822 matches
-
înapoi și conductorul îmi compostează biletul cu un sunet sec, stingher, însă ferm care îmi pătrunde neplăcut în urechi. Citește mai mult Trebuie să schimb trenul, exact în timpul orei de acalmie din Gara de nord. Razele provenind de la un sor muribund arunca o lumină difuză, multiformă, gălbejită, palidă peste chioșcuri și oamenii singuratici care bântuiau prin sălile de așteptare. O parte din raze cădeau moleșite pe cupola de sticlă a gării, iar restul, se strecurau înviorând doliul liniilor de cale ferată
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > ZGOMOTUL ȘI FURIA Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului „ Pentru mine, omul e întotdeauna învingător, chiar dacă-i grav rănit, muribund ”. „ ... Caddy m-a desprins și ne-am strecurat pe acolo. Unchiul Maury a spus ca să nu ne vadă nimeni, așa că mai bine să ne aplecăm când trecem, a spus Caddy. Așa, vezi ! Ne-am tupilat și am traversat grădina, până
ZGOMOTUL ŞI FURIA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372978_a_374307]
-
M-am așezat la umbră și mă gândeam unde pot fi iezii... le-or fi foame...și deodată îmi fulge- ră prin minte ideea: Aici, în liziera de salcâmi trebuie să fie. Presupunerea mi-o indicase că- prioara. Încercase, așa muribundă cum era, să se târască în desișul de salcâmi, să-i alăpteze. Am pătruns cu greu printre crengile dese și încurcate până aproape de un izvor, deasupra că- ruia era o vatră de nisip galben și mărunt. Am stat nemișcat cu
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
de înaltă trădare Iar vise, priviri se tot scurg înapoi. Spre vremuri apuse când dulcea chemare Râdea de potrivnice griji și nevoi. La margine-n drum cu gura flămândă Înghițind de pe-acum privire pustie. Stă flacăra vieții ce e muribundă Ce-ar vrea să se stingă chiar dacă-i prostie. Se pare că totul dispare confuz Pe muzică veche și-n ritm de tangou. Te văd iar pe gânduri și-adesea mofluz Iar glasul îți sună acum ca ecou. Tăcerea devine
MOARTEA CUVINTELOR de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371127_a_372456]
-
caverne șerpuite Plânge aprig crunta moarte după gâturi arcuite. Se prelinge în tăcere printre umbre de moroi, Crucea neagră moarte cere și morminte în gunoi. Dor suspine după sânge se aud rânind în noapte - Oare cine-i va înfrânge peste muribunde șoapte ? Cine îi va scoate iar la lumina Învierii Ce distruge orice fiară și infernuri cu mizerii ? Cine va răspunde morții rebegindu-și viața amară, Stând pribeag în fața sorții, călător uitat prin gară ? Cine va învinge răul ce emană din
NOAPTEA DE SÂNZIENE (SAU NONŞALANŢA NEGATIVULUI ALFA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371120_a_372449]
-
partea adevărului despre pictură al celor care nu înțeleg pictura. După ce a trecut la alt registru de teme, cel al povestei caselor, aveam să îmi dau seama că Paul Surugiu este un jar înviorat de aceeași suflare ce stinge flacăra muribundă a lumânării. Dacă n-ar fi avut talent, fără îndoială că unii artiști plastici, printre care și maestrul Dan Hatmanu nu ar fi apreciat tablourile lui Paul Surugiu. Ei nu numai că au făcut aceasta, au și transmis chemări totalmente
PAUL SURUGIU. POEZIA CASEI, DIN CÂNTEC PE SIMEZE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344778_a_346107]
-
în tabloul de peste pat). Așa am fost și eu, când am aflat, în ultima clasă de liceu, că va fi post de învățătoare la mine-n sat, când voi termina. „Peste cadavrul meu mai vii aici!” se răsti atunci mama muribundă. „Nu mi-am crescut fetele să le văd țărănci. Mi-a înfundat destul mie viața taică-tău, aici. Nu și voi!” Închid ochii. Miroase a lemn...a foc sănătos de lemne uscate bine. N-am uitat ... Cum se fac alegerile
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
de-acum O lume-nfiorată născându-se sub scrum. II Al doilea înger iată, își ascuți pumnalul Și răgnete de gheață îmbrățișă cuprinsul Fiori și deznădejde pulsa în piept - ca valul, Când tunete-nfundate își îngroșară rândul E-o mare-nfierbântată mulțimea muribundă Dezlănțuiți urgiei, în hule se cufundă Și-i tot mai negru cerul - păcatul lor purtându-l. Din depărtări, în tremur, Taborul se urniră Și-acoperindu-și fața în mare se scufundă Prea obosit și palid de tot ce auziră, Prea rușinat de
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > ASCUNS CUVÂNT NESPUS Autor: Cavalerul Rătăcitor Publicat în: Ediția nr. 696 din 26 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului ASCUNS CUVÂNT NESPUS iubitoare marea lipește săruturi pe un zid îmbrățișează într-un asalt țărm retras și muribund în liniște prăvale vuiet stârnind într-un tumult: o pânză fluturândă încă mișcând în spasme pe malul de mormânt ; țărmul cuprins în brațe de furtună învesmântat cu zori ucigători descătușează : cutremur din adânc ; firul de iarbă germinat în lacrimi eliberate
