1,312 matches
-
realizării și desăvârșirii unei relații duhovnicești, bazată pe încredere, deschidere și dragoste reciprocă, ziditoare și mult folositoare!... Vocea profetică a Bisericii și a Părintelui duhovnicesc din Ea, se aude în istorie, căci nu se concepe ca, propovăduind adevărul să nu mustri păcatul, curățindu-l și îndepărtându-l prin baia celui de-al doilea botez, adică prin lacrimile pocăinței. Glasul ei este aidoma cuvintelor scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei și a duhovnicului numai în ea sau din
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
Dacă în perioada persecuțiilor, creștinismul era prigonit fiind în afara societății, astăzi se constată o ieșire acesteia din creștinism spre puncte centrifuge ale autoumanizării. Vocea profetică a Bisericii se aude în istorie, căci nu se concepe, ca propovăduind adevărul să nu mustri păcatul. Glasul ei este aidoma cuvintelor scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea credinței creștine îi aparține
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
de familie? - Atunci vorbim despre cuplu. Soluția e la fiecare dintre noi. Trebuie să începem noi, cu mic cu mare, mai învățat, mai neînvățat, să menținem familia. Dacă s-ar scula din morminte înaintașii, ne-ar da palme, ne-ar mustra rău de tot pentru ce am făcut cu moștenirea lăsată de ei. Ne vor întreba: „Voi ce mai lăsați în urmă?” Să ne întrebăm singuri, oare ce lăsăm în urma noastră? Mai avem ce lăsa? Suntem în stare să mai lăsăm
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
ce puțini îl practică în ziua de azi. Am întâlnit oameni care după ce intenționat ți-au făcut rău, au pretenția să îi ierți deoarece așa trebuie, dar fără să aibă o urmă de regret. Nu e puțin lucru să te mustre conștiința. Înseamnă că o mai ai. Unii nu o mai au deloc. Mare lucru e să te autoanalizezi! Mare lucru să fi sever cu tine și drept cu prietenii. Adevărul e că nu Dumnezeu a părăsit omul, ci omul l-
CONŞTIINŢA – OCHIUL LUI DUMNEZEU ÎN OM de MARINA GLODICI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364869_a_366198]
-
creștinismul era prigonit fiind în afara societății, astăzi se constată o ieșire a acesteia din creștinism spre puncte centrifuge ale autoumanizării și ale autosuficienței. Vocea profetică a Bisericii se aude în istorie, căci nu se concepe, ca propovăduind adevărul să nu mustri păcatul, și în sensul social - comunitar. Glasul ei este aidoma cuvintelor scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei, filantropică, se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
ei cele mai bune dintre ele, nemulțumind în toată vremea pe Dumnezeu. Pentru că mai departe, sminteala și strâmbătatea au coborât în poporul de jos. Vinovat de această situație era și tatăl lor, Eli, care nu s-a îngrijit să-i mustre, nu i-a pedepsit nici cu bătaie la vremea potrivită și nu s-a ridicat la cinstea pe care i-a arătat-o Dumnezeu casei sale numindu-l judecător peste poporul lui Israel. Dumnezeu mustră în mai multe rânduri pe
SFÂNTUL PROROC SAMUEL de ION UNTARU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365003_a_366332]
-
s-a îngrijit să-i mustre, nu i-a pedepsit nici cu bătaie la vremea potrivită și nu s-a ridicat la cinstea pe care i-a arătat-o Dumnezeu casei sale numindu-l judecător peste poporul lui Israel. Dumnezeu mustră în mai multe rânduri pe Eli care era în cunoștință de cauză dar acesta se arată slab zicând numai: Cum va vrea Domnul și nu ia nici o măsură. Apoi fiii lui au crescut și nu s-au mai temut de
SFÂNTUL PROROC SAMUEL de ION UNTARU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365003_a_366332]
-
să vadă ce se întâm¬pla¬se. Aflând cum ajunsesem să sar la bătaie, domn’ Mișu mi-a zis: - Să-ți trăiască sora, măi băiete, și să vă bucurați de ea! - iar pe Noneț, așa olicăit cum era, l-a mustrat aspru (dacă acesta n-ar fi fost deja tăbăcit de mine, precis ar fi încasat-o și de la el): - Costea Ion, ție nu ți-e rușine să-i vor- bești așa colegului tău de clasă?! Ce e-n capul tău
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
