1,094 matches
-
autor al albumului de gen „Cinci săptămâni în balon”. La acțiune vor participa elevi cu vârste cuprinse între 11 și 16 ani de la patru școli din Timișoara. M. D. MITROI Seara de Muzică franceză l Cu soprană și două piane Muzicalitatea cu totul neobișnuită a cuplulului de pianiști Manuela Iana-Mihăilescu și Dragoș Mihăilescu, oglindită în vocea sopranei Nicoleta Colceiar: o invitație irezistibilă pe care Centrul Cultural Francez o lansează înspre cei dornici să se bucure de sonoritatea sublimă a unei Timișoare
Agenda2005-41-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284286_a_285615]
-
timpurile. De fapt, noi cântăm azi și ecoul, va răsuna mâine. Este important ca acel ecou să fie plăcut, să rezoneze cu simțurile cititorilor, fie ei din timpul nostru, fie din alte timpuri. Nimic nu este mai important, decât ca, muzicalitatea cuvintelor și elementele artistice pe care le folosim în creația noastră, să sune plăcut inimilor. Și încă ceva. Un lucru foarte important este asumarea. Asumă-ți că noi ducem le buzele cititorului, o poezie întreagă, acea poezie, cântată de el
ÎN MEMORIA POETULUI ION VANGHELE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384863_a_386192]
-
e-acum și el!” Culorile cu care pictează Olimpia Sava sunt puține și clare ca-n picturile naive. Ele ajung în universul celor mici și îl fac inteligibil. La nivelul prozodiei, autoarea experimentează versificația clasică, evidențiindu-i avantajele în cantabilitate, muzicalitate, armonie. Când experimentează și alte ritmuri, moderne, efectele de cantabilitate au ceva din muzicalitatea naturală a lui George Topârceanu: „Pomii toți au înflorit./ Este primăvară!/ Vietățile-au ieșit/ Toate, pe afară (...)// Stau pe o terasă/ Vrăbiuțe zgribulite,/ Foarte-ngrijorate:/ - Rândunelele
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
ca-n picturile naive. Ele ajung în universul celor mici și îl fac inteligibil. La nivelul prozodiei, autoarea experimentează versificația clasică, evidențiindu-i avantajele în cantabilitate, muzicalitate, armonie. Când experimentează și alte ritmuri, moderne, efectele de cantabilitate au ceva din muzicalitatea naturală a lui George Topârceanu: „Pomii toți au înflorit./ Este primăvară!/ Vietățile-au ieșit/ Toate, pe afară (...)// Stau pe o terasă/ Vrăbiuțe zgribulite,/ Foarte-ngrijorate:/ - Rândunelele sosite/ Oare-s înghețate?...” (Capriciu de primăvară). Mai mult decât oricine, Olimpia Sava își
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
să impui personalități culturale așa cum este neobositul nonagenar, domnul Gheorghe A. M. Ciobanu, nu e puțin lucru. I-am citit de mult timp și de mai multe ori, a doua carte de poeme intitulată ,,În amurg” (iată un cuvânt cu o muzicalitate sonoră, generator de profunzime, de atmosferă și de lumină poetică) apărută în anul 2004 la editura Timpul, Iași. Nici nu ai crede că au trecut zece ani de la apariția cărții, atât de fragede sunt versurile, atât de pură este substanța
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
DUMNEZEU Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2049 din 10 august 2016 Toate Articolele Autorului Îmi cunosc locul. Primesc zilnic indicații pentru poziționare în raport cu inima lucrurilor. Sunt de nevăzut pentru înstrăinări de lumină, sunt de neauzit pentru călătoriile în afara muzicalității. Îmi cunosc locul. E spațiul acela liber pe care îl zăresc preț de un suflet. Mă cheamă, mă caută, mă atrage, mă invită, mă așteaptă, mă primește, tânjește să îi ating așezarea, e locul în care timpul mi se dăruiește
AMPRENTA LUI DUMNEZEU de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382514_a_383843]
-
