612 matches
-
Giovanni Boccaccio, ce se dovedise mai schematic și mai interesat de firul epic decât de reliefarea caracterelor în mod vădit, ne conturează o lume a decăderii eclesiastice, a optării pentru malefic, perceput desigur ca o înclinație permanentă spre deliciile vieții mundane. 551 Ibidem, p. 257. 552 Ibidem, vol. I, p. 248. 150 Am remarcat în capitolul precedent falsitatea vocației stareței din suita pelerinilor, preocuparea ei excesivă pentru manierele lumeși și pentru afișarea unui comportament aristocratic, pretențiile de instrucție îngrijită, lipsa unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
plebeie și arată cu degetul spre tot ceea ce reprezintă spiritual, abuz, falsitate, un univers care, totuși, mai păstrează ceva din viața cavalerească de altădată. Devine o nouă „comedie”, nu una divină, ca cea a lui Dante, ci o alta, total mundană. 571 Decameronul și Povestirile din Canterbury pot fi supranumite o Commedia Umana 572 și această denumire li se potrivește, nu doar pentru că aceaste opere portretizează admirabil viața umană, dintr-o perspectivă mai mult comică decât gravă, serioasă, ci mai ales
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mereu drapată în misterul care o înconjura, care nu doar farmecă, ci produce și o înălțare într-o dimensiune elevată, spirituală, așa cum fusese personajul feminin dantesc. Aceasta inspira o dragoste lumească, dar reușea să-l determine pe poet să transceandă mundanul și să pătrundă, în cele din urmă, în sfera celestă. Autorul Divinei Comedii considera că iubirea și noblețea sunt îngemănate 582, iar frumusețea își găsește sălaș acolo unde se află virtutea, el construind astfel un lanț indestructibil: iubire - noblețe - frumusețe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a cura di A. E. Quaglio, în Tutte le opere, vol. II, Mondadori, Milano, 1964, p. 155. (trad. n.) 609 Judith Serafini-Sauli, op. cit., pp. 31-32. 610 Ibidem, p. 32. 611 Alexandru Balaci, op. cit., p. 70. 168 păstreze, devine mult mai mundan, cu pasiuni și tentații firești umane, uitând de nobila sa misiune, aceea a exemplarității. Opera rămâne o parabolă, Ninfale d’Ameto devinind mai mult un exemplu de indulgență senzuală convertită, în ultimul moment, în acceptare a moralității, a salvării sufletului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de grație, se stinge reveria iubirii și bucuria comuniunii cu 664 Ibidem, p. 58. 665 Ibidem, p. 63. 666 Ibidem, p. 60. 667 Ibidem, p. 67. 668 Ibidem, p. 61. 183 perfecțiunea, femeia ideală nu mai este accesibilă în planul mundan. Moartea ei golește de sens universul intim masculin, sărăcește o lume. Cavalerul în negru devine un simbol al durerii și trimite cu gândul la prototipul cristic, imago pietatis 669 , atrăgând din partea cititorilor compasiunea. Femeia iubită, decedată, a lăsat în urma ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mea”680. Zeiță și femeie în același timp, ea îmbină realul cu fabulosul, devenind un prototip al spiritului de sacrificiu în iubire și al fidelității: a fost preschimbată în stea de către Jupiter (așadar a primit atributul luminii, simbolizând detașarea de mundan și accederea la o dimensiune celestă, a imaculării). Albul devine culoarea emblematică a tuturor personajelor angelice: „șiatâtea alte însușiri vădea/ Câte petale-n cercul ei de nea”681. Donna angelicata se cuvine a fi lăudată de către poet pentru eternitate: „și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în viața cetății, iar în absența lui Valter este cea care face dreptate, dovedind discernământ, măsură și înțelepciune: „Încât din cer părea trimisă, frate,/ Pentru obștească pace și dreptate.”792 O nouă accentuare a desprinderii, prin cumulul de calități, de mundan și accederea la dimensiunea celestă, a purității absolute. 785 Ibidem, pp. 344-345. 786 Ibidem, p. 345. 787 Ibidem, p. 347. 788 Ibidem, p. 348. 789 Ibidem. 790 Ibidem, p. 349. 791 Ibidem, p. 350. 792 Ibidem, p. 351. 215 Condiția
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
accepte un mariaj al abstinenței. Prezența îngerului, care o păzește și pe care tânăra promite că îl va revela și soțului, dacă acesta va accepta religia creștină, vine să confirme faptul că perfecțiunea morală a Ceciliei o ridicase din planul mundan, oferindu-i ca alternativă pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a sacrului camuflat în profan. Gestul ei, dar și al soțului care acceptase convertirea, este răsplătit cu încununarea divină, simbolică celor virtuoși, curați. Un înger le rostește solemn
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și în Filocolo [tot opere de tinerețe ale lui Boccaccio, n. n.] personajele erau abstracțiuni, asemănătoare cu personificările din alegorii. Aici, deși suntem departe de un portret psihologic complex, caracterizările sunt mult mai realiste, deoarece se mișcă doar pe tărâmul pasiunii mundane. Troiolo, ca și Florio, eroul din Filocolo, este tânăr, romantic și nobil în tot ceea ce face; dar în același timp este portretizat ca fiind labil și nehotărât. Ar fi incapabil să o seducă pe Criseida dacă ar fi lăsat singur
