1,647 matches
-
Rucăr; Flori de peste munți; Mărturii și documente școlare rucărene (sec. XIII-1864); Oameni din Cetatea de Scaun (în colab.); Istoria învățământului și culturii din județele istorice Argeș și Muscel; Argeșeni și musceleni în războiul din 1877-1878; Documente privind istoria orașului Câmpulung Muscel (în 5 volume); Istoria obștei de moșneni Rucăr-Muscel precum și zeci de alte cărți din istoria învățământului și a gândirii pedagogice din România, etc. În anul 2000 a primit Premiul Academiei Române "George Barițiu". Este membru de onoare al Academiei Oamenilor de
ŞCOALA GENERALĂ RUCĂR (XLI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350990_a_352319]
-
zeci de alte cărți din istoria învățământului și a gândirii pedagogice din România, etc. În anul 2000 a primit Premiul Academiei Române "George Barițiu". Este membru de onoare al Academiei Oamenilor de Sțiință din România, Cetățean de onoare al orașului Câmpulung Muscel și al comunei Rucăr. Deține una dintre cele mai valoroase și bogate colecții din țară privind istoria unui sat, respectiv comuna Rucăr, cuprinse în lucrarea : Documente rucărene (zece volume în manuscris) din care a publicat vol. I, II și III
ŞCOALA GENERALĂ RUCĂR (XLI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350990_a_352319]
-
în bejanii, Purtând povară marilor destine. Cetatea Orația...Trec românii... Și curg mereu oștirile străine... Vibrează și Posadsa și Rovine... Se mulcomesc, se-nvolburează anii. Calări, cu iatagane...vin otele - Neînfricați și dârzi au stat moșnenii: Ei au sfințit frumoasele muscele. Câți au râvnit - flamanzii și viclenii - Au dispărut că pulberea de stele, Dar munții au rămas...și RUCĂRENII ! Adrian Simionescu Referință Bibliografica: Moșnenii / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 362, Anul I, 28 decembrie 2011. Drepturi de
MOŞNENII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351074_a_352403]
-
reînhumat la Cimitirul Bellu din București. Bibliografie: - România literară 2001Numărul 4,,Scriitori, intrigi și sfori’’ de Ioana Pârvulescu - Satul Natal anul IV - Apariție trimestrială - Nr. 12 - 2004 Revisă de Cultură editată de Asociația Nova Internațional cu sprijinul Episcopiei Argeșului și Muscelului,,Liviu Rebreanu și satul Valea Mare’’ scris de Elena Rotaru - Posted on februarie 3, 2009 by chintesența ,,Din culisele poveștilor de iubire ale scriitorilor români’’ - România literară 1999 Numărul 21 Cronica edițiilor: ,,Jurnalul lui Rebreanu’’ de Z. Ornea - travelworld.ro
4 LIVIU REBREANU SI FANNY de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345702_a_347031]
-
muntene, prevedea la articolul 16, "instrucție egală și întreagă pentru tot românul de amândouă sexele". Tot așa de scump și sfânt le era art. 13 din Constituție privind eliberarea clăcașilor. De aceea ei s-au avântat în vâltoarea revoluției. La Muscel găsim propagandiști din rândul oamenilor școlii. Astfel, prefect al revoluției în acest județ a fost profesorul Dimitrie Jianu. Aceeași nobilă misiune revenise în Argeș lui Nicolae Simonide, în Prahova lui Ion D. Negulici, ambii câmpulungeni și profesori, în Râmnicul Sărat
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355823_a_357152]
-
Dimitrie Jianu. Aceeași nobilă misiune revenise în Argeș lui Nicolae Simonide, în Prahova lui Ion D. Negulici, ambii câmpulungeni și profesori, în Râmnicul Sărat profesorului Nicolae Turnavitu. Amintim de asemenea că Dimitrie Chirculescu și Ștefan Turnavitu, oameni de școală din Muscel au fost comisari de propagandă. Aceeași misiune au avut profesorii Ioan Brezoianu și Răducanu Burdeanu de la școala națională din Câmpulung. Ion Heliade-Rădulescu, în calitate de ministru al Instrucției Publice în guvernul provizoriu pașoptist ceruse profesorilor conducători ai școlilor normale de la județe să
