1,414 matches
-
C-avem ploi până la subraț.. În loc de zăpadă.. Iese soare un pic norii alungă, Frigul nu poate să străpungă, Vremea caldă ca să tot ajungă, Ca un timp de toamnă lungă.. O ploaie fără nica romantic, Șiroaie cu șicane de molatic, Ce murdărește decât spală, Părând ca fi în aria murdară.. De mai din sud. De nu-ți vine să ieși pe-afară, Nu batjocori vremea de ocară, Te-ar disprețui și Dumnezeu, Afară te-ai preface și în seu .. Picățele de ploi
PLOI DIN CEAŢĂ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1422879506.html [Corola-blog/BlogPost/376170_a_377499]
-
Cineva poate ar zice - poate și tu - căci prea dramatizez acest fapt împlinit. Azi noapte un vis groaznic m-a facut din nou să sufăr - erau niște viermi cu capete de oameni și mîini de fier care te controlau, te murdăreau, te chinuiau și tu zîmbeai și-i mîngîiai. M-am trezit aproape leșinat - de ce oare - cu ce am greșit față de tine, ce s-a întîmplat cu tine de te pîngăresc acele mîini reci și perfide aruncîndu-te în dizgrația lor de
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE IV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_iv.html [Corola-blog/BlogPost/370957_a_372286]
-
nu pot să-l văd - căci îl urăsc că și-a făcut lăcașul în mine - e frig de frigul meu din suflet și răzbat căci mintea-mi e îngustă. E chin și jale-n mine căci te iubesc, te-au murdărit la Cluj și la Viseu blestemata le fie clipă cînd se gîndesc sau cînd se aprinde flacăra lor ce arde-n mine - e numai chin și jale-n mine - iar eu ori sufăr ori nebun sînt - de poți mă înțelege
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE IV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_iv.html [Corola-blog/BlogPost/370957_a_372286]
-
ei cu pietre și amenințări cu moartea. Pe vremea aceea, înaintea celui de-al doilea război mondial, moralitatea era la mare preț și valorile încă nu se pierduseră. Fără să dea prea mare importanță rușinii și oprobriului cu care își murdărise renumele, Ioana își luase bocceluța cu câteva zdrențe pe care le avea și plecase în lume să-și câștige existența. Nu lăsa pe nimeni în urmă care să-i plângă exilul. Din familia sa mai existau vreo două mătuși din partea
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1493154674.html [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
de la instituția la care lucram, Teatrul Național din Craiova, la Institutul Național de Folclor. Lăutarii mei, practic lăutarii adevărați, după anii 1970-1980 nu prea i-am mai găsit, au dispărut. Au intervenit televiziunile, din ce în ce, lucrurile s-au murdărit, s-au stricat: autenticul nu mai există la ora actuală în cântecul popular românesc, decât sporadic. Acolo am luat contact cu marii lăutari ai acestui pământ, de la Gheorghe Moțoi, la Petre Geacu Cătăroiu, Marin Caleap, pe ultimii doi i-am
Interviu cu Maestrul Tudor Gheorghe by http://www.zilesinopti.ro/articole/1476/interviu-cu-maestrul-tudor-gheorghe [Corola-blog/BlogPost/99744_a_101036]
-
au fost spălate, ai zice că totul e curat, dar nu! Acum se spală polonicul, ca să fie curat data viitoare când ai nevoie de el. După asta, polonicul curat se pune înapoi lângă sursa de apă, care n-a fost murdărită, ci păstrată curată să te mai speli și altă dată din ea. De ce am adus asta în discuție? Pentru că mie mi se pare emblematic. Japonezul e curat și se gândește la orice detaliu. De fapt, nici n-ar putea fi
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) by http://revistaderecenzii.ro/milena-munteanu-amintiri-din-tara-soarelui-rasare-1/ [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
doresc n-am avut o păpușă mare, cum aveau prietenele mele îmi cumpărase mama una și mă jucam cu ea, doar când îmi dădea ea voie o iubeam mult, și îmi era teamă să nu o stric, ori să-i murdăresc rochița mai târziu, la liceu, cu bănuții câștigați din practica agricolă, am reușit să-mi cumpăr una o cheamă Tincuța, și acum o mai am... când o privesc, îi plâng de milă, pentru că, a îmbătrânit odată cu mine nu -i mai
