340 matches
-
cult din cărămidă în stil baroc, devenind astfel ctitorul bisericii, așa cum o demonstrează și inscripția aflată deasupra ușii. Lucrările au fost conduse de János Topler. Reprezentanții Școlii Ardelenești, cum ar fi Petru Maior și Gheorghe Șincai au fost de origini mureșeni. Chiar dacă amândoi reprezentanți a mișcării culturale române, care s-a înscris în contextul iluminismului european, au urmat numai câțiva ani cursurile Colegiului Reformat din Târgu Mureș, după care au plecat în marele centre universitare, precum Buda, Roma sau Viena, au
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
revistei Echinox. Antologie (1968-2003)” de Ion Pop, Editura Dacia, 2004; ”Antologia poeților ardeleni contemporani”, Editura Ardealul, 2004; ”Efigii lirice”, Editura Ardealul, 2009; Din lirica românească de dragoste”, Editura Ardealul, 2010. Prezent, de asemenea, în numeroase dicționare: Ana Cosma, ”Scriitori români mureșeni” (2000); Ion Bogdan Lefter, ”Scriitori români din anii ’80-’90”(2000); Irina Petraș, ”Panorama criticii literare românești. Dicționar ilustrat”(2001); ”Dicționarul general al literaturii române” (2004), ”Dicționar Echinox” (2004), Aurel Sasu, ”Dicționarul biografic al literaturii române” (2006), Traian Vedinaș, ”Echinoxismul
Iulian Boldea () [Corola-website/Science/301020_a_302349]
-
când un locotenent ungur, pe nume Pakucs, a arestat șase locuitori din Sucutard și a executat patru dintre ei (doi români și două evreice) în localitatea Țaga. Albert Wass a fost găsit responsabil și pentru instigarea și provocarea măcelului de la Mureșenii de Câmpie, când soldați unguri, conduși de locotenentul Gergely Csordás, au ucis 11 persoane civile. Wass este în continuare considerat criminal de război de către justiția din România. La 10 martie 2008, Curtea de Apel Cluj a respins cererea de revizuire
Albert Wass () [Corola-website/Science/300035_a_301364]
-
texte teoretice, Editura Vlasie, 1994, Romeo Soare, Careul cu prieteni, Editura Ambasador, 1996, Teodor Țânco, Dicționar literar 1639-1997 al județului Bistrița-Năsăud, Editura Virtus Română Rediviva, 1998, Valeriu Bârgău, Generația ’80, precursori și urmași, Editura Călăuza, 1999, Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Editura Tipomur, 2000, Traian Ț. Coșovei, Hotelul Urmuz, Editura Călăuza, 2000, N. Steinhardt, Pledoarie pentru o literatura nobilă și sentimentală, Editura Cronică, 2001, Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ’80-’90, Dicționar biobibliografic, I-III, 2000-2001, Țiț Liviu Pop
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
obținerea statutului de stațiune. Pe măsura ce parcurgi drumul dinspre Bistrița spre Vatra Dornei, intri într-un șir, parcă nesfârșit de comune, cunoscute sub denumirea de Bârgaie: Rusu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Susenii Bârgăului, Prundul Bârgăului, Tiha Bârgăului și Mureșenii Bârgăului. Din Prundul Bârgăului, vis-a-vis de biserică, drumul ce face spre dreapta duce înspre Colibița, bineînțeles printr-o alta comună numită Bistrița Bârgăului. Majoritatea oamenilor din zona își câștigă existența din agricultură, creșterea animalelor și prelucrarea lemnului. La ieșirea din
Colibița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300873_a_302202]
-
august 1944, când România a ieșit din coaliția Puterilor Axei și s-a alăturat Puterilor Aliate. Printre cele mai cunoscute și bine documentate masacre: Masacre au avut loc și în alte localități: Viseu de Sus - Dosu Taului, Cerișa, Marca, Brețcu, Mureșenii de Câmpie, Mihai Bravu, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmășd, Sântion, Cosniciu de Sus, Camăr, Aghireș, Sucutard, Ditrău, Suciu de Sus, Tărian, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiș, Șincai, Turda, Ozd, Gădălin. După Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, nord-vestul Transilvaniei a
