545 matches
-
cerut/acordat în două situații distincte: un bolnav, recent diagnosticat, și o persoană aparent sănătoasă, rudă (deseori de gradul I) cu un bolnav cunoscut. în al doilea caz, persoana sănătoasă are un risc teoretic de 50% de a moșteni gena mutantă (genotip An) și deci de a manifesta boala la un anumit moment (vârstă) și de a o transmite la descendenți. Dar, privind lucrurile mai optimist, această persoană are șansa de 50% de a fi genotipic normală (nn) și deci de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
la descendenți. Dar, privind lucrurile mai optimist, această persoană are șansa de 50% de a fi genotipic normală (nn) și deci de a nu face niciodată boala. Problema esențială se reduce la întrebarea dacă este sau nu purtător de genă mutantă; în esență, este vorba de diagnosticul presimptomatic de ADPKD. Aspectele etice și tehnice ale acestui diagnostic vor fi discutate puțin mai târziu. Presupunând că persoana în cauză, deși aparent sănătoasă, a moștenit gena anormală, atunci elementele de discuție cu medicul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
bolii. Natura bolii și consecințele ei (8, 13, 15). Se vor prezenta și explica bolnavului: noțiunea de boală ereditară și caracteristicile transmiterii autosomal dominante; riscul de 50% pe care îl au fiecare din frații/surorile sale de a moșteni gena mutantă; riscul de 50% pe care îl are orice bolnav, la fiecare sarcină, de a transmite boala la descendenți (deși simplistă, comparația cu tragerea la sorți a unei bile dintr-un set de două bile una albă și alta neagră este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mediu specializat, eventual la domiciliul pacientului. B) SCREENINGUL FAMILIAL “I DIAGNOSTICUL PRESIMPTOMATIC Până nu de mult, sfatul genetic adresat rudelor de gradul I ale bolnavilor cu ADPKD se limita la explicația riscului de 50% de a moșteni și transmite gena mutantă, deoarece diagnosticul bolii, clinic sau urografic, nu se putea pune până la momentul evidențierii chiștilor. Perfecționarea tehnicilor imagistice și introducerea mai recentă a metodelor de diagnostic genotipic au dus la posibilitatea de a preciza diagnosticul la o vârstă mai tânără, înaintea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
chiștilor. Perfecționarea tehnicilor imagistice și introducerea mai recentă a metodelor de diagnostic genotipic au dus la posibilitatea de a preciza diagnosticul la o vârstă mai tânără, înaintea perioadei reproductive. Se apreciază însă (Gabow, 1991) că 34% din indivizii cu gena mutantă nu vor avea chiști detectabili în a doua decadă de viață, dar vor manifesta boala mai târziu; în a treia decadă de viață, procentul acestor persoane se reduce la 14%. Dacă ultrasonografia este echivocă, se va apela la CT scaner
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
acordul prealabil al bolnavului. Va începe cu informarea rudele de gradul I (persoane cu risc), cărora li se vor prezenta date despre: boală metodele de diagnostic existente și disponibile consecințele (beneficii și riscuri) stabilirii stării de purtător sănătos de genă mutantă; se va sublinia că acest lucru nu este identic cu diagnosticul de boală, deoarece unii purtători nu vor avea nici o manifestare clinică pînă la 60-70 de ani. După prezentarea acestor date, pacientul va lua o decizie informată privind acțiunile sale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
neînrudite să aibe același marker. Astfel, părintele afectat va avea un tip de marker (X) diferit de părintele neafectat (Y). El se va transmite împreună cu gena PKD1 la descendenți. Un copil care are riscul teoretic de a fi primit gena mutantă poate fi identificat ca purtătorul acestei gene (cu o probabilitate de 99%) prin stabilirea prezenței markerului X (4). Rezultatele, pozitive sau negative, determină ulterior noi acțiuni. Absența certă a chiștilor (inclusiv prin CT scaner) permite asigurarea și liniștea indivizilor neafectați
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Absența certă a chiștilor (inclusiv prin CT scaner) permite asigurarea și liniștea indivizilor neafectați, mai ales peste 30 de ani, chiar în absența testării genetice (nu există diagnostic fals negativ peste 30 de ani). Identificarea unor purtători asimptomatici de genă mutantă impune o susținere psihologică a pacientului (subliniindu-se că nu se poate face o evaluare prognostică certă asupra evoluției ulterioare a bolii, pe baza datelor de la rudele bolnave), precum și o informare a medicului de familie asupra statusului pacientului, posibilelor complicații
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
O atenție specială se va acorda pacienților tineri cu risc de a moșteni o boală care se va manifesta după 40 de ani. Ei vor fi supuși diagnosticului presimptomatic, pentru ca, în cunoștință de statusul lor (purtător sau nu de genă mutantă), să poată lua o decizie informată de planning familial. în cazul opțiunii lor de a avea copii, se va acorda o atenție deosebită gravidelor cu ADPKD (pentru prevenirea unor complicații materne și fetale) (1) și se va propune un diagnostic