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
iert, căci s-a căit,/ și o mai iert din milă, negreșit.”966 Personajul feminin din poemul chaucerian ilustrează, aparent, o donna angelicata, ea reușește să coboare din spațiul unei idealități artificiale, în care o poziționase îndrăgostitul Troil, în acela mundan, mult mai veridic. La începutul poemului nu știm mai nimic despre ea, cu excepția faptului că este încântătoare, frumoasă ca un înger, o creatură legată indiscutabil de spațiul celest: „Cresida o chema pe-acea domniță,/ Iar după gândul meu, în Troia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
critică asupra dragostei. Numai în Decameronul cele două puncte de vedere puteau fi întâlnite în mod simultan. În lumea plurivalentă a acestei capodopere toate atitudinile și stilurile de viață coexistă, de la cele mai rafinate și mai curtenești, până la cele mai mundane și licențioase. În întregul complex al operelor boccaccești scrise în limba vorbită, Corbaccio poate fi privit ca o extremă a unei cariere literare, care de obicei poate fi dialectică (de exemplu opoziția Venus - Diana) și care cunoaște un moment de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
demonstrăm, pe parcursul tezei, că rezidă în eleganța stilului, în bogăția subiectelor abordate, în sinceritatea narațiunii, în dialogul viu și satira fină și nu numai atât.1047 Acești scriitori au rămas nume marcante în literatura universală, deoarece reușesc o evadare în mundan, de care Dante sau alți autori medievali nu fuseseră capabili, nu mai avem poeți visători, contemplativi, ci lucizi, realiști. Nu mai sunt distanțați de personajele lor, se află de fapt, prin intermediul naratorilor, în mijlocul acestora (este cazul lui Chaucer, prin naratorul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
model pozitiv, donna angelicata, nu este, de fapt, unul veridic, pe gustul unor spirite laice și realiste cum sunt cele de la sfârșitul Evului Mediu. De aici demistificarea unui prototip feminin pozitiv și preferința pentru o nouă tipologie, profund ancorată în mundan, care se face auzită, care are o voce distinctă, care dorește o reevaluare a poziției femeii în familie și în societate, care vrea să fie independentă, liberă pe deciziile și pe propriul trup, să cunoască lumea, să se emancipeze de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
p. 113. (8) Ibidem, p. 117. (9) Livius Ciocârlie, Fragmente despre vid, Editura Cartea Românească, București, 1992. (10) Raphael Molho vorbește, În studiul citat (p. 119) de „un rău și de un viciu” intrinseci jurnalului intim, provocate de invazia „exteriorității mundane”. (11) Eric Marty, L’écriture du jour. Le Journal d’André Gide, Gallimard, Paris, 1985, p. 157. (12) Arșavir Acterian, Jurnal În căutarea lui Dumnezeu, Institutul European, Iași, 1994, p. 216. (13) Ștefan J. Fay, Caietele unui fiu risipitor, Humanitas
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu clămpănitul vătraiului? Să luăm îndeaproape cercetare cum se prăjește slănina, cum fierbe ciorba, cum se rumenesc plăcintele, care-i rânduiala felurilor de bucate și ce vinuri s-au ales pentru fiecare fel") din care nu lipsește nimic, nici preocupările mundane, nici opiniile filozofice ori meditațiile. "Pantagruelismul este arta de a fi vesel, înțelept și bun. De aceea arta de a chefui vesel și înțelept ține de însăși esența pantagruelismului"248, avea să amintească Bahtin. La câteva luni după reeditarea cărții
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
firesc, iar lor li s-a adăugat, în anumite capitole, și înclinația de a parodia Utopia lui Thomas Morus, cum avea să-și noteze Erich Auerbach, constatând că cetatea utopică rabelaisiană este una întoarsă pe dos și mai apropiată de mundan, de omenesc sub toate aspectele sale, incluzând grotescul, decât de ideal și perfecțiune: "Să nu uităm că Rabelais a denumit la început țara uriașilor săi Utopie, o denumire pe care a împrumutat-o din opera lui Thomas Morus, apărută cu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ilustrat de: utilizarea forței, dezvoltarea unui sistem de justiție global, relația dintre securitatea națională și libertățile civile ș.a. (Koh, 2003:318). Tipurile de optimism / pesimism sunt extrem de diverse, precum și cauzele care le sunt atribuite; întâlnim sintagme precum pesimism / optimism cultural, mundan, social, situațional, dispozițional, cronic, recent ș.a. Wallerstein (1996:7) vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca imperfectă" și împământenirea credinței că a rămâne așa și de optimism mundan ca despre o credință în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