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
graniță. Militarii s-au oprit însă pe vârful Măgheruș, unde Boldea și cei trei fii ai lui (Demian Nicolae, Demian Ioan și Demian Drăgan Nicolae) au fost împușcați și apoi îngropați. Tragedia familiei preotului român Andrei Bujor din satul clujean Mureșenii de Câmpie și a altor locuitori din comună a avut loc după instaurarea oficială în Transilvania ocupată a administrației militare ungare. În localitate erau cantonați soldați conduși de locotenentul Gergely Csordás, din Regimentul 19 honvezi din orașul Nyíregyháza. Modul în
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
război. Albert Wass și tatăl său Andrei au fost găsiți în 1946 vinovați de crime de război și condamnați la moarte de Tribunalul Poporului Cluj. Potrivit rechizitoriului, Wass senior și junior au ordonat asasinatele asupra etnicilor români și evrei de la Mureșenii de Câmpie și Sucutard. La 10 martie 2008, Curtea de Apel Cluj a respins cererea de revizuire formulată de petentul Andreas Wass, ca fiu al condamnatului Albert Wass (între timp decedat), împotriva sentinței nr. 1 din 13 martie 1946 pronunțată
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
O mărturie în acest sens este și aceea a lui Gavril Butcovan, unul dintre supraviețuitorii dramei din comuna Ip, Sălaj: Au existat cazuri în care localnici maghiari au căzut jertfă alături de români. Între aceștia a fost slujitoarea Șarolta Juhász din Mureșenii de Câmpie, care a fost ucisă împreună cu întreaga familie a preotului Bujor.
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
română cât și la limba maghiară. În anul 1889-1890 a funcționat ca învățător suplinitor în Măgheruș, având progres cu școlarii eminent și dobândind lauda senatului școlar de acolo, începând cu anul școlar 1890-1891 s-a transferat ca învățător definitiv în Mureșenii Bârgăului, iar din anul școlar 1894-1895 a fost învățător în comuna Șanț. S-a căsătorit în anul 1893 cu Lucreția Anuță locuitoare în Rebra, fiica fostului notar de cancelarie districtuală Ioan Anuță, originar din Rebra, așa încât atunci când, în anul 1906
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
Romanian poets, ed. Sedan, Cluj, 2007. Antologie in-Franceza : 1994 -Agora, "Blois/Frankreich" 2007, Terre de poetes terre de paix, ed. Frikiya, Yaounde, Dicționare de scriitori : 1999 - Romanian writers of the `80s and ´90s,ed. Paralelă 45, Pitești. 2000 - Scriitori români mureșeni, BJ -Mureș, Tg. Mureș. 2001 - Scriitori români din anii 80-90, Ioan Bogdan Lefter, dicționar bio-bibliografic, vol.II P-Z, ed. Paralelă 45, Pitești. 2006 - Dicționarul Scriitorilor Români, vol IV (S-Z)- Zaciu, Papahagi, Sasu. 2006 "-" Dicționar de opere literare, vol
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
Nord s-au produs o serie de incidente în care etnici români au fost masacrați de trupele horthyste: Moisei, Trăznea (9 septembrie 1940), Ip (13/14 septembrie 1940), Ciumărna, Zalău, Camăr, Dragu, Hida, Cosniciu de Sus, Cerâșa, Marca, Nușfalău, Sărmașu, Mureșenii de Câmpie, Câmpia Turzii, Luduș, Prundu Bârgăului, Huedin, Cucerdea, Lăscud. A fost elaborat un program de maghiarizare a românilor, elaborat de baronul Aczel Ede și însușit de guvernul maghiar. Programul cuprindea expulzarea fruntașilor vieții politice românești, pauperizarea românilor, mobilizarea lor în
Dictatul de la Viena () [Corola-website/Science/302692_a_304021]
-