DIN AMINTIRILE UNUI COPIL BĂTRÂN... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/georgeta_zecheru_1465507053.html [Corola-blog/BlogPost/340119_a_341448]
-
întuneric, de frig omului îi trec oasele prin os făcându-l din ce în ce mai himeric. SEMNE CRESCUTE ÎN LEMN Semn unu E un schiu ce timpul l-a îndoit a vreme pe el e desenat un cap de om viu ce-i murdărit cu-a zilei creme. Semn doi E o bucată de îngrăditură pătată de vechi urme albe cu griji punctată, fără ură, într-ale imaginarului valve. Semn trei Este o spartă vâslă cu alb punctat împachetată, cu ea vâslind șoptit, a
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1472805932.html [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
pe toți. Malu: Nu-i pronunța numele. El nu trebuie să știe că i-am observat jocul. Sera: Mă duc după o mătură și-l dobor imediat. Malu: Nu te duci niciunde. Lasă-l să-și desăvârșeasă lucrarea. Sera: Să murdărească pereții cu pânză. Malu: De când am gustat din măr totul este o pânză. Sera (întorcându-se la masă pentru a-și relua activitatea): O să-l dobor mai târziu. Malu: Decojește mere peste viața mea! (Malu își reia locul pe canapea
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
lângă purcel se așeză un vițel cu freza linsă, cu cărare între cornițe și, culmea, pufăia dintr-o țigară de foi (probabil foi de porumb). Mai pe urmă veni și o veveriță, ținând codița cât mai sus ca să n-o murdărească, țopăind prin fața noastră de vreo câteva ori, nervoasă că nu mai găsea loc și chițăia mereu: “Halal cavaleri! Halal cavaleri!” Odată o văd că sare drept pe pălăria mea de mi-o pleoști până peste urechi. Avea cuconița un cornet
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1488393602.html [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
două coșuri doldora de legume și fructe, care începu să behăie: “Ia morcovelul! Ia vărzica! Ia zmeurica!” Și toți dădură buzna peste coșurile ei. Nea Martin umflă trei legături de zmeură, iepurașul vreo cinci morcovi, iar purcelul îi răsturnă și murdări un coș plin cu fructe, spre supărarea caprei care-i azvârli cu ciudă o copită drept în rât: “Fir-ai tu să fii de nespălat!” O, ce zarvă!... Ce râsete!... Ce hărmălaie!... În balconul cerului apăru și doamna Lună, zâmbitoare
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1488393602.html [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
mai era necesar într-o asemenea acțiune. La sfârșit, venea o inspecție din partea Comandamentului marinei, să facă recepția acestei curățenii generale. Fiecare membru al comisiei era îmbrăcat în ținută albă și indiferent unde intra în control, trebuia să nu se murdărească. La noi, la mașini, controlau, cu o oglindă prinsă într-o bară, toate ungherele, pentru a vedea dacă nu cumva am lăsat locuri necurățate. Toate piesele componente trebuiau să strălucească. La acest control s-a constatat că nava nu este
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399653431.html [Corola-blog/BlogPost/350679_a_352008]
-
împrăștiați cu noroi în cei mai buni și mai drepți dintre noi! Rămâneți ascunși în propria găoace și savurați-vă neputințele! Sunteți voi, pigmei nenorociți, opinia publică? Aveți voi îndrituirea de a vă exhiba la modul acesta? Vă dezmățați și murdăriți imaginea curată pe care geniile, așa puține cum sunt, o proiectează spre lume. Cum de vă îngăduiți a vă subsuma opiniei generale? Ajunge cu obrăznicia de a întina memoria celor de ieri și imaginea celor de azi, mâzgălind pagini de
Artistul, între vocație și predestinare by http://uzp.org.ro/artistul-intre-vocatie-si-predestinare/ [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
