1,340 matches
-
muncă de lămurire dusă cu familia de cei în drept, o foarte mică parte din obiectele ce au mai fost găsite în bâjla-muzeu au fost aduse la Vaslui. Directorul Muzeului Județean din Vaslui, pe atunci domnul Ioan Mancaș, cât și muzeograful din acea vreme, doamna Doina Rotaru, sau zbătut foarte mult pentru acest lucru care totuși pentru dăinuire a fost o semirealizare. După ce au fost restaurate, o parte dintre obiecte au fost expuse în Sala Arta a Muzeului Județean Ștefan cel
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și celor care m-au încurajat de a salva ceea ce s-a mai găsit în bâjla casamuzeu unde ploaia își făcuse multiple cărări... Mulțumesc domnului Constantin Popescu, fost director al Muzeului Județean Vaslui cât și regretatei doamne Doina Rotaru, fost muzeograf la același muzeu. De asemenea țin să-i mulțumesc pe această cale și doamnei Mioara Beinat pentru susținerea morală și încurajarea pe care mi-a dat-o zi de zi. Mulțumesc bunului Dumnezeu pentru puterea pe care mi-a dat
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de a aborda un repertoriu larg și valoros; ei au jucat un fragment din ,,Tache, Ianke și Cadîr“ de Victor Ion Popa), precum și proba de patrimoniu, susținută cu indiscutabilă vocație de acest captivant personaj, autor de cărți, cercetător și colecționar - muzeograf care este Costache Buraga. De la Tăcuta s-au impus: grupul vocal folcloric, brigada științifică, montajul literar ( ca număr la alegere) și bineînțeles proba de patrimoniu, realizată de un alt pasionat al cercetării arheologico istorice, învățătorul pensionar Ștefan Ciudin, monografistul comunei
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fost cel mai mare colecționar de obiecte arheologice din partea de răsărit a țării Ieri dimineață a încetat din viață, la 92 de ani, Costache Buraga, cel mai vestit colecționar independent de obiecte de arheologie din întreaga Moldovă. Recunoscut în lumea muzeografilor și a arheologilor ca fiind deținătorul unei însemnate colecții vechi, datând de la începuturile civilizației dacice pe meleaguri moldave. Costache Buraga a strîns în locuința sa din Dănești, în cei peste 70 de ani dedicați arheologiei, sute de dovezi privind existența
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
muzee, regretații vasluieni Costache și Eugenia Buraga din Dănești și Nicolae Ciubotaru din Vulturești. Miercuri, la Sala Arta a Muzeului Județean Vaslui, în prezența directorului Ioan Mancaș, a profesorului universitar doctor Mircea Ciubotaru din Iași, a doctorului Lurențiu Chiriac, a muzeografului Marian Antoniu și a numeroaselor personalități în domeniul culturii, prezente la Vaslui cu ocazia celei de-a XXIXa ediții a Sesiunii naționale de comunicări științifice ,,Acta Moldaviae Meridionalis“, a avut loc vernisajul expoziției de arheologie și etnografie ,,Colecții și colecționari
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
22,47%). Pentru Închisoarea Aiud există și o altă estimare 70 privind numărul morților din anii 1947-1952, și anume 270 de decese, din care 110 În anii 1947-1949, cifre pe care le apreciem ca fiind mai aproape de realitate. Marius Cristea, muzeograf (Alba Iulia), a identificat peste 700 de nume. Un alt memorialist susține cifra de 625 de morți de foame, la Aiud, numai Între septembrie 1949 și august 195071. La colonia Poarta Albă a funcționat un spital-penitenciar deservit de medici deținuți
