348 matches
-
Minte, uite-l cum minte așa, de la obraz! — Da, minte de la obraz, repetă mai încet cel numit Cornel. — Ce mint? Ce mint? Gata, v-ați găsit fraieru’, aruncați măgăreața pe Aurică! Ce, mata n-ai auzit de prezumția de nevinovăție? Mustăciosul căscă ochii mari. Interveni și păgubitul, mai mult buimac decât furios: — Dacă omul te-a văzut când mi l-ai luat... — Și ce? prinse curaj Aurică. Mata trebuia să-l și crezi? De unde știi că m-a văzut? L-ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
prinse curaj Aurică. Mata trebuia să-l și crezi? De unde știi că m-a văzut? L-ai văzut mata că m-a văzut? Asta-i o înscenare, domnu’ comisar! se întoarse el către agentul de poliție. — Înscenare? se înfurie iar mustăciosul. Cu portofelu’ lu’ ăsta la tine în buzunar, ai? — Vasilescu. Paul, preciză păgubitul. — Cu portofelul lui Vasilescu la tine în buzunar? repetă, parcă și mai înfuriat, mustăciosul. — Și ce dacă era la mine în buzunar? îndrăzni Aurică. Ce știu eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
domnu’ comisar! se întoarse el către agentul de poliție. — Înscenare? se înfurie iar mustăciosul. Cu portofelu’ lu’ ăsta la tine în buzunar, ai? — Vasilescu. Paul, preciză păgubitul. — Cu portofelul lui Vasilescu la tine în buzunar? repetă, parcă și mai înfuriat, mustăciosul. — Și ce dacă era la mine în buzunar? îndrăzni Aurică. Ce știu eu cum a ajuns acolo? Poate mi l-a strecurat careva. Poate chiar mata, că văd că ți s-a pus pata pe mine. — Ia vezi! îi arătă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
Și ce dacă era la mine în buzunar? îndrăzni Aurică. Ce știu eu cum a ajuns acolo? Poate mi l-a strecurat careva. Poate chiar mata, că văd că ți s-a pus pata pe mine. — Ia vezi! îi arătă mustăciosul pumnul. — Uite, domnu’ comisar! se plânse Aurică. Are ceva cu mine! Io fără avocat nu mai spun nimic. Asta-i o înscenare și am și io dreptu’ la prezumția de nevinovăție. — Avocat, zici, Aurică? îl luă peste picior polițistul. Prezumție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
și un voal bleumarin, ceva între călugăriță și infirmieră, intră în sală, sprijinindu-se în baston. Era înconjurată de corpul profesoral în întregul lui, alcătuit doar din personal feminin. Prezentată de directoare cu respect, îndelung aplaudată de asistență, bătrâna doamnă mustăcioasă ținu, rămânând așezată, cu mâinile împreunate pe baston, un discurs al cărui mesaj stătea în trei cuvinte: credință, patrie, război. La prezentarea elevelor celor mai merituoase și a buchetelor de flori, Nel ieși din sală ca să se ducă, clătinându-se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
doi copii mari, de 17 și respectiv 18 ani. Directorul îl privește atent și vorbește generalizând, bate șaua...să înțelegem noi...toți! Infirmierele sunt de vină, în opinia sa, pentru nerespectarea de către pacienți a ,,regulamentului spitalicesc’’. Directorul stă pironit în fața mustăciosului și îi țipă în față. ,, De ce ai trainingul peste pijama? De ce ai comentat când doamna infirmieră ți-a atras atenția în mod repetat?’’ Fostul sportiv stă nemișcat și destul de nepăsător în fața tornadei iscate ca din senin. Îl privea de sus
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Stettinerbanhoff. Familia Teichert locuia la nr. 5, ultimul etaj. De cum am sunat și mi s-a deschis ușa, am văzur tabloul mare cu figura impunătoare a lui Teichert, cu mustățile sale a la Kaiser Wilhelm. În baltă, toată lumea Îi spunea mustăciosul. Nefiind acasă, d-na Teichert s-a oferit să mă ducă jos la o cafenea, unde soțul ei acum pensionar juca biliard. M-a Înnebunit, Începu să-mi spună dânsa, cu Brăila lui, că ce bine era acolo, că așa
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
simplă securitate", cu mine, descrie autorul Principiilor clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional, a preferat-o pe a îndelung repetatelor loviri cu capul de pereți; alteori sînt călcat în picioare (poartă cizme). Mai e și tovarășul maior Jack Simon, mustăcios și rece, cu glas cristalin, care-mi pune în vedere că a hotărît, în calitatea mea de ovrei legionar, să mă omoare cu mîna lui. Deocamdată sînt pus pe rangă, soluție disproporționată față de amenințare, dar neplăcută și rea. Mircea M.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