sensibilă a Ideii. Minodora Ursachi a conștientizat, prin prisma meseriei de muzeograf, că noi oamenii suntem dornici de frumosul artistic, ca ecou al umanismului ce ne diferențiază de lumea necuvântătoarelor, contemplarea produselor artelor plastice fiind momente încununate de sublim, de muzicalitate, de reculegere și motivație. Arta - ca aură a omului, așa ne-a dăruit-o Minodora Ursachi prin tot ce a oferit comunității. A slujit arta și tot ce ține de ea cu un soi de religiozitate înduioșătoare, pătimașă chiar, ducând
MINODORA URSACHI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382988_a_384317]
-
poeziei sau poate cum te-a ales poezia, dragă Boris? Boris David: Cred că atracția pentru frumos, în general, și pentru chipurile gingașe care se învârteau în jurul nostru, al băieților, în particular. În plus, cum am mai spus-o parcă, muzicalitatea poeziilor recitate de mama, cu mine în brațe. Când eram mic, nu-mi plăcea să recit, nici să învăț poezii. Dar pe la 16 ani, când mi s-a năzărit să ,,fac” și eu poezii, de dragoste, bineînțeles, tot auzind pe la
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
de orice vietate și se bucura de orice priveliște. La facultate a urmat simultan Filosofia, Istoria artelor și Dreptul. Cu o memorie excepțională, constatată de timpuriu și de pediatrul ieșean Grațoschi, a învățat cu mare ușurință limbile străine prinzând îndată muzicalitatea specifică fiecăreia. Din cele 11 limbi, învățate fără profesor, engleza a dobândit-o de la BBC lipindu-și urechea de difuzor pentru a prinde respirația vorbitorului, cum am spus mai sus. Limbile slave au fost instrumentele obligatorii muncii de cercetare. „Manualul
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
încă odată basmul, pe care poate că l-ați uitat din copilărie. Lăsați-vă purtați de talentul Domnului Adrian Erbiceanu, „de măiestria lui de a împerechea și de a potrivi cuvintele, de simțul ritmului, al curgerii imaginilor, de varietatea, de muzicalitatea și bogăția rimelor, de imaginea proaspătă a tușelor, de simțul limbii...“(citat din Ștefan Dumitrescu) Tot la capitolul cronică de carte, criticul Ștefan Dumitrescu face o prezentare amănunțită a culegerii de proză contemporană „Scripta Manent“, apărută la editura Anamarol din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
gura, dl. Boroghină ne-a smuls condiției existențiale de până atunci și ne-a dus cu el într-o lume izolată, și vrăjită aș spune, o lume a cuvântului și a tăcerilor. Și nu cuvinte extraordinare ne-au sedus, ci muzicalitatea lor și tăcerile dintre ele. Pentru că tăcerile d-lui Boroghină vorbesc. Mergeți și spuneți celor pe care-i întâlniți că acest om, actor, regizor, recitator e binecuvântat cu harul suprem de a se substitui autorului pe care-l grăiește, așa încât
EMIL BOROGHINĂ cu recitalurile SHAKESPEARE şi EMINESCU în Statele Unite şi Canada [Corola-blog/BlogPost/93334_a_94626]
-
fi însoțit de partenera lui, Sară Krawczyk, actrița, model și instructor de dans de origine poloneză. Câștigător al premiilor DC Salsa-Grammy, producător și artist, regizor de film, instructor internațional și public speaker, Josué Joseph este renumit pentru conceperea lecțiilor de muzicalitate sub forma La Época - „Musicality Online Privates.” „Musicality-&-Clave” și „Recognize-the-Rhythms” sunt două dintre cursurile cunoscute la nivel mondial. La Época cuprinde totodată o colecție de filme, muzică și lecții despre istoria Mambo și Salsa, în care, Josué Joseph se
Josué Joseph, fondatorul conceptului La Época, vine în România [Corola-blog/BlogPost/93421_a_94713]
-
adevărat brand, La Época, cunoscut în comunitatea dansatorilor internaționali și accesibil tuturor dansatorilor contemporani. În cadrul festivalului History of a lost Love, desfășurat între 21-23 noiembrie, la București, Josué Joseph va prezenta producțiile premiate La Época, va susține workshop-uri speciale despre muzicalitate, master classes pentru dansatori și lecții dedicate copiilor și show-uri și va participa la petreceri tematice antrenante. “Sunt foarte entuziasmat, sunt un mare fan al României și îmi face o mare plăcere să particip la History of a lost