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Managementul activităților culturale" (2003). Redactor cultural la cotidianul "Ziua de Iași" (1999-2002). Redactor cultural la Radio Iași (1994-2000). Referent cultural al Centrului Cultural al Americii Latine și Caraibelor (1995-1997). Consilier de presă al Camerei de Comerț și Industrie Iași (1999-2002). Muzeograf la Muzeul Literaturii Române Iași și redactor la revista "Dacia literară" (din 2002). Debutează cu proză scurtă în revista "Ateneu" (1991), iar editorial cu volumul de poeme Alegorii sub papirus (2000). Publică versuri, eseuri, cronici în mai multe reviste de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de cultură din Târgu Neamț, unde organizează, începând cu anul 1984, Colocviile Naționale de Poezie de la Neamț, operator chimist, laborant, ajutor de ospătar, masor, profesor suplinitor, metodist, corector, consilier cultural și director al Casei de Editură Panteon din Piatra-Neamț (1993-1997). Muzeograf la Casa memorială "Ion Creangă" din Iași (din 1998). Director adjunct la Muzeul Literaturii Române (din 2009). Fondator al casei de Editură Panteon și al revistei literare cu același nume (din care vor apărea doar două numere) și fondatorul Academiei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Mihai Eminescu" din Iași (1967-1971), Școala postliceală de arhitectură (1971-1973). Facultatea de Științe Economice (1974-1978). Stagiar la Studioul cinematografic Buftea (1978), economist la BJATM Iași (1998-1981), corector și redactor la revista "Convorbiri literare" (1982-1988), profesor la Liceul "Mihai Eminescu" (1988-1980), muzeograf la Casa Memorială " G. Topârceanu" (1988-1990), director al Teatrului Luceafărul (1991-1992), secretar general de redacție la "Dacia literară" (1992-1993), secretar literar la Teatrul Național "V. Alecsandri" din Iași (1993-1996), redactor-șef la Editura Nord-Est (1996-1997), șef departament cultură la ziarul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Poesis", An XXI, nr.1-2-3 (228-229-230), ianuarie-martie 2010. IONEL, Nicolae, n. 4 februarie 1944, București. Studii gimnaziale la Adjud, Liceul Internat "C. Negruzzi" din Iași. Facultatea de Filologie a Universității "Alexandru Ioan Cuza" (1961-1966). Profesor în Șaru Dornei, jud. Suceava, muzeograf la Casa memorială "V. Alecsandri" din Mircești, profesor la Școala Generală din Perieni, jud. Iași, redactor la revista "Convorbiri literare" (din 1990), redactor la Editura Junimea (din 1995). Debutează cu versuri în "Familia" (1971), iar editorial cu volumul Cuvânt în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
30 mai 1968, comuna Traian, Județul Bacău. Studii gimnaziale la Liceul "Vasile Alecsandri" din Iași (1978-1982). Liceul "Mihai Eminescu" (1982-1986). Facultatea de Filologie, Secția Limba și literatura română Limba și literatura latină a Universității "Al.I. Cuza" din Iași (1986-1991). Muzeograf la Muzeul Literaturii Române Bojdeuca Ion Creangă (1986-1994). Redactor la TVR Iași (din 1994). Debutează cu proză în revista "Convorbiri literare" (1984) și editorial cu Vitrina cu promisiuni (1996). Colaborează cu versuri, proză sau cronici la "Amfiteatru", "Suplimentul literar al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și literatura română Limba și literatura franceză a Universității "Al.I. Cuza", Iași (1983-1988), Masterat în "Filozofie creștină și dialog cultural", Universitatea "Al.I. Cuza", Iași (2005-2007). Profesor de limba și literatura română la Liceul industrial nr 5, Iași (1988-1990). Muzeograf la Muzeul Literaturii Române și Muzeul "V. Pogor" (1990-1996). Redactor la revista "Dacia literară" (din 1996). Debutează cu versuri în "Convorbiri literare" și "Luceafărul" (1982), iar editorial în placheta colectivă Invocații (1986). Cărți de poezii: Procesiunea de păpuși, Editura Helicon
