709 matches
-
pereții de sticlă ai clădirii. Cele două construcții, de dimensiuni atît de diferite, celebrează, fiecare pe potriva sa, triumful industriei la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Ieșim pe "Cheiul André-Citröen (1878-1935)". În Javel, fost cartier industrial, 12 000 de muncitori și muncitoare și 5 000 de cadre și funcționari lucrau încă la construcția de automobile purtînd marca Citröen în decembrie 1968. Din acești 17 000 de salariați rămăseseră doar 8 000 în 1975, iar astăzi nu mai există nici unul. O rampă duce
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
până în 1958, când odată cu arestarea mamei, s-a întins umbra peste peisajul imaginar. În focul Revoluției maghiare nu mai notam nimic în jurnal decât știri din Budapesta pe care le difuzam la Radio Paris și în numărul special din România muncitoare. Intensa activitate susținută de cuplul Monica Lovinescu - Virgil Ierunca la Paris, declanșează reacția realist-socialistă din țară denigrându-i. într-un articol cu titlul „Latră Virgilică, latră”, Zaharia Stancu îi atacă necruțător și, ca la comandă, o pleiadă de scriitori aruncă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mașinile mari de cusut. Confecționa probabil o rochie de seară, destul de colorată, dar cam îndrăzneață. Trebuie să recunosc că am admirat eficiența cu care mișca materialul înainte și înapoi sub acul electric. Femeia aceea dădea impresia că ar fi o muncitoare pricepută și m-am gândit ce mare păcat era că nu-și folosea talentele la crearea unei perechi de pantaloni Levy Pants. Părea evident că în fabrică exista o problemă morală. L-am căutat pe domnul Palermo, șeful de echipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
care vor vrea să li se mărească salariile, și cei care trăiesc din profit, care vor vrea să-și mărească profiturile. Noi, salariații, plătim jumătate din banii noștri Unchiului Sam, În timp ce ei plătesc doar 15% taxa pe profit, astfel Încât clasa muncitoare săracă va deveni și mai săracă, iar bogații se vor Îmbogăți și mai mult. Marx a prezis asta. De aceea ne simțim ca niște piese dintr-o mașinărie atunci când mergem la serviciu. Poți să Întrebi pe oricine. — Da, dar soluția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
un dispozitiv care le aruncă și le direcționează către un storcător uriaș. Alte benzi rulante conduc niște portocale roșii către alt storcător, În timp ce o altă mașinărie amestecă uleiul de măsline cu șprițuri scurte de ulei din coajă de portocale. Trei muncitoare În halate albe supraveghează procesul. Una dintre ele, o frumusețe brună, Îi face semn cu mîna și Îi arată o ușă glisantă de sticlă, Îndemnîndu-l să se alăture celorlalți vizitatori, care gustă din produsele finite. Uleiul de măsline strălucește În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
poposesc. Și zânele și zmeii, Acolo se-ntâlnesc. Acolo personaje Cu patimă vorbesc. Primăvara Primăvara cea voioasă A venit prietenoasă, Cu un car de floricele Ce sunt tare frumușele. Cu un stol de fluturași, Cu alai de toporași Primăvara-i muncitoare Dar și plină de culoare. A adus încetișor Printr-un simplu zborișor, Vestitori ai primăverii Oamenii mândrii ai țării. Viorea și ghiocel Sunt micuță și suavă De ce-s mov toți mă-ntreabă. Sunt micuță parfumată Și la toți eu le
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
-i fie de folos stăpânului. Calmă, răbdătoare, perseverentă, nu a abandonat lupta. Nu a rămas niciun colțișor din gura necurățat, nespălat, neperiat. Cât au vrut resturile de alimente să se ascundă de privirea vigilentă a periuței, tot nu au reușit. Muncitoare ca o albină, a insistat, a reușit să se lupte cu tartrul și placa dentară. Deși era cea mai simplă, modesta periuță, ea nu era una obișnuită, fiind fermecată. Cum se atingea de dintele cariat, după ce se dădea de trei
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cîteva trepte, apoi se Întoarse și li se adresă tuturor cu voce surdă. - Nimeni, În afară de Dumnezeu, nu are dreptul să mă judece, iar Dumnezeu m-a iertat de mult. Privirea ei mătură grupul, pe fiecare muncitor În parte, pe fiecare muncitoare. - Nu-i doresc nici unei mame să se confrunte Într-o zi cu alegerea crudă pe care am fost nevoită s-o fac: să las să trăiască niște copii privindu-i cum suferă un pic mai mult cu fiecare clipă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Nu vezi răul? zise ea. Uită-te la tine. Uită-te la mine. Uită-te la amorul nostru. Am visat să fiu sora mea Helga. Helga, Helga, Helga... asta eram. Frumoasa actriță cu soțul ei, frumosul dramaturg, asta eram. Resi, muncitoarea de la mașina de făcut țigări... pur și simplu dispăruse. Tot e bine, ai fi putut să-ți alegi să fii o persoană mult mai rea, am remarcat eu. Ea deveni acum foarte îndrăzneață. — Asta sunt, declară ea. Asta sunt. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
