362 matches
-
textului ales până în profunzimi, transpunerea lui în muzică fiind realizată cu un talent ieșit din comun." "Fugă în creația lui J. S. Bach", Editura Muzicală, București, 2000 "Polifonia secolului XX", Editura Muzicală, București, 2005 A obținut titlul de Doctor în Muzicologie și Stilistica Muzicală în anul 1983. A fost decorat cu Meritul Cultural clasa a II-a, cu Premiul "Mihai Eminescu", cu Premiul "George Enescu" și Premiul Academiei Române.
Dan Voiculescu (compozitor) () [Corola-website/Science/320515_a_321844]
-
a lui James Dillon. Deținător al Premiului Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor pentru muzică de cameră pe anul 2003 și al Premiului „George Enescu” al Academiei Române pentru creație muzicală pe anul 2003. Distins cu Meritul Cultural în 2004. Este doctor în muzicologie al Academiei de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca (1999). Perspectiva estetică în care se încadrează multe dintre lucrările compozitorului Sorin Lerescu pornește de la ideea de contrast, de evoluție antinomică a mai multor elemente de construcție muzicală. Dihotomiile de tipul: consonanță-disonanță
Sorin Lerescu () [Corola-website/Science/320956_a_322285]
-
la Conservatorul Municipal din Timișoara (1929-1931), continuându-le și amplificându-le la Universitatea Națională de Muzică din București (1945-1950) cu Mihail Jora, Leon Klepper, Marțian Negrea, Constantin Silvestri, George Georgescu, Ion Dumitrescu, Dimitrie Cuclin, Zeno Vancea etc. Este Doctor în Muzicologie (1998), fiind distins cu Premiul Academiei Române (1974), premiul internațional al criticii muzicale "Artisjus" din Budapesta (1984), premiile Uniunii Compozitorilor (de 10 ori, obținând în 1999 premiul de excelență și în 2004 Marele Premiu), cu Ordinele "Coroana României", "Steaua României", "Steaua
Viorel Cosma () [Corola-website/Science/315410_a_316739]
-
București (1951-1999). A desfășurat o intensă activitate de critică muzicală în presa din România și din Europa, America de Sud, America de Nord, Africa și Asia, publicând peste 5.000 de eseuri, studii, articole, recenzii etc. A participat la numeroase Simpozioane și Conferințe de muzicologie în Europa și SUA, susținând comunicări științifice, conferințe, referate. Este coautor al libretului operetei "Lăsați-mă să cânt" de Gherase Dendrino (1954), reprezentată în România, Germania, URSS Austria, Belgia, Olanda, Bulgaria, Cehoslovacia etc. Ca muzicolog a publicat peste 100 de
Viorel Cosma () [Corola-website/Science/315410_a_316739]
-
din Basel, "Gesellschaft für Musikforschung" din Kassel, "Société Française de Musicologie" din Paris, "Société Fryderyk Chopin" din Varșovia etc.). Este membru corespondent al "Pontificia Accademia Tiberina" din Roma, Italia, din 24 ianuarie 2004, instituție fondată în 1813. Este Doctor în Muzicologie al Universității Naționale de Muzică din București, "Doctor Honoris Causa "al Institutului de Arte din Chișinău (Rep. Moldova), Cetățean de Onoare al orașului Timișoara. A pus bazele lexicografiei muzicale moderne în România, realizând - prin cele 9 lexicoane (1965-2006) - cea mai
Viorel Cosma () [Corola-website/Science/315410_a_316739]
-
prin cele 9 lexicoane (1965-2006) - cea mai amplă exegeză lexicografică națională din lume. Investigația istorică se întinde pe 5 secole (1500-2000), muzicologul descoperind sute de nume de creatori români care au activat în țară și peste hotare. Ca profesor de muzicologie a ridicat prima generație profesionistă de muzicologi și critici muzicali români din secolul XX, deținând prima catedră de profil din cadrul Universității Naționale de Muzică din București. A adus contribuții esențiale la legăturile culturilor muzicale europene cu România, descoperind peste 100
Viorel Cosma () [Corola-website/Science/315410_a_316739]
-
distribuție internațională și achitându-se de încredințare cu foarte mult success. Cu toate acestea, Caraman nu va mai revenii la proeminența din perioada 1990-1994, orientându-se încetul cu încetul către mediul universitar. În anul 2005, după studii aprofundate în domeniul muzicologie i se conferă titlul de Doctor în Muzică de către Universitatea Națională de Muzică din București, cu teza de doctorat intitulată Muzica Protestantă. Din 2006 este professor asociat la Institutul Timotheus din București, fiind titularizat ca Lector Universitar în anul 2010
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
Peter, Schwarzald);<br> Universitatea Vohsho, Suedia;<br> Universitatea de Stat „A. I. Herzen” (Rusia, Sankt Peterburg);<br> Universitatea Pedagogică de Stat din Moscova (Rusia).<br> Filosofia muzicii/artei,<br> Psihologia muzicii/artei,<br> Pedagogia muzicii/artei,<br> Teoria artei/Estetica,<br> Muzicologia,<br> Epistemologia.<br> Filosofia muzicii Psihologia muzicii Pedagogia muzicii Muzicologie Colaborator științific și reprezentant în Europa de Est al Institutului Musicosophia (Germania).<br> Membru-corespondent al Academiei Internaționale de Științe Pedagogice (Moscova) (Международная Академия Наук Педагогического Образования).<br> Membru al Uniunii Compozitorilor și
Ion Gagim () [Corola-website/Science/324837_a_326166]
-
A. I. Herzen” (Rusia, Sankt Peterburg);<br> Universitatea Pedagogică de Stat din Moscova (Rusia).<br> Filosofia muzicii/artei,<br> Psihologia muzicii/artei,<br> Pedagogia muzicii/artei,<br> Teoria artei/Estetica,<br> Muzicologia,<br> Epistemologia.<br> Filosofia muzicii Psihologia muzicii Pedagogia muzicii Muzicologie Colaborator științific și reprezentant în Europa de Est al Institutului Musicosophia (Germania).<br> Membru-corespondent al Academiei Internaționale de Științe Pedagogice (Moscova) (Международная Академия Наук Педагогического Образования).<br> Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Moldova. Cursuri universitare conceptualizate, elaborate și predate de
Ion Gagim () [Corola-website/Science/324837_a_326166]
-
Institutului Musicosophia (Germania).<br> Membru-corespondent al Academiei Internaționale de Științe Pedagogice (Moscova) (Международная Академия Наук Педагогического Образования).<br> Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Moldova. Cursuri universitare conceptualizate, elaborate și predate de autor: Filosofia muzicii, Psihologia muzicii, Introducere în muzicologia dinamică, Teoria și metodologia educației muzicale, Audiții muzicale comentate, Epistemologie, Semantica muzicală.
