3,559 matches
-
interior iar după serenada serii din interior spre exterior. Plouă nepermis de mult, ploaia lasă urme de tristețe care curg, mă uit în mine să te caut, ești și tu un fluid pe care greu îl cuprind în picăturile mele murale. Te apleci și-mi șoptești cuvinte care zgârâie ... aș vrea să stau în fața șemineului bătrân cu o liniște clădită, nu vreau să mă consum în timpul care trece, nu vreau să-mi stau în cale, aș vrea să văd o ieșire
CRISTALUL FĂGĂDUIT – DIN NOI, ÎMPREUNĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357176_a_358505]
-
l-a înlocuit pe cel ridicat de călugărul grec, măcinat de numeroasele cutremure din prima jumătate a secolului al XIX-lea. În anul 1861, pictorul Pârvulescu îl zugrăvește, iar în anul 1915 profesorul ploieștean Thomescu îi reface în ulei pictura murală. La începutul anilor ‘90, biserica veche devenind neîncăpătoare, s-a impus cu necesitate ridicarea uneia noi, care poartă hramul „Sfânta Treime“. După cum am mai spus, la 25 iunie 1995, s-a pus piatra de temelie, iar la 8 iunie 1997
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
a fost ridicată, între 1941-1955, în continuarea altarului celei distruse în 1941, pe locul căruia sălășluiește, spre veșnică veghere, făclia unei candele”,își încheie povestirea maica Eleodora, pentru a ne lăsa o clipă de spovedanie, în fața altarului. Împodobită cu pictură murală de către Andrei Răileanu și Emil Ivănescu, în 1955, cu iconostas din lemn și strane sculptate de către ieromonahul Antonie Ciobanu și monahul Varlaam Surugiu, biserica este păstrătoarea unor mărturii ale artei și culturii bisericești din secolele anterioare. Chiliile celor 21 de
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
țesutului, dar și o importantă sursă de venituri pentru mănăstire. Undeva, în stânga aleii ce duce către biserica principală, parcă odihnindu-se la subțioara vremii, se înalță Biserica-bolniță „Învierea lui Lazăr”, construită între 1884-1888, după planul arhitectului Niță Popescu, cu pictura murală executată de renumitul zugrav Ilie Petrescu, împreună cu ilustrul său fiu, Costin Petrescu și Nișă Poșoiu din Pitești. Lângă aleea principală, în fața casei Topîrceanu e fântâna construită cu efortul fizic și financiar al Înaltpreasfințitului Calinic, arhiepiscopul Argeșului și Mușcelului, în 1993
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
vechimea primordială a poporului român în spațiul său de geneză.” Cercetând cu spiritul său analitic, de istoric si artist, patrimoniul monastic al Bucovinei, în frunte cu Biserica de la Voroneț, Andrei Vartic vede în lucrările meșterilor de biserici și în icoanele murale ale pictorilor care le-au impodobit creații “coborâte parcă din ceruri”. În cuvioșii din mănăstirile și schiturile noastre, reprezentați de aceste icoane murale ale bisericilor carpatine, A. Vartic vede (cu ochii săi interiori, cei de savant) că aceștia “sunt iluminați
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
în frunte cu Biserica de la Voroneț, Andrei Vartic vede în lucrările meșterilor de biserici și în icoanele murale ale pictorilor care le-au impodobit creații “coborâte parcă din ceruri”. În cuvioșii din mănăstirile și schiturile noastre, reprezentați de aceste icoane murale ale bisericilor carpatine, A. Vartic vede (cu ochii săi interiori, cei de savant) că aceștia “sunt iluminați nu întru propria mântuire, ci întru mântuirea întregului neam omenesc”. În același context al prezenței lui Dumnezeu în omul neamului său, în scrierile
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