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355823_a_357152]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ORDIHEEA Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1177 din 22 martie 2014 Toate Articolele Autorului De ce mi-ai dat o orhidee, Când lunca-i plină de muscele?!.. Nici la cuvânt, nici la idee, Nici la iubire n-am bretele; Sau vrei să-ți pregătești mormântul?!... Inima mea nu-i cimitir! Ca să-nțelegi cum vreau cuvântul, Mai bea o dușcă din potir Și umblă-te cu tot cu gânduri, Și
ORDIHEEA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354977_a_356306]
-
la 900 m. p., cu un etaj iar volumul este de 14 000 m.c. Localul are o valoare totală de 1.700000 lei (la cursul aanilor '70) și este unul din cele mai impunătoare localuri de școală din fostul județ Muscel și chiar din actualul județ Argeș. La mixtarea școlilor la 1 septembrie 1956, școala de fete venea cu un inventar precar în valoare de 10.509 lei, obiecte ce pot fi enumerate pentru curiozitate, fiindcă școlile de 4 ani au
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356800_a_358129]
-
activitatea după 4 februarie 1858 sub conducerea lui Constantin Georgescu. Iată și ordinul prin care acesta a fost numit: "Văzându-se rezultatul examenului ce ați dat și certificatul dumitale de moralitate eforia te numește învățător în satul Rucărul din districtul Muscel, plaiul Dâmboviței, cu leafa de 300 lei pe an și celelalte beneficii arătate în înaltul oficiu cu nr. 12 de la 11 ianuarie 1857 , iar mai departe, specificându-se: "Totodată se alătură aici și publicația Eforiei cu nr. 115 de la 24
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]
-
despre subiectul: 'nimeni nu poate sluji la doi stăpâni, ori slujesc lui Dumnezeu ori slujesc celui rău.' Mi-am dat seama că și eu trebuie să iau o decizie cu privire la viața mea." Reporter: - Bebe Tomeci s-a născut lângă Câmpulung Muscel, în județul Argeș, iar soția lui, Ani, este din zona Piatra Neamț. Au terminat amândoi Facultatea de Medicină Veterinară din București și au doi copii, Flavius și Rebeca. Reporter: - Voi v-ați născut o dată fizic, dar ați experimentat și „nașterea din
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356618_a_357947]
-
Printre instituțiile antologate se regăsesc: biserica/bisericile, școala, primăria, căminul cultural. Tot în această parte, autoarea evocă obiceiurile și tradițiile specifice zonei. Multe dintre pasajele-evocare, colorate cu penița sufletului, amintesc de pânzele grigoriesciene (Car cu boi, Țărancă voioasă, Țărancă din Muscel) sau de descrierile satului românesc din operele lui Rebreanu, Slavici sau chiar ale lui Ion Creangă. Acest lucru denotă că, pe lângă fundamentul său istoric și monografic, lucrarea de față are și un profund caracter literar-eseistic, tabloul scrierii în sine fiind
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
devenit institutor. O vreme a fost și primar în Rucăr. În această demnitate locală a reușit să ridice mărețul local de școală unde funcționează astăzi școala generală. Un adevărat ctitor, a înfăptuit două dintre edificiile școlare de seamă din județul Muscel, Școala primară din Rucăr, cea mai mare din mediul rural din zona Muscel și Școala primară "Oprea Iorgulescu" din Câmpulung Muscel. Sub conducerea lui s-a început îndiguirea Râușorului și amenajarea grădinii publice. La străduințele sale a luat ființă în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355151_a_356480]
-
