospodărie mare și organizată „ca la nemți”. Se străduia ca ogorul lui să fie bine muncit, ca vitele lui să fie grase și frumoase. Avea o mare pasiune pentru caii frumoși. Mai întâi a cumpărat doi cai negri pletoși, cu coama foarte bogată. Caii erau tineri, ne puși la ham. Iarna nu-i scotea din grajd
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a aruncat din nou în foc. - Nu-l arunca! Îmi pare rău de el! strigă băiatul, repezindu-se cu mâinile în flăcări. - Acum știu că spui adevărul, zise tatăl mulțumit. De banul muncit vezi cum îți pare rău, Iliuță?” (Banul muncit, de Alexandru Mitru) 1. Pornind de la textul de mai sus, scrie o compunere de 10- 12 rânduri, în care să-ți imaginezi o continuare a dialogului între cele două personaje. În compunerea realizată de tine, vei avea în vedere următoarele
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
ce l-o desființat ăsta o fost, aceste izolări. Și până la eliberare ați stat tot În Gherla? Până la eliberare. Am vrut să plec... Că ni s-a spus că, dacă mergem În Deltă să muncim, primim condițional: pentru o zi muncită primim trei zile. Dar s-a infirmat, n-a fost nimic adevărat și nu m-au lăsat să plec, că lucram la chirurgie și, de bine, de rău, acolo era multă muncă și eram doar doi. Pe-ormă am ajuns
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Securitate și miliție. Dați-ne această garanție și atunci se vor întoarce toți fiii rătăcitori, iar România nu va mai fi ponegrită, înjurată și discutată de cine vrei și cine nu vrei. Noi vom veni cu aportul nostru, cu banii munciți și trudiți pe meleagurile străine, pentru a ne ajuta țara, a-i revedea pe cei dragi, a aprinde o lumânare la căpătâiul morților noștri. Pentru a ne reîntâlni cu glia strămoșească, pământul sfânt pe care ne-am născut și am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nicio valută în alte țări în vizită. Credeți că, prin aceasta, ridicăm prestigiul țării? Din contră, în toate țările unde am umblat, sunteți criticat pentru aceasta. Am putut afla că nici în alte țări nu cade nimic din cer, trebuie muncit, dar se găsesc de toate, nu ca la noi în România. În alte țări nu trebuie muncit 10-12 sau chiar 14 ore de către șoferi și șapte zile pe săptămână. Acolo, șoferii lucrează cinci zile câte opt ore, și totuși câștigă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
S-au împărțit imediat: jumătate s-au urcat în remorcă, jumătate au rămas jos. Cei din remorcă aruncau balastul jos, cei de jos îl aruncau în remorcă. La care doctorul Brânzei: "Băi, băieți, dar eu v-am adus balast ca să munciți, ce faceți voi aici!?" "Doctore, merge treaba!? Merge!" C. I.: Într-adevăr mergea treaba și cam așa a mers și în comunism... S. Ț.: Așa mergea treaba și la noi: pe dedesubt apa se infiltra, iar pe deasupra pompele o deversau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-lea e, pe cât de uimitoare, pe atât de fioroasa. Ceea ce ne-a caracterizat a fost, politic vorbind, absența coloanei vertebrale și imposibilitatea de a ne respectă cuvântul dat. Cu minime excepții (că de pildă, un P.P. Carp, ale cărui cuvinte, "Munciți și civilizati-vă!", în loc să fie înscrise pe toate zidurile țării, i-au atras politicianului ură constantă nu doar a contemporanilor, ci și a urmașilor!), românul aflat în funcții de răspundere minte, înșală, jefuiește și nu dă doi bani pe ideea
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]