mijoc, numită „ușa împărătescă”, bogat ornamentată, destinată în exclusivitate preoților, și două uși laterale, „ușile îngerești”, mai înguste, pentru diaconi. Frumusețea și unicitatea elementelor arhitectonice ale bisericilor moldovenești construite în perioada de domnie a lui Ștefan cel Mare, împreună cu picturile murale, cu icoanele, cu bogatele decorațiuni, cu odoarele pe care le posedau, au dat acestor lăcașuri de cult o valoare deosebită, inestimabilă, devenind mândria poporului român și o parte importantă a bogăției patrimoniale și spirituale a acestuia. Este demn de menționat
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
adunându-ne firavi,/ la izvorul necuvintelor,/ ne-ai transformat pe toți/ în trinbulinzi;/ tu, cel care/ șiruind din condei ca un -escu/ ai scrijelit simplu/ pe-al meu suflet/...Nuichita...” În “retorica omnia”, “zvârliți dincolo de fericire,/goi și neprihăniți,/ acoperiți mural cu frunze,/ celor doi singuratici/ le rămăsese difuză o întrebare:/ oare nu era de vină copacul?”. Metaforele deosebite abundă și în “variantă de univers” unde „ despletiți, caii alergau la margine de lume,/ loveau stâncile cu copitele albe,/în goana lor
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
fi „uns” amu-amu - unor promisiuni tot mereu amânate !? Jarul de sub tălpi frigea al naibii și cei câțiva pași care o despărțeau de „duhovnicul” de ocazie păreau a fi nesfârșiți, îi asemuia cu „limbile de foc” ale iadului „proțăpit” în pictura murală de la intrarea în biserica satului ce „alinau” și pârjoleau „întru veșnicie” (la loc de verdeață și văduvit pururea de durere !) zvârcolelile păcătoșilor. Vecina știa câte ceva din încurcălelile (poate și învârtelile) vecinei mai vârstnice cu „cel mic de stat” și pentru că
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
grau va mai ieși. Acum se produc mari erezii, vechile monumente antice sunt distruse cu o barbarie nemaiîntânlită. Papa Grigore aruncă în Tibru statuile „păgânești”, considerate că sunt stăpânite de demoni. Acum se distrug templele, arcurile de triumf, amfiteatrele, picturile murale, teatrele în aer liber, Coloseumul, bazilicile în care locuiau bazileii ( conducătorii regionali) sunt transformate în mânăstiri sau biserici, textele antice grecești și romane sunt vânate și aruncate în foc sau dosite prin poduri de mânăstiri. Ordinul călugăresc al benedictinilor distruge
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
al benedictinilor distruge pe Monte Cassino ultimul Templu al lui Apollo, ridicând peste el prima așezare mânăstirească. Și în secolul al IX-lea continuă vandalismul. Un Claudiu, episcopul Turinului, se pune în fruntea unei mișcări iconoclaste, sfărâmând statuile, ștergând picturile murale, distrugând textele scriitorilor antici. Odon, abatele de Cluny, altădată iubitor al anticilor, într-un moment de exaltare, interzice studiul vechilor autori antici în mânăstiri. Papa Ioan al XVI-lea credea că Platon și Vergilui sunt niște vrăjitori pe care îi
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
și până la Pantocrator. Culorile fundamentale, roșu, galben, albastru, sunt magistral combinate, pictorul - un inițiat - a dat aspectul de strălucire și saturație în redarea imaginii consacrate. Suprafața pictată la demisol se întinde numai pe pereții verticali, tavanul a rămas alb. Pictura murală a fost realizată în tehnica «tempera», alcătuită în întregime dintr-o galerie de portrete de sfinți, dispuse pe vertical. Iconostasul, unicat de vitralii, este o gamă de mijloace expresive, specifice artei bisericești, vitraliul are o amplă palete de efecte pe
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
unde a fost adăpostit de un eremit ce l-a învățat cum să supraviețuiască în peșteri. După 14 ani de exil, revine pe tron și în semn de recunoștință transformă peșterile într-un magnific templu acoperit în întregime de picturi murale pe care-l dăruiește comunității budhiste. Picturile sunt recondiționate în sec. XII-XIII, apoi în sec XVIII. În temple se găsesc 153 de statui ale lui Buddha, trei statui de regi și patru statui de zei, doi din ei fiind, Ganesh