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
care au o anamneză familială sugestivă pentru anevrisme cerebrale (12, 13). C) DIAGNOSTICUL PRENATAL Diagnosticul prenatal se va face prin analiza genetică a ADN-ului celulelor fetale, extrase prin biopsie de trofoblast (săptămâna 9) sau amniocenteză (săptămâna 14). Prezența genei mutante la făt implică o nouă decizie ce vizează cursul sarcinii; medicul îi va informa pe părinți asupra faptului că nu se poate prezice evoluția bolii, că boala se manifestă de obicei tardiv în cursul vieții și că majoritatea persoanelor afectate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
asupra atitudinii pacienților asupra screeningului genetic. 88% din bolnavi acceptă testarea copiilor lor; 97% din pacienții sănătoși cu risc acceptă să utilizeze metodele actuale de diagnostic pentru a clarifica statusul lor genetic. Dintre pacienții la care s-a identificat gena mutantă, 82% doresc să aibă copii, 65% vor folosi diagnosticul prenatal și numai 4% vor recurge la avort dacă diagnosticul prenatal va evidenția mutația PKD. Datele prezentate relevă o abordare optimistă pe care medicul o poate încuraja. Pentru a exemplifica modalitățile
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
evaluări angiografice impuse de agregarea familială a anevrismelor intracraniene în ADPKD. 3. Pacientul este sfătuit și încurajat să-și informeze familia (el decide!?): soția, sora și cei trei copii despre: riscul teoretic de 50% de a primi și transmite gena mutantă; posibilitatea și importanța screeningului familial și diagnosticului presimptomatic. Se cere acordul pacientului pentru ca medicul (nefrolog și/sau genetician) să se implice și să realizeze această acțiune. 4. Cu acordul bolnavului, rudele sale de gradul I vor fi informate despre: utilitatea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de ADPKD, dar în următorii ani boala va deveni manifestă clinic. III-3 are o fetiță de 2 ani și, la momentul evaluării, soția sa era gravidă în luna treia. în acest caz există riscul de 50% de a transmite gena mutantă la făt. S-a pus problema diagnosticului prenatal, dar deocamdată testarea genetică nu este posibilă în țară, cuplul a pus inițial problema întreruperii sarcinii, dar, în final, după câteva discuții, ei au renunțat la această idee, deoarece au reținut că
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
privind acțiunile sale ulterioare. (c) Urmărirea permanentă a statusului bolnavilor cu ADPKD pentru identificarea precoce a manifestărilor extrarenale, a complicațiilor renale și a progresiei spre IRC. (d)Screeningul familial și diagnosticul presimptomatic (la persoanele cu risc de a moșteni gena mutantă, care acceptă această acțiune). O atenție specială se va acorda copiilor bolnavului cu ADPKD. (e) Evaluarea periodică a persoanelor sănătoase purtătoare de genă mutantă, cu sau fără manifestări minime de ADPKD. 4. Implementarea unui Program de depistare (precoce) și recenzare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
spre IRC. (d)Screeningul familial și diagnosticul presimptomatic (la persoanele cu risc de a moșteni gena mutantă, care acceptă această acțiune). O atenție specială se va acorda copiilor bolnavului cu ADPKD. (e) Evaluarea periodică a persoanelor sănătoase purtătoare de genă mutantă, cu sau fără manifestări minime de ADPKD. 4. Implementarea unui Program de depistare (precoce) și recenzare a bolnavilor cu ADPKD sau a persoanelor cu risc, în scopul realizării unui REGISTRU regional, care să permită acțiuni eficace de profilaxie și de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
precum și pe experiența Clinicii a IV-a medicală-nefrologie Iași și a Centrului de Patologie genetică Iași. Aceste repere sunt prezentate sintetic în algoritmul din fig.13.1. Depistarea bolnavilor cu ADPKD precum și a rudelor cu risc de a moșteni gena mutantă și a face ulterior boala este condiționată de vârsta pacientului și momentul debutului clinic al manifestărilor renale și/sau extrarenale. Prima eventualitate de depistare o reprezintă pacienții adulți, de obicei de 35-40 de ani, care au o simptomatologie sugestivă pentru
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și acordarea unui sfat genetic; la fiecare caz nou, evaluarea diversității și intensității manifestărilor renale și extrarenale (în mod deosebit agregare familială a anevrismelor cerebrale), momentul instalării IRC sau IRCT; identificarea persoanelor cu risc de 50% de a moșteni gena mutantă și informarea lor privind posibilitățile de diagnostic presimptomatic și consecințele acestuia; în cazul acordului persoanelor cu risc se va trece la screeningul familial. Screeningul familial se poate realiza la orice vârstă, dar este de preferat să se facă la persoane