poftă tot ce i s-a pus în farfurie. - Bine gătește fiica matale, așa cum îmi place mie! - Ea gătește de mică, nu a avut cine să se ocupe, eu fiind ocupat cu alte munci. Este o fată pricepută la toate, muncitoare și gospodină. Păcat că nu a avut noroc! - Nea Gheorghe, uite de ce am venit eu, așa, în mod special! Am gânduri serioase cu Frusina, îmi place mult, ne cunoaștem de la dansurile populare. Aș vrea să mă căsătoresc, a venit vremea
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
anume”. Se înțelege, deci, de ce adevărata fericire a multor oameni și femei de bună voință este motivată de dorința profundă de a se autodepăși, pentru a putea merge spre ceea ce dă un adevărat sens vieții. Tați și mame, muncitori și muncitoare, preoți și surori, tineri și copii... fiecare poate să simtă în interiorul său neliniștea acestui «sentiment intenționat» ce determină persoana să se deschidă spre noutatea existenței, spre originalitatea momentului prezent, spre atenția față de ceilalți. Astfel, orice individ poate să găsească acea
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
în creștere. O tendință de depărtare de regimul comunist se manifesta tot mai mult chiar în sistemul politic, inclusiv în sistemul represiv: armată, miliție, chiar Securitate. O relație specială s-a constituit între tehnocrație, pe de o parte, și clasa muncitoare și țărănime, pe de altă parte. După instaurarea regimului comunist, rolul conducător al „clasei muncitoare și țărănimii”, afirmat ideologic drept cheie a noii structuri sociale, a fost preluat, în fapt, în sfera politicii, de către activiștii de partid, iar în sfera
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
precum și strategia reeducării. Ideea de reeducare fusese aplicată, de altfel, după „experimentul Pitești”, pe întregul popor român, chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme și de anvergură specifice. Așa încât unul din cuvintele-cheie ale recuperării ideologice a protestatarilor brașoveni care „trădaseră” clasa muncitoare a fost tocmai reeducarea. Documentele de la procesul muncitorilor indică limpede că inculpații „se pot reeduca sub supravegherea unor colective de muncă”, drept care, deși condamnați la închisoare, ei vor fi trimiși la „muncă corecțională”, scopul autorităților fiind reeducarea „infractorilor”: aceștia vor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
piață pentru locuințe, îmbrăcăminte, mobilier și alte produse de calitate. Clasa mijlocie Este reprezentată de funcționarii și muncitorii cu venituri medii, care cumpără produse la modă, de marcă, locuiesc în „cartierele bune” ale orașului și „fac ceea ce se cuvine”. Clasa muncitoare Este constituită din muncitori cu venituri medii, din persoane cu „un stil de viață muncitoresc”, indiferent de venit, educație sau profesie. Clasa muncitoare păstrează un număr mare de stereotipii și diviziunea strictă a funcțiilor pe sexe. Pătura superioară a clasei
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
produse la modă, de marcă, locuiesc în „cartierele bune” ale orașului și „fac ceea ce se cuvine”. Clasa muncitoare Este constituită din muncitori cu venituri medii, din persoane cu „un stil de viață muncitoresc”, indiferent de venit, educație sau profesie. Clasa muncitoare păstrează un număr mare de stereotipii și diviziunea strictă a funcțiilor pe sexe. Pătura superioară a clasei de jos Deși au o ocupație, persoanele din această categorie trăiesc totuși la limita sărăciei. De cele mai multe ori au o educație insuficientă, o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
piață pentru locuințe, îmbrăcăminte, mobilier și alte produse de calitate. Clasa mijlocie Este reprezentată de funcționarii și muncitorii cu venituri medii, care cumpără produse la modă, de marcă, locuiesc în „cartierele bune” ale orașului și „fac ceea ce se cuvine”. Clasa muncitoare Este constituită din muncitori cu venituri medii, din persoane cu „un stil de viață muncitoresc”, indiferent de venit, educație sau profesie. Clasa muncitoare păstrează un număr mare de stereotipii și diviziunea strictă a funcțiilor pe sexe. Pătura superioară a clasei
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
produse la modă, de marcă, locuiesc în „cartierele bune” ale orașului și „fac ceea ce se cuvine”. Clasa muncitoare Este constituită din muncitori cu venituri medii, din persoane cu „un stil de viață muncitoresc”, indiferent de venit, educație sau profesie. Clasa muncitoare păstrează un număr mare de stereotipii și diviziunea strictă a funcțiilor pe sexe. Pătura superioară a clasei de jos Deși au o ocupație, persoanele din această categorie trăiesc totuși la limita sărăciei. De cele mai multe ori au o educație insuficientă, o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