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A II A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359913_a_361242]
-
În altă ordine de idei, lucrarea „Lainici - Capodoperă a artei românești și europene” este o carte care analizează, explică și interpretează arta pictorului Grigore Popescu - Muscel, una dintre marile personalități ale culturii românești și europene, autor al unor superbe ansambluri murale în peste cincizeci de biserici monumentale din România, Germania, Ungaria, Serbia, Grecia, Franța și Cipru. Este un album de artă, imprimat pe hârtie cretată, cuprinzând un comentariu de o înaltă și exigentă ținută științifică și teoretică, precum și 803 imagini color
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
despre caracterul simbolic al bisericii mari (katolikonul mănăstirii) „Izvorul Tămăduirii” și, în special, despre pridvorul în stil brâncovenesc, respectiv neoromânesc, sunt o necesară lecție de erudiția și finețe analitică), din moștenirea culturală și spirituală a Bizanțului, din evoluția arte noastre murale, din prefacerile, transformările, căutările și realizările picturii românești moderne, totul - pentru a discuta, analiza și dezbate frumusețea unică și valoarea exponențială a capodoperelor murale create de pictorul și artistul consacrat Grigore Popescu - Muscel. În mod obișnuit, în volumele dedicate artei
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
de erudiția și finețe analitică), din moștenirea culturală și spirituală a Bizanțului, din evoluția arte noastre murale, din prefacerile, transformările, căutările și realizările picturii românești moderne, totul - pentru a discuta, analiza și dezbate frumusețea unică și valoarea exponențială a capodoperelor murale create de pictorul și artistul consacrat Grigore Popescu - Muscel. În mod obișnuit, în volumele dedicate artei sacre, fie la noi, fie în alte locuri și culturi europene sau universale, autorii lor insistă asupra unor aspecte formale, descriptive, stilistice, istorice, documentare
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
de tradiție și inovație, de experiență și cultură, de rigoare dogmatică și splendoare inventivă, de lirism confesiv și rigoare compozițională, de forță expresivă și capacitate de atracție caracterizează pictura artistului Grigore Popescu - Muscel. La loc de frunte în ansamblul picturilor murale din Catedrala Sfintei Mănăstiri Lainici sunt ciclurile Viața și faptele Sfântului Cuvios Irodion, Cronica pictată a isihasmului, Filocalia (în acest ciclu putem contempla, între altele, două splendide portrete murale ale Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae), Sfinții dacoromani și români, Monarhii (principi
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
artistului Grigore Popescu - Muscel. La loc de frunte în ansamblul picturilor murale din Catedrala Sfintei Mănăstiri Lainici sunt ciclurile Viața și faptele Sfântului Cuvios Irodion, Cronica pictată a isihasmului, Filocalia (în acest ciclu putem contempla, între altele, două splendide portrete murale ale Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae), Sfinții dacoromani și români, Monarhii (principi, principese, regi, regine, împărați și împărătese) care au ocrotit și preamărit credința creștină, ortodoxă, ciclul marilor ierarhi din Sfântul altar, Ciclul cuvioaselor călugărițe și Ciclul Sfinților militari. Sunt alcătuiri
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
Profesor Dumitru Stăniloae), Sfinții dacoromani și români, Monarhii (principi, principese, regi, regine, împărați și împărătese) care au ocrotit și preamărit credința creștină, ortodoxă, ciclul marilor ierarhi din Sfântul altar, Ciclul cuvioaselor călugărițe și Ciclul Sfinților militari. Sunt alcătuiri și compuneri murale, caracterizate prin rafinamente compoziționale și portretistice, prin monumentalitate și subtilități cromatice. Profesorul Mihail Diaconescu afirmă aici că este o mare șansă pentru noi să fim contemporanii artistului de strălucită valoare și vocație - Grigore Popescu - Muscel. Și credem cu toată convingerea
