1,285 matches
-
ctitorului, și apoi Frumoasa. De ce a purtat biserica Frumoasa numele de Gala din Gios? Pentru că bunul voievod Petru Șchiopu, care a fost numit de Grigore Ureche ca fiind „o matcă fără ac”, a dăruit lui Melentie Balica - din neamul Buzeștilor munteni - terenul unde acesta a ridicat o biserică, pe locul Frumoasei de astăzi. Încă o întrebare, fiule, și te iert. De când poartă numele de Frumoasa această biserică? Apoi nu ți-oi putea spune taman ziua când i s-a spus așa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
zile, adică la 12 decembrie 1627 (7136), când voievodul spune: „Am miluit sfânta noastră rugă... cu un sat, anume Șipotele, în ținutul Hârlăului, pe râul Miletin, cu iazuri și cu mori și cu vii și cu toate hotarele, și satul Muntenii, cu mori pe râul Bârlad, în ținutul Vasluiului”. Zâmbind, călugărul a adăugat: Deși e de mirare, am să-ți spun că în aceiași zi, adică tot la 12 decembrie 1627 (7136), Barnovschi voievod mai miluiește „Sfânta mănăstire ce iaste zidită
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu condescendență și n-am încotro... îmi văd de drum. În scurtă vreme dau buzna pe poarta Grădinii Botanice. Străbat aleile ei cu pas vioi și la un moment dat zăresc mănăstirea sfântul Atanasie, pitită printre vii în umbra dealului Muntenilor. Mă apropii de ea cu spusa lui Nicolae Iorga din 1907 în minte: „O mână de călugări a ridicat aici în codrii Iașilor un schit din scânduri înconjurat de căsuțe țărănești ale umililor monahi”. Apoi în 1638 a venit Vasile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cancelarii și În biserică prin secolul al XI-lea. Lumina... nu ne venea, ca azi, de la Răsărit, ci din Sud, de la Bulgari, prin „Grecii” Chiril și Metodie... - Tu nu-nțelegi că eu vorbesc de Basarabeni, nu de toți Românii? Repet: Munteanul, Olteanul, Ardeleanul, Moldoveanul dintre Prut și Carpați auzeau, În biserică, o limbă străină: slavona - dar nu era limba ocupantului! Re-repet: Basarabenii, ocupați de Ruși, nici În biserică nu scăpau de „rusasca lor” - deci... - Uite de ce baba n-are roate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu oaspeții. Zice: - N-am fost pe-acolo, dar am auzit... Pe voi v-au ținut sub ocupație Ungurii o mie de ani, dar când v-ați liberat și voi, În 1918, erați mult mai țivilizați, cum spui și decât Muntenii și decât Moldovenii, care erau demult liberi. Noi Însă am stat sub Ruși numai o sută de ani - și uite cum ne-au dat Înapoi cu sute și cu sute de ani... - Ce știu io ce zâci de sute-de-ai, face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mesei. Suntem o țară modernă și independentă, unde toți trebuie să fim egali, pentru că dacă fiecare s-ar conduce după propriile sale obiceiuri, n-am mai putea fi cârmuiți. Cum să împaci obiceiurile locuitorilor de la țărmul mării cu cele ale muntenilor sau cu cele ale beduinilor și tuaregilor din deșert? Trebuie să punem punct și să începem din nou, impunând o legislație comună; altfel, ne prăbușim într-o prăpastie. Nu înțelegi? — Ba da. Se poate înțelege când ți-ai făcut studiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
a satului Muntenii de Sus, pe interfluviu a două pârâiașe, au fost descoperite urme de locuire reprezentate de fragmente ceramice, din epoca bronzului târziu (aprox. 1350-1200 î.Hr.). Prima atestare documentară a satului Grumăzești (dispărut între timp și identificat între satele Muntenii de Sus și Moara Domnească), a fost uricul din 15 octombrie 1491, prin care domnul Ștefan cel Mare înzestra târgoveții vasluieni, răsplătindule fidelitatea, cu o mare moșie, ale căror hotare erau prespre câmp și prespre pârâul Săratei la deal, la
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
apoi apucă drumul în pădure, și apoi în gios. Și din gios de pădure în capul dumbrăvie, în dreptul pădurii, la movila săpată, și apoi în gios peste zăpodie și peste drumul ce merge de la Vaslui la Iași. Istoria satului răzășesc Muntenii de Sus începe cu venirea și statornicirea oamenilor,pe aceste locuri între anii 16981720, când presați de stăpânirea maghiară, o parte a ardelenilor au trecut munții, așezându-se în aceste ținuturi. Întrebarea este de unde au venit? Unii cercetători îi consideră
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
parte din locuitori au trecut munții căutând sprijin la domnii moldoveni. Cancelariile domnești le-au dat pământuri unde să se stăpânească cu puțina lor avere. Din Cronica Liuzilor, nr.2, din 1805, publicat în Uricariul lui Th. Codrescu, aflăm că Muntenii de Sus avea 70 de liuzi (oameni străini, de peste hotar, fără bir) care lucrau la paharnicul Mihalachi Miclescu și la Vasile Miclescu. Că sunt oameni de la munte, de unde vine și numele satului, că erau oieri în Transilvania nu avem nici o