O forfotă și o panică generală în toată sala. — Ce este cu mascarada aceasta ? întreabă Cristi. V-am spus doar, dacă aveți întrebări, mă puteți aștepta după con- cert. Ce-i mizeria asta ? — Domnul Cristian Vasile ? — Chiar eu ! Polițistul, un mustăcios scund, dar foarte hotărât și energic, se întoarce la colegii săi și le ordonă să-l încătușeze pe Cristi. — Poftim ? sare acesta, iar sala toată parcă înnebunește. — Liniște ! țipă piticul în uniformă. — Pentru ce să fiu arestat, mă rog, domnule
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în fața Tribunalului Militar și acuzat de trădare, din cauza nesatisfa- cerii serviciului militar ! Mai multe detalii veți afla la peniten- ciar ! Luați-l ! a ordonat el vulcanic, iar polițiștii năvălesc asupra lui și-l încătușează în fața tuturor, violent. — Domnilor, doamnelor, continuă mustăciosul, ne cerem scuze pentru deranjul provocat. Să aveți o seară liniștită în continuare. Iar polițiștii îl iau pe Cristi pe sus și îl scot afară, unde este imediat băgat cu forța într-o dubă. După el intră și ofițerii și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
scuze pentru deranjul provocat. Să aveți o seară liniștită în continuare. Iar polițiștii îl iau pe Cristi pe sus și îl scot afară, unde este imediat băgat cu forța într-o dubă. După el intră și ofițerii și câțiva polițiști, mustăciosul urcă în față lângă șofer, și imediat gonesc în mare viteză de la Roata lumii, unde toți, de la ospătari la orchestră și clienți, rămân înmărmuriți ; până și bucătarii ieșiseră să vadă ce fusese cu toată larma, iar câțiva vecini din împrejurimi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
trecut bine de șaizeci și ceva de ani, încărunțit, dar bine făcut, solid, cu spatele perfect drept și pieptul scos în față. Serios, cu o privire rece, dură, și zâmbindu-i ironic din spatele biroului. Imediat i se alătură și piticul mustăcios care ordonase arestul. Cristi observă că, deși aranjată decent, camera nu avea nicio fereastră, iar singura lumină, slabă și ea, gălbuie, venea dintr-un bec din tavan, care din când în când începea să pâlpâie. Închideți ușa ! le ordonă colonelul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu hălci de carne afumată (de cal sau de taur? - va trebui să-l întreb pe Alberto Porlan), cum am văzut mai multe pe Gran Via. Destul de animat localul la această oră, 23.30. Cer o bere Mahoo. Barmanul, un mustăcios cu papion roșu și cu ochi mici, poate prea mici pentru dimensiunea feței, nu prea vorbește engleza, dar îmi sugerează că se va apropia, dacă voi mai avea nevoie de ceva, la primul meu semn... Am o senzație de parcă m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Scriitorilor?... E cald și mulți și-au scos încălțările, inclusiv gazdele, îndemnați probabil și de covorul verde-închis al ierbii. Bem o bere locală, „organică, tare și hrănitoare”, cum ni se spune, sugerându-ni-se discret să nu exagerăm. Un bucătar mustăcios taie - la alegerea noastră - hălci dintr-un porc fript. O femeie plinuță, cu mâni albe și pufoase, ca două pernuțe, ne îndeamnă, în flamandă, să luăm și legume. Taraful cântă muzică de petrecere. Adrian Popescu spune: „Niciodată n-am mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sentiment de fericire intimă retrecând îndărăt podul Allenby (o pasarelă de ciment peste un vag pârâiaș cu apa cam tulbure, ascuns în stufăriș, și care n-are nimic cinematografic în afara numelui), după un stagiu de o oră petrecut printre polițiștii mustăcioși, mai mult sau mai puțin adormiți pe scaunele lor, mirosind puternic și nerași pe deasupra (sala de așteptare mirosea a urină), atunci când am descoperit, peste Iordan, fete în battle-dress, vameșe, polițiste sau pur și simplu femei în timpul stagiului militar, stând în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mă ajungea și iar mă croia. Și a dat Dumnezeu și s-a împedicat și a picat și eu am eșit în ogradă și bunica a tras poarta care era înaltă. Și a început a-l batjocori pe tata: "Ho mustăciosule, nebunule" asta printre poartă, dar tata a îngânat pe bunica zicând: "nioh, nioh, nioh" și bunica l-a stupit printre poartă. Și tata a zis: "las că vin pe din jos de casă și tot amu te prind". Și bunica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
un întreg arsenal de obiecte prăfuite, vechi, pe care Rodica le-a depozitat în camera mea deja nădușită. Înghesuiala din camera mea, aerul infectat, obiecte care se sufocă reciproc, se antipatizează vizibil. Prin geamul întunecat de jeg, îl văd pe mustăciosul slinos din blocul de vizavi cum își târăște hoitul încercând poate să întârzie cât mai mult momentul când trebuie să plece, ca în fiecare dimineață, la serviciu. Sau poate nici nu se mai întreabă. A trecut de faza aia. Presupun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