șoproane - i-am căutat prin păduri - am revenit în oraș și - din tufiș în tufiș - din gard viu în gard viu - din bloc în bloc - din cameră în cameră - împietrită în lustru - am sperat să-i aflu și să-i mustru ...e seară - peste tot se simte târziul - bolborosind mânios între pereții formelor lucrurilor - și n-am găsit pe niciunul dintre zeii turbați - din ceata pângăritorilor scriitori cu flăcări - pe paginile acoperișurilor lumii ...îmi luam cina - ostenit - când deodată - cineva a
PIROMANII (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366120_a_367449]
-
ploaie se preface”. O elegie perfectă: „Singurătate”: „Mă plimb pe străzi la braț cu amintirea/ Și caut un motiv de-a exista,/ În fiecare nor îți văd privirea/ Și plouă cu tăceri pe rana mea.// Începe amintirea să vorbească,/ Mă mustră gândul c-ai ales să pleci,/ Iar inimii începe să-i lipsească/ Mândria ta ce m-a robit pe veci.// Mă cert cu gândul care nu-mi dă pace/ Și nu-nțeleg de-a fost adevărat,/ Dar amintirea-n ploaie
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
Dacă în perioada persecuțiilor, creștinismul era prigonit fiind în afara societății, astăzi se constată o ieșire acesteia din creștinism spre puncte centrifuge ale autoumanizării. Vocea profetică a Bisericii se aude în istorie, căci nu se concepe, ca propovăduind adevărul să nu mustri păcatul. Glasul ei este aidoma cuvintelor scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea credinței creștine îi aparține
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
merge să-l vedem? se grăbi nea Ghiță să vadă pacientul. - Nu, că miroase urât la el în cameră. Mă duc eu să-l aduc aici, la lumină. Femeia s-a dus să-și aducă soțul în timp ce nea Ion îl mustră pe nea Ghiță: - Băi, drace, uite în ce rahat m-ai băgat, cum scoatem noi cămașa acum? - Lasă că te descurci tu, dacă nu... lași pe mine, că ți-l potcovesc eu mintenaș! Și a început să râdă cu o
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
o vei călca pentru că nu te poți forța să iubești un Dumnezeu în care nu ai încredere, pe care nu Îl placi, de care nu ți-e dor. „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.” 2 Timotei 3:16. Există în Biblie o carte care descrie credincioși ... necredincioși, popor al lui Dumnezeu care
OSEA de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351935_a_353264]
-
întreg se veselesc! De această iertare și mângâiere au nevoie și cei din Biserică, cei ce se văd neprihăniți. Însă oameni precum Nicodim și Petru sunt rari. Nicodim era respectat de mai marii poporului; el era un Fariseu cu vază. Mustrat în adâncul sufletului de Domnul Isus, el se pleacă în praf și țărână și-și recunoaște marea sa nevoie de mântuire. „Spui că sunt venit de la Dumnezeu și ... te rușinezi să fii văzut cu Mine?! Nicodim, tu trebuie să te
NICODIM de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351936_a_353265]
-
a fost cuvântul, iar Nicodim l-a primit. Petru, un apostol de frunte, marele Petru la care Domnul Isus a lucrat atât, rodul muncii sufletului Său, rodul rugăciunilor Sale, al purtării Sale de grijă neîncetate, al jertfei Sale. Marele Petru, mustrat în public de fățărnicie de către Pavel, un fost prigonitor, își recunoaște greșeala și-l va numi pe Pavel „preaiubit” (vezi Galateni 2:14 Petru predica Neamurilor Evanghelia unității în Hristos, căderea zidului de despărțire dintre Israel și Neamuri, mânca cu
NICODIM de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351936_a_353265]
-
dat totul. Petru le spune: „Pentru ce mințiți pe Duhul Sfânt? Nu puteați să faceți ce doriți cu banii voștri, să-i păstrați, să-i oferiți? Dar pentru ce mințiți pe Duhul Sfânt?” FA 5:1-11. Ei nu au fost mustrați pentru că nu au adus mai mulți bani, ci pentru că au fost fățarnici, au vrut să se dea mai sfinți, mai generoși decât erau. Mesajul care se predică puțin, pentru că nu place, este cel adresat de Domnul Isus poporului Său, popor
NICODIM de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351936_a_353265]
-
tot încurca de două-trei ori pe săptămână, cu alți meseriași. Aristică își aminti cu drag de anii nu de mult trecuți când, tinerel fiind, Șfredelu făcea săptămânal popasuri pe la arestul postului, de regulă pentru mici găinării, sau scandaluri și era mustrat câteva zile la rând de vrednicii educatori încadrați la post, astfel încât, după ședințele de reinserție socială, cel puțin o lună, era liniște în comună, desigur până îi treceau vânătăile, cucuiele și dungile de pe spate și uita bunele sfaturi primite. După ce