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
a locuitorilor comunei Muntenii de Sus, la războaiele pentru neatârnarea neamului românesc. Ocupații Deși au trecut aproape 300 de ani, oamenii și-au păstrat ocupația de bază-creșterea oilor, și-au păstrat graiul și obiceiurile cu care au venit de peste munți: "Muntenii erau oameni înalți, purtau cojoace înflorate ca pe la ei au adus moda nemțească a cismelor cu scârț. Ei zic în loc de vie-jie, bade-bage, viță-jiță " ...sunt oameni harnici, hotărâți, economi.” Obiceiuri specifice regiunii În sat se păstrează până azi portul popular și
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
jienii-din care azi copiii mai interpretează doar secvența “Anul Nou și Anul Vechi” și mai ales “Rândurile”. Dansul "Rândurile" cu tradiții care se pierd în timp (dar care riscă să dispară) se organizează cu ocazia Anului Nou și reprezintă emblema Muntenilor de Sus. Este dansat de o formație de 14 băieți, acompaniați de un trișcar. Costumul specific este alcătuit din ițari, bocanci, cămașă, curele bătute cu nasturi de metal, pluover de lână, bariz, fustă, brâu cu ciucuri, la picioare clopoței iar
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
ale dansatorilor, strigăturile având un caracter ritualic, astral. Tocmai pentru a intra în atmosfera sărbătorilor, m-am gândit să vă destăinui câteva informații despre obiceiurile de Crăciun. Pentru a afla mai multe despre obiceiurile și tradițiile de Crăciun din Comuna Muntenii de Sus, județul Vaslui am stat de vorbă cu unul din locuitorii acestei comune și anume cu bătrânul CIULEI IOAN. Care este obiceiul de Crăciun pe care dumneavoastră îl îndrăgiți cel mai mult? Obiceiul meu preferat este Tăierea porcului deoarece
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
de Crăciun. Tăierea porcului din ziua de azi se face la fel ca "odinioară"? Nu, astăzi au aparut tot felul de legi care ne împiedică să tăiem porcul așa cum o făceam cândva. Povestiți-ne despre acest obicei Desigur, în comuna Muntenii de Sus porcii se taie în ziua de Ignat, se adună la tăiatul porcilor mai mulți oameni, dintre ei e unul mai bun, de pe a carui mână carnea se fragezește. Adună paie, gateje și tuleie de haldan, cu care fac
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
strice carnea. Ce se întâmplă dacă oamenii nu taie porcul de Ignat? Toata lumea știe că porcul se taie de Ignat iar cel ce nu face asta va avea ghinion în noul an. Ce alte obiceiuri mai sunt în Comuna Muntenii de Sus? Un alt obicei păstrat cu sfințenie în Comuna Muntenii de Sus este colindatul cel ce nu primește colindătorii este considerat zgârcit și se zice că anul care vine pământul pe care acesta îl va semăna nu va avea
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
Ignat? Toata lumea știe că porcul se taie de Ignat iar cel ce nu face asta va avea ghinion în noul an. Ce alte obiceiuri mai sunt în Comuna Muntenii de Sus? Un alt obicei păstrat cu sfințenie în Comuna Muntenii de Sus este colindatul cel ce nu primește colindătorii este considerat zgârcit și se zice că anul care vine pământul pe care acesta îl va semăna nu va avea roade. Există vreun obicei specific acestei comune? Un obicei specific Comunei
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
de Sus este colindatul cel ce nu primește colindătorii este considerat zgârcit și se zice că anul care vine pământul pe care acesta îl va semăna nu va avea roade. Există vreun obicei specific acestei comune? Un obicei specific Comunei Munteni de Sus este RÂNDURILE. Rândurile constau într-o horă a veseliei la care iau parte doar flacăii din sat. Cel ce primeste Rândurile în casa sa va avea parte în noul an de bucurie, sănătate și roade în domeniul agriculturii
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
preoților cărturari, al poeților și predicatorilor, care timp de peste 300 de ani (de la Mihai Viteazul - n. ns., I. A.) au frământat necontenit sufletul neamului, l-au trezit, l-au lămurit prin scrisul lor [...], accentuând cu neîntreruptă stăruință că moldovenii și muntenii și ardelenii, fiind de aceeași origine, formează un singur neam”. Marii noștri geografi au procedat la descrierea și caracterizarea acestui teritoriu, precizând, fără nici o urmă de revizionism, că statul realizat în 1918 nu a cuprins și nu putea cuprinde pe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de noapte, o necunoscută, care a deșteptat paznicul, cerând o cameră, dar într-o limbă atât de neînțeleasă, încît omul a venit la mine să-l descurc. Am ieșit cu pelerina aceea îmblănită, himalayană, care îmi dă un aspect de muntean mongol. Pe un chaise-longue din verandă se trântise, istovită, o femeie, din care n-am văzut la început decât părul bălai și mâinile puțin prea mari, cu care își ținea strâns pe trup un trench-coat mizer. Nu știa decât câteva