națională și libertățile civile ș.a. (Koh, 2003:318). Tipurile de optimism / pesimism sunt extrem de diverse, precum și cauzele care le sunt atribuite; întâlnim sintagme precum pesimism / optimism cultural, mundan, social, situațional, dispozițional, cronic, recent ș.a. Wallerstein (1996:7) vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca imperfectă" și împământenirea credinței că a rămâne așa și de optimism mundan ca despre o credință în posibilitatea îmbunătățirii lumii sociale. Bennet (2001) discută conceptul de pesimism cultural ca o
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sintagme precum pesimism / optimism cultural, mundan, social, situațional, dispozițional, cronic, recent ș.a. Wallerstein (1996:7) vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca imperfectă" și împământenirea credinței că a rămâne așa și de optimism mundan ca despre o credință în posibilitatea îmbunătățirii lumii sociale. Bennet (2001) discută conceptul de pesimism cultural ca o chestiune de dispoziție psihologică sau biologică. Sandu (1999:44-7) diferențiază între pesimism cronic și recent și între optimism de reacție și continuitate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Herseni, 1969:83). Spiritul este așadar o realitate de ordin superior care leagă individul și societatea. Societatea este, în această viziune, viață spirituală. Cu alte cuvinte, dacă în capitolul anterior am analizat teorii ale identității adresate în principal conștiinței, raționalului, mundanului, aici o să ajungem să vedem o altă față a abordărilor identității, și anume o perspectivă adresată spiritului și, mai mult decât atît, adâncimilor spirituale, latențelor, abisalului uman. Aceleași întrebări Cum e înțeleasă identitatea? Cum se constituie ea? Care sunt coordonatele
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
referitoare la reprezentările colective. Însă în timp ce acestea din urmă au fost privite ca fenomene psiho-sociale statice, invariante, în care sunt incluse toate modurile de cunoaștere (cunoștințe, mituri, ideologii), reprezentările sociale în viziune recentă sunt concepute ca imagini concrete ale realului, mundanului, și totodată ca semnificații ale acestor imagini. Reprezentările sociale înțelese ca imagini asupra realității cotidiene împărtășite de membrii unui grup joacă un rol foarte important în atașamentul pe care îl are un actor social față de grupul său de apartenență, deci
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
estetică. Imaginea sinestezică din enunțul de intitulare - corola de minuni a lumii - figurează misterele existenței ca reprezentare sferică, perfectă (corola), de o miraculoasă frumusețe și armonie (simbolul floral), care sunt însă fragile, inefabile, ușor de strivit. În textul poetic, corola mundană se asociază altei imagini, definitorie pentru întregul volum: lumina, semnificant al cunoașterii. Ideile poetice prin care se dezvoltă tema cunoașterii și cea a singularității artistului modern sunt sugerate prin antiteza lumina altora/lumina mea. Cele două sintagme figurează metaforic cunoașterea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
însemnele unui mental cu nostalgii de integralitate de unde trimiteri la Homer, la Enkidu (invocat de Nichita Stănescu), la neoplatonicianul Marsilio Ficino, la Goethe și Dostoievski, la Rilke și Borges; modernul eruptiv, "nebun după pictură", cheamă în pagină exponenți ai freamătului mundan precum Géricault, norvegianul Munch, Van Gogh, japonezul Hokusai. Trei ani mai târziu, în Poeme din Ev-mediul odăii (1991, un George Vulturescu pasional, un imaginant bine așezat în propria-i mitologie și în prorpiile tipare mentale, se adresează (ca odinioară Vinea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
A ținut să-L vedem cît este de real. Și transcendent, integrator, integru integral și inclusiv, total. Pe cruce, lumea moare și învie odată cu Fiul omului, întru Sine. Aceasta nu e istorie, căci se petrece continuu, istoria e o invenție mundană, ce introduce timpul, de care nu este nevoie, de aceea mă străduiesc să mă exprim mereu la prezent, un prezent continuu, fără început și fără sfîrșit. Istoria e pentru cei care cred că se nasc și mor, nu pentru cei
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în lipsa căreia s-a instaurat un fel de nihilism autodestructiv. Liantul spiritual este așteptat, de o parte și de alta a Atlanticului, de la organizațiile secrete, numai că aceastea și-au cam uitat doctrinele lor ezoterice și cultivă mai mult puterea mundană. Organizațiile catolice stau mai bine ideologic și se pare că au reușit să se adapteze la provocările și schimbările uriașe din ultimele decenii. De ce credeți că ultimii doi papi au colindat lumea în lung și în lat? În 1867, SUA
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]