locală a reușit să ridice mărețul local de școală unde funcționează astăzi școala generală. Un adevărat ctitor, a înfăptuit două dintre edificiile școlare de seamă din județul Muscel, Școala primară din Rucăr, cea mai mare din mediul rural din zona Muscel și Școala primară "Oprea Iorgulescu" din Câmpulung Muscel. Sub conducerea lui s-a început îndiguirea Râușorului și amenajarea grădinii publice. La străduințele sale a luat ființă în sat, spitalul, farmacia, judecătoria de ocol, cazarma companiei de soldați și subprefectura. Pentru
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355151_a_356480]
-
școală unde funcționează astăzi școala generală. Un adevărat ctitor, a înfăptuit două dintre edificiile școlare de seamă din județul Muscel, Școala primară din Rucăr, cea mai mare din mediul rural din zona Muscel și Școala primară "Oprea Iorgulescu" din Câmpulung Muscel. Sub conducerea lui s-a început îndiguirea Râușorului și amenajarea grădinii publice. La străduințele sale a luat ființă în sat, spitalul, farmacia, judecătoria de ocol, cazarma companiei de soldați și subprefectura. Pentru activitatea desfășurată în învățământ, Nae A.Ghica a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355151_a_356480]
-
judecătoria de ocol, cazarma companiei de soldați și subprefectura. Pentru activitatea desfășurată în învățământ, Nae A.Ghica a fost decorat cu "Răsplata muncii pentru învățământ", clasa I și "Răsplata muncii clasa I, pentru construcții școlare". A fost prefect al județului Muscel în 1922 și senator. Ion Macedonescu (1865-1937) Fiu al preotului Ion Machedon, Ion Macedonescu s-a născut la Rucăr în 1865 și a urmat școala în satul natal. Viitorul învățător a absolvit cursurile școlii normale din Câmpulung în 1885. Mai
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355151_a_356480]
-
DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Gheorghe Constantin (1904 - 1993 ) A văzut lumina zilei la 15 ianuarie 1904 în satul Albeștii de Muscel și a terminat cursurile Școlii normale Carol I din Câmpulung, promoția 1923. A fost repartizat la școala din Pucheni-Valea Largă, iar după un an s-a transferat la școala generală Podul Dâmboviței, unde a funcționat între 1925-1927. Între 1927 și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
-
Cooperativei Frăția) , etc. Spre senectute a servit mulți ani, pentru o retribuție modică, în sectorul financiar (contabilitate și casierie) al fostei întovărășiri agro-zootehnice "Drumul lui Lenin "(!) din Rucăr. Ion Șerboiu (1905 - 1943) S-a născut în comuna Lăicăi din județul Muscel în 1905 și a absolvit Școala normală de învățători "Carol I " din Câmpulung în 1925. A fost repartizat mai întâi la școala primară din satul Cuhnești-Tipordei din județul Soroca, unde funcționează între 1927 și până în 1930, apoi se transferă, la
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
-
normală de învățători "Carol I " din Câmpulung în 1925. A fost repartizat mai întâi la școala primară din satul Cuhnești-Tipordei din județul Soroca, unde funcționează între 1927 și până în 1930, apoi se transferă, la cerere, la școala din Lăicăi-Piatra, jud. Muscel. Pe data de 1 septembrie 1937 îl afăm la școala de băieți Rucăr, după un transfer de la școala Ciocanu, com. Dâmbovicioara. Căsătoria cu tânăra învățătoare din Rucăr, Virginia Băjan îi va marca destinul și-i va pecetlui statutul de învățător
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
-
hrănirea trupului, considerat templul lui Dumnezeu, Inătoarea era o femeie carnivoră, lacomă și foarte urâtă. Aceste trăsături se vor întâlni, pe cuprinsul teritoriului locuit de români și la o altă reprezentare mitică românească, numită, de astă dată Marțolea, în regiunea Muscelului sau Joimărița, zeița morții, ce își făcea apariția în prejma rugului de incinerare sau de pârlire a porcului, în noaptea de Joimari. Femeia a reprezentat întotdeauna, în concepțiile multor religii de constituire a pedepsirii greșelilor, a păcatului, punctul instigator, pentru că