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ilie, în "Cronica", nr. 9, septembrie 2010. SPĂTARU, Indira, n. 24 ianuarie 1971, Iași. Studii gimnaziale și liceale la Iași. Facultatea de Filozofie a Universității "Al. I. Cuza", Iași (absolvită în 1997). Supraveghetor la Casa "Vasile Pogor" din Iași (1990-1992), muzeograf la Casa "Otilia Cazimir" din Iași și Casa "Vasile Alecsandri" din Mircești (din 1997). Debutează cu versuri în "Convorbiri literare" (1986) și editorial cu Poeme (1995). Colaborează cu poezie și proză la "Convorbiri literare", "Poezia", "Dacia literară", "Poesis", "Luceafărul", "Hyperion
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
română la o școală generală din Botoșani (1976-1979), apoi la liceul din Târgu Frumos (1979-1981) și la școala generală din Costești (1981-1989). Metodist la Biblioteca Județeană "Gh. Asachi" din Iași (1990-1994). Inspector la Inspectoratul pentru Cultură al Județului Iași (1999). Muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Iași (din 2000). Realizator al emisiunii "Convorbiri literare" de la Studioul de Radiodifuziune Iași (din 2004). Debutează cu versuri la "Miorița", revista liceului din Târgu Frumos (1969), iar editorial cu placheta de versuri Întoarcerea menestrelului (1979
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iacobeni, județul Botoșani. Școala Medie Tehnică din Câmpulung Muscel (1957-1961), Facultatea de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași (1961-1966). Redactor de emisiuni culturale la Studioul de Radio Iași (1966-1971), redactor și redactor-șef adjunct la revista "Cronica" (1971-1998), muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Iași (2000-2006), Senior editor al "Revistei române" (din 2002) și director al revistei "Cronica veche" (din 2011). Debutează cu versuri în "Iașul literar" (1962) și editorial cu Punctul de sprijin (1971). Colaborează la "Amfiteatru", "Convorbiri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1954, Puiești-Bârlad, județul Vaslui. Studii gimnaziale (1964-1968) și liceul "Mihai Eminescu" la Bârlad (1968-1972). Școala Postliceală de Biblioteconomie (București, 1972-1974). Facultatea de Litere a Universității "Al. I. Cuza", Iași (1976-1981). Bibliotecar la Biblioteca Universității Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iași (1974-1980), muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Iași (1980-1989), director al Muzeului Literaturii Române din Iași (1990-2007). Redactor-șef al revistei "Dacia literară" (din 2007). Debut publicistic în "Convorbiri literare" (1973) și editorial cu Mona-Monada (1981). Publică versuri, eseuri, cronici ș.a. în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
război mondial, la nivelul cercurilor științifice britanice s-a început realizarea sistematică a studiilor istoricoși politico geografice privitoare atât la regiunile arabe aflate deja sub propria dominație, cât și a celor situate încă, în zona hegemoniei turcești. Stanley Lane-Poole (1854-1931), muzeograf la British Museum și profesor de studii orientale la Universitatea din Dublin, a efectuat cercetări de teren în Egiptși a întocmit o serie de lucrări cu caracter istoriografic asupra spațiului arab nord-african, ce constituie adevărate radiografii istorico geografice ale secolelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
martie 2008 "A venit timpul revalorizării istoriei literare" În luna martie a anului de grație 2008, un ceva din tihna înțeleaptă a Casei Pogor a fost silit să-și caute de treabă printre manuscrise, obiecte de demult și priviri de muzeografi visători. Asemenea unei vagi și plăcute dureri reumatice, a sosit la Iași Dan C. Mihăilescu, cu o prelecțiune incitantă despre literatura română de după '90. Ceea ce seduce din start la cel îndeobște știut ca "omul care aduce carte" sunt, cred, focurile
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