au fost terminate la timp și livrate conform Înțelegerii. Întrebate de ce au luat inițiativa de a face piesele, una dintre femei a răspuns: „N-am vrut să ne Încălcăm promisiunea și să ne dezamăgim clientul”. O fotografie a celor două muncitoare În timp ce munceau este afișată În zona de producție, pentru a le aminti tuturor că trebuie să faci tot ce Îți stă În putință pentru a satisface nevoile clienților. Iată ce Înseamnă cultură organizațională. Cultura pe care o poți vedea și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
feministele clasei de mijloc nu pot să joace rol de avangardă și pentru promovarea drepturilor celorlalte femei, dar să nu postuleze propria condiție drept „condiția femeii”, în ciuda multelor asemănări via patriarhatxe "„patriarhat". Au existat numeroase personalități care reprezentau preponderent femeile muncitoare (Clara Zetkinxe "„Zetkin,Clara", Rosa Luxemburgxe "„Luxemburg,Rosa", Lily Braunxe "„Braun,Lily", Inessa Armandxe "„Armand,Inessa", Aleksandra Kollontaixe "„Kollontai,Alexandra"), dar revendicările feministexe "„feminist" din interiorul mișcării socialiste au fost în general ignorate de bărbați, pe principiul că „problema femeilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
candidaturii femeilor măcar la nivelul alegerilor comunale, dacă nu și parlamentare. Dar socialistele au refuzat fiindcă liberalele limitau cererile lor privind dreptul de vot la femeile știutoare de carte. În acest fel excludeau o bună parte din țărănci și din muncitoarele din uzine. Liberalele aveau însă și ele dreptatea lor în context. Ele nu puteau să fie maximaliste o dată ce această inițiativă se petrecea în 1914, și votul universal masculinxe "„masculin" era încă departe (Mihăilescu, 2002, p. 30). Încă multe organizații purtau
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
p. 30). Încă multe organizații purtau denumirea de asociații ale „doamnelor”, adică mai ales ale celor pe care azi le-am numi clasa de sus și clasa de mijloc sau, mai larg, ale femeilor educate. Venirea comunismului a acordat prevalență muncitoarelor și țărăncilor (clasei conducătoare și principalei sale aliate). Femeile educate (intelectualele) nu au putut avea proeminență. Comunismulxe "„comunism" a consfințit politica datoriilor multiple pentru femei, devenite universal „tovarășe” pe fondul înmormântării drepturilor individuale, a individualismului și a interesului personal. Istoria
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
înfierate ca burgheze, în schimb cea de autosacrificiuxe "„autosacrificiu" ca datorie era ridicată la rang de virtute morală fundamentală (vezi Miroiu, în Rennexe "„Renne,Tanjia"15, 1997). Debuturile comunismului au însemnat și în România o frenezie stahanovistă, populată propagandistic cu muncitoarele fruntașe răsplătite că depășesc planul: „Femeile pot contribui la îndeplinirea și depășirea planului, la înflorirea socialismului și patriei”, dar acestea nu muncesc pentru ele, ci pentru partid. Multe femei au povești fascinante care încearcă să convingă asupra marilor realizări posibile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Multe femei au povești fascinante care încearcă să convingă asupra marilor realizări posibile prin comunismxe "„comunism": una dintre ele era președinta unui CAP aflat pe moșia pe care lucrase la chiabur. „Principala funcție a femeii era pe atunci cea de muncitoare, în fabrică sau pe ogor; urmau apoi meseria de mamă, cea de gospodină și ultima - atât în ordinea enumerației, cât și în cea a importanței - calitatea de intelectuală.” (Gheonea, 2003, p. 127) Așa cum reiese din analiza propagandei 16, după acea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
femeilor era, ne reamintește Gail Kligmanxe "„Kligman,Gail" în Politica duplicității, 2000, aceea a unor ființe robuste, „cu o mână pe strung și alta pe steag”, capabile de o îmbinare armonioasă și fericită a celor două roluri, de mamă și muncitoare, propaganda făcând apologia șansei de a avea dublă zi de muncă. Ele puteau și trebuiau să muncească, să nască, să crească și să educe copii, „constructorii de mâine ai societății socialiste multilateral dezvoltate”. Propaganda pronatalistăxe "„propagandăpronatalistă" a debutat în România
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
puteau articula, își recita în fața celorlalți demascarea. Spune, banditule, criminalule, noi știm tot, dar vrem să auzim din gura ta spurcată, nu poți să ne minți, spune ce n-ai spus la anchetă, da, sunt vinovat de crime împotriva clasei muncitoare, mulțumesc celor care m-au ajutat să-mi recunosc greșelile și partidului ce, pedepsindu-mă după cum merit, mă va ajuta să fiu liber și hotărât, să lupt împotriva celor care uneltesc contra socialismului și a poporului muncitor. Și, dacă taică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]