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
mai este nici suferință, nici întristare nici suspin ci viață fără de sfârșit!... După ascultarea cu luare aminte a slujbei prohodirii preoților (a monahilor și ieromonahilor) - săvârșită de către Mitropolitul Teofan Savu a Moldovei și Bucovinei, Arhiepiscopul Calinic Argatu al Argeșului și Muscelului, Episcopii Galaction Stângă al Alexandriei și Teleormanului și Varsanufie Prahoveanul de la București - slujbă care conține și cuprinde o atăt de bogată și de profundă teologie au ținut să omagieze personalitatea celui plecat mai mulți slujitori al altarului, care au evocat
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – DOI ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 [Corola-blog/BlogPost/355251_a_356580]
-
împărțită țara la acea vreme), dr. Alexianu care, văzând cât de marcată de nenorociri fusese școala și cât de impunătoare este încă, a luat măsuri pentru a fi reparată în mod radical. Lucrările au fost făcute din fondurile prefecturii județului Muscel, sub directa supraveghere a Serviciului tehnic al acesteia. Tot acum sunt înlocuite scările din lemn cu scările din piatră șlefuită și cimentuită aflate la intrarea în școală sau cele care duc la etaj, ca și pardoseala coridoarelor, care erau de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
au împotrivit . El conduce clasele I și II iar Gh. Arifeanu, clasele III și IV. În luna august a anului 1877, Consiliul Permanent de Instrucțiune Publică hotărăște ca școala din Rucăr să fie socotită în rândul celor urbane. Revizorul județului Muscel intervine și propune să fie lăsată tot ca școală rurală, cu două posturi de învățători. Din 1879 vine la Rucăr Nae A. Ghica. În perioada 1891-1900 au funcționat la școala de băieți din Rucăr mai mulți învățători. Astfel, in 1891
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
obligatorie, în sfera sacră a bucoavnelor, a tot ce mișcă și este interesat la sate, proces necesar în condițiile diversificării și dezvoltării social-istorice. 1. Școala din Rucăr de la 1800 și până la revoluția pașoptistă Din manuscrisul care cuprinde catagrafia preoților din Muscel pe anul 1810, rezultă între altele și treapta învățăturii fiilor de preoți la acea dată. Aflăm astfel, că unii învățau la Ceaslov, alții la Cazanie, iar alții la Psaltire. Erau deci trei trepte de învățătură, cea mai înaltă fiind a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
învățători. Cursurile pentru pregătirea candidaților de învățători, cu începere din toamna anuui 1838, s-au ținut în timpul vacanței de vară a școlarilor. Candidații de învățători se alegeau dintre tinerii știutori de carte (fii de preoți, țârcovnici, fii de plugari), în Muscelul nostru cei mai mulți candidați au făcut parte din această ultimă categorie. Profesorul Școlii normale din Câmpulung care a condus aceste cursuri, în perioada 1838-1842 a fost Dimitrie Jianu, urmat de Ioan Brezoianu în etapa 1842-1848, ambii dovedindu-se dascăli desăvârșiți, devotați
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
un număr mult mai mic de școlari. Catagrafia satului Rucăr din anul 1838 cuprindea 375 de familii, intrând, în privința localului de școală, în prima categorie. Ea a fost construită din bârne și acoperită cu șindrilă. Majoritatea școlilor sătești din județul Muscel au fost construite din nuiele lipite cu pământ. Dintru început Eforia Școalelor a sperat că, pentru construirea localurilor de școală, proprietarii vor sprijini ridicarea unor astfel de școli; dar aceștia nu au avut o atitudine binevoitoare privind înființarea școlilor la
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]