urmăreau din toate părțile îmi dădeau sentimentul că icoanele erau în realitate niște ferestre, iar în spatele lor se aflau însăși cei imortalizați etern în ulei. Ce om bun și ce glas duios avea părintele... Tot îmi răsare în minte imaginea mustăcioasă a bunicului când mi-a dăruit o tavă mică de plăcinte, pentru a lucra cot la cot cu bunica. Nu era atât de arțăgos pe cât voia să fie crezut. În fiecare toamnă îl băteam la cap să mă ia cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cu diaman tele de la inele, ascultând cum sfârâie becul de gaz din tavanul de jos, rareori Întrerupt de huruitul unei birje de noapte oprind În față și de pe capra căreia sărea, greoi În mantaua lui de cati fea, birjarul bătrân, mustăcios și stacoj la față, poposit la acest vad vechi al lor și al câtorva aprețiatori de seamă, printre care fuseseră Delavrancea și Caragiale. Auzisem de mult de această cârciumă a lui Sotir și m-a dus aci unul din acești
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să cultivi din vreme prietenia pescarilor și să-l mă nânci totdeauna cald, acasă, ales și gătit de tine: crapul, linul, caracuda și somoteiul aurii, șalăul și știuca mare, marmorată, pentru stomacurile debile; plătica și văduvița galbene pe burtă; mreana mustăcioasă și ușoară la gust; pana de somn Îndulcit și cu usturoi; scrumbiile de Dunăre sau de mare alese cu spi narea doldora; carasul, roșioara și obleții argintii lăsați de Dum nezeu pentru saramura rumânului; mihalțul pentru ficații lui mari, prăjiți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ca o Încheiere și cu un cuvânt de mulțumire și de recunoștință, pe câteva mari preotese ale cultului nostru culinar de altădată, cum era coana Lucreția a lui nea Liță, bunul cârciumar din spatele oborului de porci, [de la] La doi salcâmi, mustăcios, cu fața veselă și focos sub cămașa totdeauna desfăcută la piept, și care ne aducea vinul din bordeiul numai cu răcoarea pământului, iar coana Lucreția ne răsfăța, drăguța de ea, cu pui de porumbei la tavă pe orez și roșii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
i se spunea bordelului „pă radical“), mai toate aceste femei erau protejate, exploatate de acei odioși indivizi acvatici care le luau până și bruma de gologani ce le mai rămânea după socoteala, la sfârșitul săptămânii, cu țața lor cea obeză, mustăcioasă și cu negi pe obraz, sau cu nenea lor cel negricios și păros ca un câine sub cămașa lui cu arnici roșu la gât, pe care l-am văzut odată, prin gaura cheii, cum pru băluia la pat pe o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
apartament cu fetița ei și cu guvernanta, pe care le-am văzut odată, tustrele, pe ștrandul Bragadiru, ea cu un trup alb-gălbui ca de păduche țestos, de unde, poate, și cealaltă poreclă a ei de „curdefier“. Iar fosta soție a poetului mustăcios și fudul ca un palicar ajunsese și ea peripateticiană, plimbăreață de noapte pe Strada Regală de acum douăzeci de ani, când m-am și supus Într-o seară (totdeauna am cedat ușor Înaintea femeilor) solicitărilor ei insistente, cât și omagiilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tremur abia mascat. Mâna stângă o ținea în buzunarul cojocelului, pe când cu dreapta arunca în gura larg deschisă semințele de la o distanță de aproximativ patruzeci de centimetri cu o rapiditate și o precizie de clovn. Arunca sămânța drept în mijlocul gurii mustăcioase și-apoi, într-o fracțiune de secundă, retrăgea mâna, introducea între opozabil și index o altă sămânță și în următoarea clipă aceasta era preluată din zbor de buze, dinți și limbă. Când avea timp să dezghioace, să mestece și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dezodorizat democratic.) Învăț repede limbi străine europene și extra-europene, grație colegilor mei din bucătăria restaurantului: știu numele organelor sexuale masculine și feminine în albaneză, arabă și wolof (dialect senegalez), plus principalele înjurături în portugheză (șeful bucătăriei este un portughez mic, mustăcios, compus din unghiuri drepte) și rusă. Mă îndobitocesc treptat, dar progresez lingvistic în stil marinăresc. 12 iunie 1998 Le Bol d'or (Cupa de aur) este principala regată nautică de pe lacul Leman. Am găsit un job de spălător de vase
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]