au fost consemnate și numeroase acțiuni de discriminare etnică din partea autorităților horthyste și a unor etnici unguri, împotriva etnicilor români, acțiuni care au culminat cu o serie de masacre foarte violente, cum ar fi cele de la Moisei, Trăznea, Ip, Sărmașu, Mureșenii de Câmpie, Câmpia Turzii, Luduș, Prundu Bârgăului, Huedin, Cucerdea, Lăscud, Hărcana (Turda). Consemnările perioadei atribuie app. 1.000 de etnici români morți ca urmare a violențelor etnice. Situația s-a inversat în 1944, când au fost consemnate unele violențe împotriva etnicilor
Transilvania de Nord () [Corola-website/Science/304572_a_305901]
-
nr. 667 din 28 martie 2007 Instituție Organizatoare de Studii Universitare Doctorale, în domeniul Filologiei. Este încă o recunoaștere a valorii de necontestat a școlii de critică și istorie literară din cadrul acestei universități, în care sunt angrenați câțiva importanți scriitori mureșeni. Școala doctorală de studii literare de la Universitatea „Petru Maior” și-a început activitatea în anul universitar 2007-2008. Calitatea de conducători de doctorat a fost instituită prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 1071 din 15.05.2007 pentru următoarele
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303980_a_305309]
-
în Dacia, a militat pentru dezvoltarea învățământului, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor, secuilor și sașilor și pentru desființarea iobăgiei. Tot în această perioadă se remarcă Farkas Bolyai ca profesor la Colegiul Reformat, unde au urmat studiile cele doi pașoptiști mureșeni, și fiul său, János Bolyai, creator al geometriei neeuclidiene. Astăzi numele lor este purtat de o stradă și de cel mai prestigios liceu din oraș. În 1848 orașul a susținut revoluționarii maghiari, iar în noiembrie trupele habsburgice au ocupat Târgu
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
Sfârșitul anul 1989 găsește orașul cuprins de febra dorinței de schimbare. Regimul comunist, ca și în celelalte orașe ale țării, este privit cu ostilitate, astfel că, atunci când tonul destrămării comunismului dat la Timișoara s-a făcut auzit în toată țara, mureșenii și-au adus și ei contribuția la demolarea vechilor structuri. Morții din acele zile tulburi ale începutului democrației din România, stau drept mărturie a evenimentelor tragice, premergătoare formării României post-comuniste. La mitingul desfășurat în 21 decembrie 1989, în piața centrală
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
memoria enoriașilor săi, ca un vrednic preot greco-catolic. A murit in 1922 și este înmormântat în cimitirul de pe Leș. Preotul Vasile Coșbuc a absolvit Academia Teologică greco-catolică din Gherla și s-a căsătorit cu Valeria Rusu, fiica preotului unit din Mureșeni. A slujit mai întâi în parohia Parva. A venit ca preot în Leșu în 1919, bătrânul său tată mai trăind până în 1922. Memoria sătenilor ni-l prezintă ca un preot impunător, cu o mare autoritate, pe care a folosit-o
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
Poartă Vămii sau a Mănăstirii, prima poartă de acces din cele trei porți ale cetății, din Brașov, situată la capătul străzii Mureșenilor de astăzi (pe atunci stradă Vămii), era compusă dintr-un un veritabil bastion de forma circulară și un turn, fiind realizat un complex lung de aproape 100 m. Apărută în secolul XVI, poartă era întărită cu stâlpi grei de stejar
Poarta Vămii din Brașov () [Corola-website/Science/303962_a_305291]
-
și mic, galbenă și albastră, formând astfel tricolorul, ca pe vremea când aceasta era interzis. Plecând din Prund, Junii fac un popas la Troița Căpitanului Ilie Birt, unde cântă „Hristos a înviat!”, fiecare grup în parte, apoi coboară pe strada Mureșenilor până la Bulevardul Revoluției, după care urcă, ocolind pe strada Nicolae Bălcescu, trec de „Poarta Șchei”, în sus pe strada Căpitan Ilie, strada Pe Tocile spre „Capul Satului” pe strada Podul Crețului și de aici la Pietrele lui Solomon. Pe tot