Josué Joseph, fondatorul conceptului La Época, vine în România [Corola-blog/BlogPost/93421_a_94713]
-
vibrează la întâlnirea cu Creatorul prin intermediul colindelor, dând frâu liber imaginației prin hiperbolism și metafizic, având a revela senzații inedite cu ajutorul unui dialect liric personal. Un rol important în acest context îl are ușurința de a versifica care dă o muzicalitate versurilor. Aproape întreaga carte este dedicată cu generozitate femeii, jumătate mitologică a bărbatului, ce întrughipează mama, soția sau iubita. Sentimentele sunt atât de profunde încât cuvintele vibrează precum coardele harfei sub degetele unui înger coborât „Din câte-am adunat sub
CRONICĂ DE CARTE – GAVRIL MOISA: “ARHIPELAGUL IUBIRII” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383187_a_384516]
-
Râmnicul meu. Articolele în proză (eseurile) și poeziile sunt însoțite de reproduceri după lucrări ale artiștilor plastici prezenți la vernisaje în edițiile anterioare ale „Rotondei Plopilor Aprinși”, semnate de pictori iluștri: Alexandra Meiloiu „Dansul mării”, Tudor Meiloiu „Visul Păsării” și „Muzicalitate”, Gheorghe Dican „Dialog” și „Stâncă și flori pe Valea Sohodolului”,, Dan Cioca „Pasărea Paradisului” și „Fără titlu”, Consuella Meiloiu „Lacrimi de anemone”și „Totem”, Marin Răducu „Gest III” și „Gest IV”, „Rodica Tarța „Peisaj citadin vâlcean 1” și „Peisaj citadin
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
mai puțin exemplare, s-a întâmplat cu sodoma și gomora, și la fel cu adma și cu țeboim, arse până la temelii, deși despre aceste două cetăți nu se vorbește atât de mult ca despre primele, ale căror nume, poate din pricina muzicalității lor irezistibile, au rămas pentru totdeauna în auzul oamenilor. Astăzi, întrucât au încetat să se mai supună orbește poruncilor domnului, trăsnetele cad numai unde au ele chef și a devenit evident și neîndoielnic faptul că nu se va putea conta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ca să stea pe loc. Acestui fapt i se datorează prezența ei În dormitorul nedereticat. Urmează să vorbească. Tonurile de alto ale ISABELLEI seamănă cu acordurile de vioară, dar dacă ați auzi-o pe ROSALIND, ați spune că vocea ei are muzicalitatea unei căderi de apă. ROSALIND: Pe cuvânt, nu există decât două toalete pe lume pe care-mi place să le Îmbrac... (pieptănându-se În fața mesei de toaletă.) Una-i o fustiță largă cu pantalonași, cealaltă un costum de baie dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Moréas devine emul al enunțului matematic. Se înveșmîntă în aceeași frumusețe canonică, datorită nu știu cărei celebrități sumare, unei arte mai general concepută - a teoremei. Emoția e mai ptrofundă și agravată parcă de densitatea pe care i-o conferă o formă avară. Muzicalitatea ei devine acea arhitectonică sonoră despre care vorbea Nietzsche: contrarul vlăguitelor simfonii simboliste. Stanța devine o succesiune de intervale inteligibile, comensurabile: pure, într-un cuvânt. Cu Moréas cunoaștem, în fine, esența înaripată care încorporează uneori această lume de reminiscențe, și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lirismul d-lui Barbu trece limita extremă a poeziei, în plan pur cerebral. Intelectualismul său implică paradoxul: cogito, ergo, senito! ă...î Tehnica mallarméană are un rol de pură inovație sintactică, fără a urmări și efecte de o nouă, subtilă muzicalitate. Pentru a vedea straniile efecte sonore al poeziei barbiene, vom părăsi cercetarea ciclului ermetic și ne vom îndrepta spre incantațiile din Domnișoara Hus sau spre largile sale poeme de pitoresc balcanic. Nu este hazardat să-l privim pe d. Barbu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