patru rafturi. O vitrină discretă adăpostește "Cursul de istorie a literaturii române", conceput de Ibrăileanu și copiat de Iorgu Iordan, bricheta cu plăcuțe din sidef și țigareta din chihlimbar ale autorului romanului "Adela". 9. În sala redacției revistei "Viața Românească", muzeografii au așezat cele douăzeci de scaune (ale celor douăzeci de membri permanenți ai redacției) în jurul unei mese dreptunghiulare. Așa cum "decretase" Ionel Teodoreanu, masa se numește "Masa umbrelor" și îi reprezintă, documentar, pe toți cei care s-au format aici, îndrumați
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
rniversitatea „Al. I. Cuza” din Iași, invitatul special al lansării. Vrem să credem că data de 24 noiembrie 2011 va rămâne înscrisă în calendarul Muzeului rnirii din Iași ca un moment deopotrivă, istoric și cultural, pentru că acest efort conjugat al muzeografilor români (din București, Galați, Vaslui, Ruginoasa, Piatra-Neamț, Iași) devine, prin editarea acestui volum, un bun accesibil tuturor iubitorilor de cultură. De aceea, credem, fără nicio undă de subiectivism, că recunoștința noastră ar trebui să-i fie adresată inimoasei doamne Aurica
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
semănând cu două plăcințele poale-n brâu. Această experiență să n-o aveți niciodată. Știut lucru e că a doua zi a trebuit să vină tata la școală, aceasta pentru a nu fi exmatriculat. Mult mai târziu, când mă aflam muzeograf la un muzeu de prestigiu din orașul meu natal și când Budacea, fiind pensionar, a condus un grup de turiști și sosind tocmai când eu țineam o mică dizertație despre pedagogie, mă refeream la metodele neumane care se întrebuințau pe timpul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
liliac, ce înflorea primăvara înmiresmând atmosfera din jur. Case de acestea se construiau multe în Țicău la vremea aceea, și multe din ele au dispărut acum. Mă întrebați ce căutam eu prin Țicău. Păi, le știu toate acestea pentru că eram muzeograf la bojdeucă. Mănăstirea „Buna Vestire” care era puțin mai în deal (astăzi e doar biserică) - și se spune că și Titu Maiorescu ar fi avut aici adormit “un odor” - cum scrie Creangă într-o scrisoare către mentorul său la București
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fost cum ți-am zis! Cam asta-i tot, încheie tanti Aneta. - Ce păcat! - De ce e păcat? mă întrebă mirată tanti Aneta. - De două ori păcat: odată, pentru că n-am știut de această știre senzațională, extraordinar de importantă pentru noi, muzeografii, și doi, că n-am înregistrat-o pe mama matale cu aceasta. Ar fi fost piesa de rezistență, aș fi scris despre ea și în “Revesta muzeelor”! Păcat, am pierdut o șansă mare! - Lasă, mă liniști interlocutoarea, lasă, dom' profesor
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
firesc, așa cum îi stă bine unui demn urmaș de-al răzeșilor de altă dată ai lui Ștefan cel Mare. Iași, 12 decembrie 1975 Eram dezolat. Treceam de la o slujbă cu muncă de teren în județ la una sedentară, cea de muzeograf la Bojdeuca lui Ion Creangă. Acomodarea mi se părea grea. Eram, deci, într-o stare morală foarte proastă, descurajat și singur; am coborât treptele în spatele bojdeucii, în grădină. Mă duceam să mă așez la o măsuță cu picioarele înfipte în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Moldova", amplasat În Palatul Culturii, Muzeul Literaturii Române, Muzeul Unirii, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul Teatrului, Bojdeuca "Ion Creangă", Casa Memorială "Otilia Cazimir", Casa Memorială "Mihail Sadoveanu", Casa Memorială "George Topârceanu" etc. Cadrele didactice din școala noastră În colaborare cu muzeografi și-au propus să lărgească aria activităților privind relația școală muzeu. Lecțiile practice suscită un interes deosebit din partea elevilor și, de fiecare dată sunt surprinsă să văd că, deși mici, lecția de istorie din muzeu Îi face mai activi, mai
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]