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
încă de la început Eclesia a rânduit pomenirea în cadrul liturgic a conducătorilor Statului, practică ce se află și astăzi în uz (pp. 12 - 13). Vocea profetică a Bisericii se aude în istorie, căci nu se concepe, ca propovăduind adevărul să nu mustri păcatul, și în sensul social - comunitar. Glasul ei este aidoma cuvintelor scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei, filantropică, se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
în toată societatea de astăzi. Omul care păcătuiește nu se simte bine singur și în aceste condiții vrea să-i atragă și pe alții în păcat și patimă, ca un fel de justificare și pretext pentru conștiița lui ce îl mustră. - Cum ați resimțit în închisoare privarea și lipsirea de libertate? - Trebuie subliniată și susținută realitatea că adevăratul om liber este acela pe care îl eliberează Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Deoarece libertatea fizică, exterioară, nu contează; nu poți (re
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]
-
centrifuge ale autoumanizării. Vocea profetică a Bisericii se aude peste tot în istorie (cum s-a auzit și aici, în această comunitate binecuvântată de Dumnezeu și slujită de oameni ai Duhului), căci nu se concepe, ca propovăduind adevărul să nu mustri păcatul. Glasul ei este aidoma cuvintelor scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea credinței creștine îi aparține
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
că am talent. Încerc să creez imagini redând sentimente, mărturisind îngrijorări, slăbiciuni și atitudini greșite. Nutresc nădejdea că cititorul se va regăsi în versurile mele și va conștientiza nevoia de schimbare în mai bine din viața sa, că va fi mustrat de păcat, dar că va primi atât mângăiere, cât și încurajare. O sursă de inspirație îmi e Sfânta Scriptură, apoi experiențele vieții și propriile reflecții. - Câte ore scrii, zilnic? - Nu am calculat niciodată câte ore scriu pe zi! Depinde de
NU STIU CATA NEVOIE ARE POEZIA DE MINE; STIU CATA NEVOIE AM EU DE EA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350804_a_352133]
-
mine. Măcar tu, că Gey...! Scrie și păstrează-le...” - și începea să plângă. Le vorbeam profesorilor cu „domnule sau doamnă” fără să-mi dau seama, pentru că așa se vorbea în casă. Uneori uzam și lacrimile necesare ...pentru „decor”, când eram mustrat pentru „nebăgarea minților mele în cap”. La Română spuneam că este bine să memorăm doar regulile științelor exacte: de matemetici, de fizică și de chimie. A învăța „Luceafărul” pe dinafară, spre exemplu, eu mărturiseam că e o mare prostie. Și
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
de mare poate fi mulțimea de actori care s-au întrecut în a-i memora scrierile frumoase, a-i juca rolurile pasionante, sau a-i recita poeziile splendide, multe − tot așa ...„kilometrice”. Un bun prieten de-al meu mă mai „mustră”, ...așa câteodată, că eu nu mă „sinchisesc” să învăț nici măcar o poezie de-a mea pe dinafară, darămite de-a altuia. Astăzi însă, m-am gândit să tragem cu toții o linie și să adunăm, pentru a ne forma o imagine
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
îi sorb fiecare cuvânt și îi sărută dreapta când trece prin dreptul lor. Preotul le zâmbește și le răspunde în aceeași manieră. Toți sunt ai lui, părinți, copii, bunici, a crescut generații întregi. Are răbdare cu ei la spovedanie, îi mustră și îi iartă când greșesc, asemenea unui părinte responsabil. A moștenit veleitățile omului dedicat cauzei pe care o susține de la tatăl său, Gheorghe, preot și dascăl, un luptător, după cum susține Părintele, pentru unitatea României: Tânăr fiind, entuziast și cu dragoste
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
bună, de iertat, / Fără de mine, Iuda, cel bogat? / Și dacă eu nici nu aș exista, / Infernului, dă-i mila Ta! Pentru aproapele meu Iuda, pentru care / Nu s-a aprins pe lume, lumânare - / Lui, celui care-n veci se va mustra, / Infernului, dă-i mila Ta! // ( ... Pentru aproapele meu Iuda, milă, Sfinți! / Noi avem TOT - el, treizeci de arginți -/ Și pe Iisus îl vindem tot așa, / Infernului, dă-i mila Ta! 29 august 2008” (Pentru aproapele meu, Iuda). Prin mesajul pe
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]