primul rând prin poetul nepereche, Eminescu, prin Alecsandri, prin anii '57, '58, când ajunseseră la noi în Basarabia într-un mod selectiv. Din Eminescu, Împărat și proletar, Somnoroase păsărele, dar eram totuși fericiți, înțelegi, căci auzeam limba noastră adevărată, frumoasă, muzicalitatea cuvântului nostru, și eram fericiți că cunoaștem măcar atât. Pe urmă, desigur că au fost editați toți clasicii noștri din Moldova și i-am studiat în ultimii ani la facultate. Apoi, sigur că am cunoscut și poezia lui Blaga, care
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
o notă de optimism și speranța reînvierii a tot ce-a fost uscat în natură sau în propriul eu liric. Ca și altădată, Ioachim Boris impresionează printr-un superb tablou al primăverii, un peisaj edenic plin de culoare, lumină și muzicalitate (Cântecul primăverii). La fel de expresiv apare și tabloul din Ireală, poezie semnată de Mircea Marcel Petcu, prin descrierea unei zile de vară până la lăsarea nopții. Vara, personificată într-o fecioară cu "buze roșii, cărnoase" se lasă atrasă de un "soare de
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
miros de cozonac" rodește "petale de catifea și ruj". De altfel, poeta realizează peisaje picturale chiar dacă în esență se simt frământări lăuntrice (Norii cresc în pântecele serii). Realizarea acestor sinestezii la care se adugă și prezența refrenului, a laitmotiv-uluice dă muzicalitate textului, mai evident în versurile Irinei Lucia Mihalca, amintește de poezia simboliștilor care, dincolo de aceste corespondențe între simțuri, dincolo de muzicalitatea interioară, strecurau realități sociale exprimate prin stări incerte, difuze, remarcate cu ușurință și în antologia de față. În afara pastelului, lectorul
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
frământări lăuntrice (Norii cresc în pântecele serii). Realizarea acestor sinestezii la care se adugă și prezența refrenului, a laitmotiv-uluice dă muzicalitate textului, mai evident în versurile Irinei Lucia Mihalca, amintește de poezia simboliștilor care, dincolo de aceste corespondențe între simțuri, dincolo de muzicalitatea interioară, strecurau realități sociale exprimate prin stări incerte, difuze, remarcate cu ușurință și în antologia de față. În afara pastelului, lectorul descoperă cu plăcere și uzitarea altor specii literare, autoarea antologiei dovedind pricepere în alcătuirea unei astfel de lucrări. Așa se
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
de poezia acestei doamne. Totuși noi pământenii care le citim, avem motive să apreciem motivațiile, și să credem că viitorul îi va surâde precum cerul senin. Romantismul scrierilor sale este permanent, chiar dacă nu respectă șablonul clasic uneori, au o anumită muzicalitate ascunsă parcă, după perdele invizibile de gânduri inocente. În unele cazuri poate fi asociată cu Veronica MICLE, ca romantică, având multe elemente de sensibilitate comune. Scena pe care evoluează poeziile sale au decoruri naturale și mai puțin inventate. Mediul natural
LIRISMUL FEMININ ÎN POEZIILE DOAMNEI ANETA GEORGESCU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361449_a_362778]
-
de cunoștințele lui în materie de istorie și de modul cum explica cu căldură tema zilei, formarea voivodatelor pe pământul românesc. Alma îl sorbea din priviri. Nici nu auzea ce spune. Era atâta liniște în sala de curs, încât numai muzicalitatea glasului lui Arthur se auzea ca un zumzet într-o stupină. Era absorbită de această muzică și visa. Era cu gândul departe, detașată de tot ce se întâmpla în clasă. Privirile sale erau cucerite de buzele care se mișcau parcă
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]