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
doresc să-și cunoască statusul genetic pentru un planning familial informat sau la adulții tineri cu o ecografie negativă care sunt donatori potențiali de transplant renal. Bolnavii identificați în diferite stadii de evoluție a bolii, precum și purtătorii sănătoși de genă mutantă care vor dezvolta boala mai târziu în cursul vieții lor vor fi supravegheați și monitorizați cu multă atenție, cu scopul de a preveni complicațiile și, mai ales, de a frâna, în măsura posibilului, evoluția ei progresivă spre IRC și ulterior
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
care o propunem și altor colegi ar putea fi încadrarea fiecărui pacient într-o anumită grupă de gravitate, în funcție de: 225CONCLUZII ȘI REPERE METODOLOGICE îN ADPKD -stadiul evoluției bolii; -prezența sau absența indicilor de agresivitate (forma PKD1, sex masculin, moștenirea genei mutante de la mamă, fenomenul de anticipație, prezența în familie a anevrismelor cerebrale); -prezența sau absența factorilor de progresie spre IRCT (vârsta tânără de debut, hipertensiunea arterială, hipertrofia ventriculară stângă, acidoza, proteinuria marcată, episoade de hematurie macroscopică, creșterea mărimii și numărului chiștilor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
că la persoanele cu sindromul cancerului ereditar nonpolipozic de colon există un risc de 50% de a trasmite boala la descendenți, care vor face cancer de colon la o vârstă foarte tânără. În anul 1991, a fost descoperită o genă mutantă - APC- prezentă În 10 % din cazurile de cancer de colon, având rol În creșterea riscului de formare a tumorii maligne. Această genă poate avea efecte pozitive când acționează ca un supresor al tumorii. Dar atunci când se găsește În stare mutantă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
mutantă - APC- prezentă În 10 % din cazurile de cancer de colon, având rol În creșterea riscului de formare a tumorii maligne. Această genă poate avea efecte pozitive când acționează ca un supresor al tumorii. Dar atunci când se găsește În stare mutantă, gena provoacă malignizarea celulelor. La persoanele care moștenesc această genă mutantă, riscul de malignizare este cu 50% mai mare decât la persoanele care nu moștenesc această genă. Mai acționează și alți factori declanșatori: - vârsta Înaintată (90% din pacienții bolnavi ar
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
având rol În creșterea riscului de formare a tumorii maligne. Această genă poate avea efecte pozitive când acționează ca un supresor al tumorii. Dar atunci când se găsește În stare mutantă, gena provoacă malignizarea celulelor. La persoanele care moștenesc această genă mutantă, riscul de malignizare este cu 50% mai mare decât la persoanele care nu moștenesc această genă. Mai acționează și alți factori declanșatori: - vârsta Înaintată (90% din pacienții bolnavi ar avea peste 50 de ani); -grupul etnic (bărbații din rasa neagră
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
colonofibroscopie; - testele de screening pentru stadii precoce; -testul de sânge elaborat de firma belgiană Onco-Mehylome care detectează semnalele genetice specifice bolii și indică evoluția bolii spre metastazare; -testarea genetică la persoanele cu istoric familiar de cancer de colon, identificând genele mutante care pot declanșa cancerul. Tratamentele naturiste De foarte multe ori, tratamentele naturiste sunt de mare ajutor, atât prin efectul direct asupra bolii canceroase cât și prin stimularea capacității imunitare a organismului În lupta Împotriva agresiunii factorilor cancerigeni, interni sau externi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
o boală ereditară sau familială?; Cât din endemia diabetică se datorește factorilor ereditari și cât factorilor de mediu?; Este diabetul ereditar o maladie autosomală sau legată de sex?; Modul de transmitere a diabetului ereditar; Penetranța diabetului; Frecvența purtătorilor de alele mutante în populația generală; Ereditatea mixtă etc. Lucrările prof. Pavel în materie au rămas jaloane de referință pentru medicii și cercetătorii contemporani și pentru cei care i-au urmat. Preocupările prof. Ion Pavel privind ereditatea în diabet au fost continuate de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
B15-B23 a fost evidențiat la diabeticii purtători ai HLA A24 (Kimura et al., 2001). În sfârșit, a fost demonstrată lipsa insulinei și a progresiei către DZ la șoareci NOD knockout pentru genă normală a insulinei prezentând însă transgena pentru genă mutanta a insuliței cu B16:Alanina (Nakayama et al., 2005). Anticorpii antiinsulinici-IAA (Insulin Auto-Antibodies) sunt prezenți în ser la debut (deci înaintea inițierii oricărei insulinoterapii) la 50-70% dintre subiecți (Yu et al., 2000), mai frecvent la copii decât la adulți. Astfel
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]