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
zidită de Vasile Lupu, mare vornic al Țării de Sus. Biserica a fost refăcută în sec al XVIIlea cu elemente păstrate de la cea veche, conform unui document din anul 1717, din timpul domniei lui Mihail Racoviță. Biserica "Trei ierarhi”din Munteni de Jos Clădirea bisericii Muntenii de Jos a fost construită "pe râpă”, ,sub domnia lui Ștefan cel Mare și extins sub domnia lui Petru Rareș. Planul bisericii este cu turla amplasată deasupra pronaosului încadrându-se într-un dreptunghi cu dimensiunile
ISTORICUL BISERICII SFANTUL GHEORGHE. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2088]
-
În prima duminică, locotenenții Își adună fiecare soldații din baterii la o discuție. Stăm În fața punctului de comandă din liziera de mesteceni, sub o prelată, și nu prea știm la ce să ne așteptăm. Locotenentul nostru, cu aerul lui de muntean sfios, un spărgător de lemne roșu În obraji, ne spune cu o voce moale și subțire că În zilele următoare se va face o baterie nouă care Într-o săptămînă va fi detașată undeva În sud, În Bărăgan. Jurămîntul o să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
din Bărăgan, la rudele mele din Ardeal, la toți ungurii pe care i-am cunoscut vreodată... numai oameni ca lumea, oameni buni... și ăștia, deodată, vorbesc prostii... În fine, Între toți românii ăia din corpul de gardă, mulți olteni și munteni, era și un ungur, care n- avea nici un cuvînt de spus cînd locotenetul ăsta care era OS și-a dat În petec... un tip uscat, ciolănos, cu o figură spelbă, seamănă un pic cu Stancu... zicea că ungurii, futu-le
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
actes du VIIe congres annuel, Canadian Association for the Study of Adult Education, University of Calgary, 1988 MOULIN, RAYMONDE (coordonator), Sociologie de l'art, L'Harmattan, Paris, 1999 MOULIN, RAYMONDE, L' artiste, l'institution et le marché, Flammarion, Paris, 1997 MUNTEAN, ANCA, Incursiuni în creatologie, Ed. Augusta, Timișoara, 1994 MUREȘAN, P., Culoarea în viața noastră, Ed. Ceres, București, 1987 NECULA, MARCEL, Rezultatele anchetei psihosociologice desfășurate la Muzeul Tehnicii Populare în CIBINIUM, Sibiu, 1974-1978 NECULA, VIORICA, "Muzeul american în aer liber. Probleme
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
care fac cincizeci de porci domnești... să se lase în pace... să nu-i tulbure cu nimic”. ― Același voievod, la 12 decembrie 1627 întărește ctitoriei sale Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Iași stăpânirea asupra satelor Șipotele, din ținutul Hârlău, și Munteni, din ținutul Vaslui, ambele sate având: iazuri, mori, vii, livezi... ― Să vedem, părinte, ce spune Miron Barnovschi Moghila voievod la 23 februarie 1629: “Iată domnia mea m-am milostivit și am dat o pivniță din Chervăsărie, (vamă) ce este... unde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
soldaților atâtea kilograme de carne maiorului X, căpitanului Z, plus cât au luat majurii. Caii mor de foame fiindcă boabele le mănîncă gâștele majurilor, fânul... Mare, bun și adevărat om a fost colonelul Coajă. În fine, trecând peste altele, de la Munteni, după ce ni s-a dat masa la toți, bucătăriile pe roate fierbeau de mama focului, ne-am așezat în coloană de marș pe batalioane, companii și plutoane, cu colonelul nostru drag în frunte, călare pe un cal mare și frumos
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
al Cultelor și Instrucțiunei Publice 60 [TITU MAIORESCU] Iași, în 8 august 1875 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 200 Se recomandează cererea de permutare a învățătoriului Ștefan Băncescu. Domnule Ministru, D. Ștefan Băncescu, normalist, actualul învățătoriu din comuna Muntenii de-Sus, plasa Crasna, județul Vaslui, cere permutarea sa în aceeași calitate la școala din comuna Borăștii, plasa Fundurile, același județ. Nefiind nimic împrotivitoriu acestei cereri; subsemnatul are onoare a v-o supune spre aprobare Revizor școlar: M. Eminescu Domniei sale
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]