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
1944), comandant al Diviziei 2 Infanterie (24 octombrie 1944 - 12 mai 1945), locțiitor al comandantului Corpului 4 Armată Teritorial (1945-1946), funcții în Marele Stat Major (1946-1947). A participat la campania din 1913 și la cele două războaie mondiale. După ce câțiva mureșeni curajoși s-au retras în apropierea Munților Călimani și au încercat timid să constituie o formă de rezistență anticomunistă, periodic, Securitatea mureșeană primea de la Centrala Securității din București (DGSP) tabele nominale cu persoanele care - în situația că ar fi ajuns
Mihail Voicu (general) () [Corola-website/Science/311482_a_312811]
-
de mingi de fotbal. În acei ani Horațiu nu a avut profesor de baschet, dar era nelipsit de la meciurile celor două echipe de Divizia A din oraș: Dinamo Târgu-Mureș și Progresul Târgu-Mureș. La aceste meciuri tânărul Giurgiu studia atât jucătorii mureșeni cât și pe cei de la echipele puternice venite în deplasare, exemplul cel mai bun fiind Mihai Nedeff de la CCA București, pe care Horațiu încerca să îl copieze în ce privește stilul de joc. Cei doi sunt prieteni buni și în ziua de
Horațiu Giurgiu () [Corola-website/Science/309729_a_311058]
-
Buza) • (Căianu) • (Călărași) • (Căprioara) • (Câmpia Turzii) • (Ceanu Mic) • (Cheia) • (Chinteni) • (Cluj-Napoca) • (Ciumăfaia) • (Ciurila) • (Cluj-Napoca) • (Copăceni) • (Cubleșu Someșan) • (Deușu) • (Dezmir) • (Feldioara) • (Florești) • (Gârbău) • (Gheorgheni) • (Gligorești) • (Iacobeni) • (Iară) • (Izvoru Crișului) • (Jucu de Sus) • (Livadă) • (Luna de Jos) • (Mărtinești) • (Mera) • (Micești) • (Mihai Viteazu) • (Moldovenești) • (Mureșenii de Câmpie) • (Pădurenii) • (Pălatca) • (Pețea) • (Petreștii de Jos) • (Pintic) • (Pruniș) • (Rădaia) • (Recea-Cristur) • (Rediu) • (Sava) • (Sânnicoară) • (Sic) • (Soporu de Câmpie) • (Suatu) • (Șardu) • (Suceagu) • (Tritenii de Jos) • (Turda) • (Tureni) • (Urișor) • (Vâlcele) • (Viișoara) • (Viștea) • (Angheluș) • (Ariușd) • (Baraolt) • (Boroșneu Mare) • (Brateș) • (Căpeni) • (Cernatu) • (Reci
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
datează din anul 1803 și are hramul „"Sfântul Petru"”. A fost mutată și salvată de la ruinare în anul 2009 în satul învecinat Mureșenii de Câmpie, comuna Pălatca, județul Cluj. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Acest Sfânt Lăcaș, cu hramul „Cuvioasa Parascheva”, face parte din valorosul Patrimoniu Cultural Național Românesc. Conform inscripției de pe portalul de intrare, biserica
Biserica de lemn din Sava () [Corola-website/Science/313989_a_315318]
-
prin donare în 1796 în satul Sava. În luna iulie, anul 2009, biserica a fost mutată din satul Sava, unde se găsea într-o stare avansată de degradare fizică și ruinare, în actualul Complex Muzeal „Andrei Bojor” din satul vecin Mureșenii de Câmpie, comuna Palatca, județul Cluj. Lucrările de restaurare a bisericii s-au desfășurat în paralel cu lucrările de construire a Muzeului Național al Refugiaților din România, exact pe locul în care a avut loc cumplitul masacru de la Mureșenii de
Biserica de lemn din Sava () [Corola-website/Science/313989_a_315318]
-
vecin Mureșenii de Câmpie, comuna Palatca, județul Cluj. Lucrările de restaurare a bisericii s-au desfășurat în paralel cu lucrările de construire a Muzeului Național al Refugiaților din România, exact pe locul în care a avut loc cumplitul masacru de la Mureșenii de Câmpie, din noaptea neagră a lui 23/24 septembrie 1940, din ordinul lui Wass Albert și Wass Endre, comis de o subunitate hortisto-maghiară din Regimentul 19 de honvezi Nyíregyháza, comandată de locotenentul Gergely Csordas. Lucrările de translatare și recondiționare
Biserica de lemn din Sava () [Corola-website/Science/313989_a_315318]