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
criticul de artă Mihail Diaconescu vorbește de geniul creator al pictorului Grigore Popescu - Muscel și de impactul extraordinar de puternic asupra celor care contemplă capodoperele realizate de el. Să scrii despre un mare creator de artă și despre capodoperele sale murale este, cu siguranță, o întreprindere științifică temerară, și, mai cu seamă, dificilă. Domnul Profesor Mihail Diaconescu s-a achitat în mod exemplar de această dificilă misiune. Datorită acestui volum (album) sublima artă a lui Grigore Popescu - Muscel ne apare într-
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
muraliști, care au marcat puternic evoluția culturii noastre în diferite epoci istorice. Ca atare, Domnul Profesor Mihail Diaconescu scrie următoarele: „Prin arta sa, Grigore Popescu - Muscel este un continuator al marilor personalități care au dat strălucire și valoare universală artei murale românești din epoca feudală. Pristavul Marcu de la Voroneț, Dobromir de la Târgoviște, Toma de la Suceava, Dragoș Coman, Radoslav și David de la Cozia, Dobromir cel Tânăr; Stamatello Cotronas, Tudoran de la Băjești, Pârvu Pârvescu Mutu, cel mai strălucit pictor al epocii brâncovenești, de
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
romanul său „Culorile sângelui”; Constantinos din Țara Românească și alții ca ei sunt, prin arta și creația lor, reperele, exemplele, modelele și marii dascăli ai lui Grigore Popescu - Muscel. În tot ceea ce artistul nostru a zugrăvit, marea tradiție a picturii murale românești este vie și generatoare de noi valori. În pictură, Bizanțul se naște astfel din nou. Bizanțul spiritual este mereu viu. De aceea, noi stăm cu „fața spre Bizanț” (Ilie Bădescu), ca premisă a cunoașterii și autocunoașterii, ca împlinire a
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
importanță majoră în ordonarea și pornirea lucrului. Ulterior, în spațiile marcate de desen vin petele de culoare” (pag. 155 - 157). Prin urmare, este de reținut și subliniat în chip special modul în care Domnul Profesor Mihail Diaconescu caracterizează armonia picturilor murale, realizate de pictorul Grigore Popescu - Muscel: „Armonia frescelor din pridvorul de la Lainici ne apare ca acord, coeziune, mesaj comun și concordanță a unor elemente disjuncte, dar totuși convergente. Iconologia și iconografia au aici puteri revelatoare. Totul, în pictura lui Grigore
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
și Părintele luminilor, pentru cuvioșii monahi ai Sfintei Mănăstiri Lainici, pentru credincioșii creștini din țara noastră și pentru oamenii de pretutindeni, în special pentru cunoscătorii și iubitorii de artă. Armonia susține tot ceea ce este original, strălucitor și expresiv în pictura murală a lui Grigore Popescu - Muscel. Este un fapt care ne amintește de spusele lui Heraclit din Efes, convins că toate în lume și în istorie se află într-o continuă devenire, supuse fiind însă unei ordini necesare, universale și armonice
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
mai ales, imensa frescă din sala de concerte a Ateneului Român din București, operă reprezentativă a artei românești și europene” (pag. 170). În cele ce urmează vom spicui din afirmațiile Profesorului Mihail Diaconescu cu privire la arta portretului, revelată de splendorile picturilor murale ale lui Grigore Popescu - Muscel: „Este necesar să subliniem în mod deosebit faptul că pentru orice artist plastic, indiferent de stilul și epoca în care se înscrie, portretul rămâne una dintre cele mai complexe și mai dificile probe ale vocației
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]