se ascunde în metaforă”. -În „Păcatul estetic” poetul demască urâtul „venit în lume în numele frumosului”. Cu urâtul, „răul a golit pământul de normalitate”. Acest păcat este considerat tot atât de mare, dacă nu chiar mai mare decât păcatele morale, întrucât lumea este murdărită de falsitate și minciună, derutând oamenii prin inversarea valorilor. De aici observația pertinentă a poetului: „urâtul are mare succes, deoarece vine când omul doarme, furându-i trezirea numită „bun gust”. -În „Nevoia de simplificare”: „adevărata bogăție este cea spirituală. Bogăția
DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1407789720.html [Corola-blog/BlogPost/349378_a_350707]
-
greu, în zeci de ani (exemplul Mariei Egipteanca, 17 ani). Pentru a spăla sufletul de lucrurile păcătoase îți trebuie de multe ori, parcă, toată apa din mare. Este aproape imposibil să stai în mijlocul acestor lucruri păcătoase și să nu te murdărești cu ele (exemplul celor care lucrează cu cărbuni), de aceea, se cere pentru călugăr să fugă de lume. Cum s-a înființat monahismul? După libertatea creștinismului creștinii au ascultat de glasul Evangheliei, de cele mai înalte virtuți, începând să le
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_calugar_frumos_drept_si_marian_malciu_1366122649.html [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
mult mai târziu, - după un sfert de veac de practică conștientă a noii mele religii, - viața avea să-mi dovedească cu cruzime că credința în Dumnezeu nu poate fi înlocuită cu nimic pământesc, oricât ar fi de sublim, că omul murdărește cu mâinile tot ce creează cu sufletul, ba chiar că e nevrednici și de Dumnezeu, adică nimic nu-l poate salva și ridica deasupra multor și deșartelor lui nevoi trupești...deși astăzi sclav, prizonier al nevoii de pâine și de
PANAIT ISTRATI A SCRIS, ÎNCĂ DIN ANII ”30, NECROLOGUL OCCIDENTULUI ATEU, ESEU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1490789300.html [Corola-blog/BlogPost/366223_a_367552]
-
tot, peste tot, copiii din povestirile lui Cehov. Copii jucând loto și numărând copeicile, pe masă, pe covor, adormind claie peste grămadă în pat, copii plimbându-se pentru prima oară în viață pe bulevard, copii traversând stepa, privind fulgerele vii, murdărindu-și costumul deșcoală, purtând turtă dulce în buzunar, copii privind cum alți copii își ițesc de sub pături căpșoarele ciufulite, copii cu bubă la cot, mâncând, așteptând, scâncind după mama, fugind, ajungând în cimitirul cu cruci albe dinspatele spitalului, și iarăși
Copiii lui Cehov by http://www.zilesinopti.ro/articole/360/copiii-lui-cehov [Corola-blog/BlogPost/100015_a_101307]
-
mlaștină materialista și hedonista care ni s-a lipit de suflet și de trup făcând greoaie ori imposibilă înaintarea noastră spre zorii unui alt început. Mai mult, după ce ne-am curățit puțin trăim cu toții o obsesiva nevoie de a ne murdări din nou, de a ne pângări și de a ne afunda în nămolul tuturor apostaziilor neopagane. Este explicabil de ce neliniștea și nemulțumirea noastră sufletească devin strigătoare la cer. ● Trăim în această lume ca si cum metafizica n-ar fi întâlnit încă istoria
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1474638133.html [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
ființe santem și cât de dreptate are Cartea Sfântă când vorbește de nevoia lumii de un Mântuitor, de neputința omului de a se ridica singur de sub povară păcatului. Dar dacă am fost în stare să vărsam atâta sânge și să murdărim lumea cu toate crimele și atrocitățile posibile, cum am mai putea auzi și vedea propriul nostru dezastru spiritual? Ne-ar trebui alți ochi și alta inima. Măcar să ne putem vedea propria neputința ori cât de departe am fi ajuns dacă
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1474638133.html [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