ASCUNS CUVÂNT NESPUS de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345034_a_346363]
-
martie 2013 Toate Articolele Autorului Ai dat ușa afară O deșertăciune a deșertăciunilor Moartea n-a putut ridica nici de data asta fereastra sinucigașă Peisajul anterior este abreviat de același țipăt nou-nouț Pe ușă însă nu mai încape cealaltă ușă muribundă O Deșertăciune a deșertăciunilor Numele tău nu-i intrare Numele tău e ieșire O de trei ori 0 Nu mai bate inimă Nu-i nimeni acasă Costel Zăgan , Hiperbole blitz, 2005 Referință Bibliografică: INIMI TRANSPARENTE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN
INIMI TRANSPARENTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345329_a_346658]
-
frunze prinse-n vânt, Când o rafală a descoperit, Un rânjet de bordură ca mormânt. M-am aplecat scrutând cu-ngrijorare, Sordidul adăpost pentru vecie Ce moartea-i oferise pe cărare, Eternului simbol de voioșie. Prea trist priveghi de toamnă muribundă, Stropit de ea cu-o lacrimă frivolă, Sălașul fără viață se inundă, Vărsându-și conținutul în rigolă. Doar șuierări mai aminteau cri-cri-ul, Răsfăț sonor din duse luni de vară, Iar frunze ude-nlocuiau sicriul, Măiastrului răpus lângă vioară. *** Referință Bibliografică
MERGEAM PE SUB CASTANI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376970_a_378299]
-
făptura gingașă și dulce a fetiței, lăsând-o fără apărare în voia morții. Candoarea copilăriei împietrise pe chipul senin un surâs resemnat dar încrezător, sporindu-i frumusețea. Inimile părinților se frânseră la unison și durerea îi îngenunche la căpătâiul fiicei muribunde! Lacrimile curseră libere și nestăpânite pe mânuțele inerte, ce strângeau fiecare între degetele lacome. Le sărutară cu evlavie, le adorară și le mângâiară inconștient, de parcă ai fi fost ancorele de care depindea viața și viitorul lor. Într-o mare măsură
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
construind și dărâmând - în același timp - ziduri, mugurul firav al ierbii, plăpând și bucuros, încearcă să străbată întunericul și să guste din lumină. Stările despre care se scrie în carte sunt: iluzia, oniricul, delirul creativ, dansul eteric, exercițiul hermeneutic, eul muribund, elixir, agonie, resemnare, metamorfoză, efuziuni, transfigurare. Sunt stări uneori exprimate febril, cu patos, în detrimentul rațiunii, prin versuri care tulbură, emoționează, stârnesc în inimă furtuni electromagnetice, ca răzvrătiri ale umanului siderat. Andreea Dănilă creează, prin poezia sa, un univers ezoteric, misterios
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: FEMEIA DE ZĂPADĂ (POEME) A ANDREEI-MARIA DĂNILĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372791_a_374120]
-
frunze prinse-n vânt, Când o rafală a descoperit, Un rânjet de bordură ca mormânt. M-am aplecat scrutând cu-ngrijorare, Sordidul adăpost pentru vecie Ce moartea-i oferise pe cărare, Eternului simbol de voioșie. Prea trist priveghi de toamnă muribundă, Stropit de ea cu lacrima-i frivolă ... Sălașul fără viață se inundă, Vărsându-și conținutul în rigolă. Doar șuierări mai aminteau cri-cri-ul, Răsfăț sonor din duse luni de vară, Iar frunze ude-nlocuiau sicriul, Măiastrului răpus lângă vioară. *** Referință Bibliografică
MERGEAM PE SUB CASTANI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372215_a_373544]
-
fără frunze pe drum, După cum îi privește înaltul, Doi copaci prin sărutul de scrum, Aplecându-se unul spre altul. Nu mai suntem decât doi copaci! Vor veni tăietori să ne tundă, Vor lua crengi toți copiii săraci Pentru flacăra lor muribundă! Și chiar dacă mă vei mai iubi, Peste crivățul iernii ce vine, Fără brațe cu ochii pustii N-am să am ce întinde spre tine. Spune-mi pădure cu frunza rară: Unde-i iubirea de astă vară? Nu știe iarna să
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
pământ. A căzut lângă el și atunci - instinctiv - a știut că își trăia ultimele clipe. S-a apropiat de ea și - printre lacrimi - a implorat-o să nu moară, căci nu mai are cine să-i aline singurătatea. Dar steaua muribundă i-a spus: - Vezi tu, o altă stea va trăi foarte curând alături de tine. Sfârșitul meu înseamnă un început nou pentru tine. Și steaua s-a stins. A doua zi bărbatul a întâlnit femeia de la care spera, după spusele stelei
ASTRONOMIA DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂȚII SENTIMENTALE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379669_a_380998]
-
i-a spus: - Vezi tu, o altă stea va trăi foarte curând alături de tine. Sfârșitul meu înseamnă un început nou pentru tine. Și steaua s-a stins. A doua zi bărbatul a întâlnit femeia de la care spera, după spusele stelei muribunde, să-i lumineze fiecare pas, devenind noua stea din viața lui, cea care i-a fost prezisă. Și fericirea lui s-a conturat un timp destul de îndelungat, apoi a urmat acel accident de avion stupid, culmea ironiei, care a curmat