muzica. Ea oferă muzicalitate versurilor sale. Dă posibilitatea citirii ritmice, plăcute, reconfortante și nu puține sunt cele ce pot fi înscrise sub portativ. Vera Crăciun a arătat deja lumii că poate crea poezie curată într-o societate în care se murdăresc, tot mai mult, vechi ori actuale repere și valori, se modifică în sens negativ caractere și se permit vulgarități în versuri. Ea crede în tot ceea ce este frumos și are forță să transmită public acest „crez” al său: „Cred în
MEDITAŢII ŞI CUVINTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Meditatii_si_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/355159_a_356488]
-
dintre personaje, încărcate de spirit filozofic, de esență, uneori, aforistică, emanând înțelepciune și echilibru estetic. Părți întregi din piesă urcă în metafizic, atât prin locul desfășurării acțiunii, dar și prin reacțiile psihologice ale personajelor, al atitudinilor față de mediu: „Să nu murdărim pământul și apa, că sunt sfinte și vii!” (Cioplitorul). Autorul pune în discuție nemurirea prin cultură: „Nimeni nu poate fu ucis, dacă are o tăbliță de carte în brațe!” (Cioplitorul). Partea a II-a a dramei, intitulată „Sursa”, se desfășoară
XERXE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_xerxe.html [Corola-blog/BlogPost/356462_a_357791]
-
-și etaleze frumusețea cu orice preț. Nu conta că exiști și tu pe lângă ele. Nu mi-a făcut deloc bine legătura cu ele. Eram foarte sensibilă și tot timpul eram frustrată de relațiile lor. Mă simțeam murdară când ele se murdăreau. Mă dominau de multe ori, pentru că eram cea mai mică dintre ele și întotdeauna trebuia să ascult de ele. Întotdeauna ele se credeau mult mai deștepte. Nu a fost deloc bine. Din cauza aceasta simțeam că trebuie să renunț, că nu
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_simona_talpau_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/375318_a_376647]
-
o altă veșnicie. III Lovește dunga cerului secolul XXI păsări zboară de-a lungul râului asemeni Terrei în toamnă Lovește dunga Pământului secolul XXI și strig din cutia mea de chibrituri cu balcon spre sărbători Opriți zborul aripii negre ce murdărește întinsurile levitațiilor albe de cocori dintre mine și Tine, de unde vin potoape de gânduri în zori peste lumea mea de oglindă pătată cu chipul meu uitată în secolul trecut în buzunarul unui ateu. Plângi natură și te-a auzit luna
ORAŞUL TRISTELOR RUINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Orasul_tristelor_ruine.html [Corola-blog/BlogPost/356893_a_358222]
-
sentimente și resentimente, precum și prin gândurile, meditațiile și comentariile acestora asupra evenimentelor politice cotidiene din epocă, reflecții care iluminează fațetele ascunse ale istoriei acelor vremuri. În acest fel, autorul elucidează cauzele care au creat acel sistem degradant care ne-a murdărit istoria mai bine de o sută de ani, arătându-i pe toți vinovații de suferințele neamului nostru, jalnica situație social-politică din acea vreme, culminată prin dureroasele rapturi din principatele românești. Cunoscând în adevărata lor lumină acele adevăruri istorice, cititorul va
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
conflagrații mondiale atitudinea lui Arghezi este puternic antifascistă. Pamfletul este răspunsul dat de poet la atitudinea ostilă practicată de armata germană cu privire la aservirea teritoriului românesc supus unei alianțe periculoase: „Mi-ai împuțiț salteaua pe care te-am culcat, mi-ai murdărit apa din care ai băut și cu care te-ai spălat. Picioarele tale se scăldau în Olt, și mirosea pănă la Calafat, nobilă spurcăciune! I-auzi! Vrea să-mi fie stăpân și să slugăresc la mațele lui, eu care nu
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1480014575.html [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]