ASTRONOMIA DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂȚII SENTIMENTALE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379669_a_380998]
-
caverne șerpuite Plânge aprig crunta moarte După gâturi arcuite. Se prelinge în tăcere Printre umbre de moroi - Crucea neagră moarte cere Și morminte în gunoi. Dor suspine după sânge Se aud rânind în noapte. Oare cine-i va înfrânge Peste muribunde șoapte ? Cine îi va scoate iară La lumina învierii Ce distruge orice fiară Și infernuri cu mizerii ? Cine va răspunde morții Rebegindu-și viața amară, Stând pribeag în fața sorții - Călător uitat prin gară ? Cine va învinge răul Ce emană din
EPOPEEA GROAZEI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379735_a_381064]
-
de a o mântui.” E vorba aici de suferința participativă și substitutivă a lui Iisus. E o mare taină, dincolo de înțelegerea omenească, faptul de a se fi putut substitui întregii omeniri și a muri în locul ei. Închipuiți-vă, un trup muribund și pe Iisus Hristos coborând în acest trup, luând asupra lui durerea și păcatul și murind în locul lui. E de neimaginat. Și totuși, deși cuvintele omenești nu sunt în stare să exprime această imensă Jertfă universală, Iisus s-a identificat
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
ți-e altundeva Hoinar printre coline. De multe ori aud plouând, Ploaie bacoviană, Simt sufletul greu ca de plumb, Tristețea mă-mpresoară. De câte ori în miez de noapte , Lacrima, perna mi-o inundă, Scrâșnesc din dinți și strâng la piept Iubirea muribundă. O tot alint și o mângâi, Și-i spun ce rău îmi pare. Iar ea se uită-n ochii mei, Cu ultima suflare. Referință Bibliografică: MOARE IUBIREA / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2275, Anul VII, 24 martie
MOARE IUBIREA de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375643_a_376972]
-
Că ar putea umple cuprinsul De la Apus la Răsărit, Cu tot albastrul infinit... Simțind cum moare-n fiecare amurg, Lacrimile ce-n tăcere a plâns, Ca pe un elixir al vieții, În zori de zi Le va sorbi însetat și muribund Din roua dimineții. Am strâns în mine atâta dor, Că nu e loc nici să respir... ...măcar... Referință Bibliografica: Dor strâns / Nina Dragu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
DOR STRÂNS de NINA DRAGU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379277_a_380606]
-
ani de putere absolută a știut să impună cel mai ortodox regim marxist din Europa Orientală, obținînd totuși din Vest, prin operații de intoxicare conduse cu o redutabilă abilitate, susținerea politică, intrări de monedă foarte necesare prelungirii vieții unui sistem muribund și asigurarea instituirii unei prime veritabile dinastii comuniste din istorie". Pentru București, trădarea lui Pacepa este dramatică. Ea antrenează prăbușirea tuturor serviciilor de informații externe române și instituie, pe o perioadă lungă, o destabilizare profundă. Dezvăluirile se țin lanț: teroarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Europei, ploaia acidă are pH-ul 4,5 - 5,5, iar în Italia a ajuns, în unele regiuni, până la 2,6 (mai mare decât aciditatea oțetului). Prima afectată de acest gen de poluare a fost Germania în care sindromul pădurilor muribunde a atins atât pădurile de foioase, cât și cele de rășinoase. În Franța, 5 000 ha de pădure au fost grav atinse, iar alte 3 000 ha dau semne de deteriorare. Cauzele sunt legate astăzi de poluarea atmosferei mai ales
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
zisul rol pozitiv al cuceririlor țariste fiind ignorat sau plasat cu totul periferic. A. V. Fadeev dezvoltă ideea că Rusia, fiind mai înapoiată pe scara evoluției sociale, a suferit mai puțin influența contradicțiilor fundamentale între capitalismul în ascensiune și feudalismul muribund, ceea ce a îngăduit țarismului să acționeze decisiv împotriva forțelor sociale progresiste nu numai în Rusia, ci și pe arena internațională, politica externă a Rusiei înfățișându-se, cu adevărat, ca o prelungire a politicii interne reacționare; țarul nu se gândea la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-a hotărât să acționeze. Aflat la Londra între 31 mai și 9 iunie 1844, țarul și-a împărtășit într-un mod voalat gândurile care-l frământau. Și a spus că Imperiul Otoman trebuia menținut, dar este, totuși, un „om muribund” și că este necesar să se aibă în vedere prăbușirea lui, în care caz nu este îngăduit ca moștenirea lui să cadă în mâna unei singure puteri, și anume Franța; de aceea, se impune o înțelegere de împărțire a sferelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]