Ion Gagim () [Corola-website/Science/324837_a_326166]
-
1954-1957), sub îndrumarea profesorilor Bunea Ștefan (corn), Miron Șoarec (pian), Alma Cornea Ionescu (pian), Vasile Ijac (armonie, contrapunct), Eugen Cuteanu (compoziție), Sanda Faur (teorie și solfegiu). Continuă pregătirea muzicală la Conservatorul de Muzică Ciprian Porumbescu din București, Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Dirijat și Pedagogie, mai întâi la secția Compoziție (1960-1963) cu Ioan D. Chirescu, Victor Iușceanu (Teorie și solfegiu), Ion Dumitrescu (Armonie), Nicolae Buicliu (Contrapunct), Tudor Ciortea (Forme muzicale), (Orchestrație), Ion Ghiga și Vinicius Grefiens (Citire de partituri), George Breazul și
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
de conf. univ. dr. Ioan Fernbach, în cadrul Facultății de Muzică din Timișoara, susținut de fostul său elev, Cristian Măcelaru, actualmente, dirijor în S.U.A Ioan Fernbach a desfășurat de-a lungul timpului o intensă activitate de cercetare în domeniul muzicologiei, dar și al specializării, participând cu lucrări la o serie de simpozioane, congrese, sesiuni de comunicări științifice din țară și străinătate. Rodul activității de cercetare se concretizează în articolele, dar mai ales în cărțile publicate. Doru Murgu, Deceniile afirmării. Un
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
își începe studiile universitare mai intâi la Cluj, Universitatea “Babeș - Bolyai, ca mai apoi, în 1998 să obțină licența în fizică și chimie la Universitatea București, cu teza "Particule elementare”. În anul următor devine student al UNMB Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală, secția de studii teoretice, pentru ca din 2001 să fie student al secției dirijat orchestră la clasa prof. Cristian Brâncuși, absolvind în 2006 cu lucrarea de licență “Gustav Mahler, Simfonia I, TITANUL", studii urmate de masterat la clasa
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]
-
Andreescu și Cristian Mandeal, Alexander Myrat, Seiji Ozawa. Din 2008 devine doctorand al compozitorului și prof. univ. dr. Liviu Dănceanu cu lucrarea “Parametrii științifici ai interpretării dirijorale”. Cu această ocazie, începe și activitatea didactică devenind asistent universitar al Catedrei de Muzicologie a Universității Naționale de Muzică din București, Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală, susținând seminarii de “Istoria muzicii” la clasele prof. univ. dr. Liviu Dănceanu și prof. univ. dr. Mihai Cosma. se perfecționează ca dirijor urmând cursuri de dirijat
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]
-
doctorand al compozitorului și prof. univ. dr. Liviu Dănceanu cu lucrarea “Parametrii științifici ai interpretării dirijorale”. Cu această ocazie, începe și activitatea didactică devenind asistent universitar al Catedrei de Muzicologie a Universității Naționale de Muzică din București, Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală, susținând seminarii de “Istoria muzicii” la clasele prof. univ. dr. Liviu Dănceanu și prof. univ. dr. Mihai Cosma. se perfecționează ca dirijor urmând cursuri de dirijat orchestră organizate de "Universität fur Musik und Darstellende Kunst Wien" (Universitatea
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]
-
angajează apoi la Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice din București, începându-și activitatea de cercetător. Între 1982-1984 se ocupă de editarea unor discuri cu înregistrări din arhiva Institutului, în cadrul „Colecției naționale de folclor”. În anul 1984 obținute doctoratul în muzicologie. În 1987 a primit Premiul Academiei Române, an în care devine membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 1992 lansează împreună cu pictorul Horia Bernea colecția „Ethnophonie”, publicând casete cu muzici tradiționale ale românilor și ale altor grupuri etnice. Începând
Speranța Rădulescu () [Corola-website/Science/331806_a_333135]
-
pe CD, primele zece din colecție fiind distinse cu premiul „Coups de Coeur“, din partea Academiei „Charles Cros“ din Franța. În 2006, unul dintre discuri, conținând muzici aromâne, primește Premiul Criticii Germane a Discului. A scris numeroase cărți, articole, studii de muzicologie, publicate în țară și în străinătate. În prezent este profesor asociat la Universitatea Națională de Muzică și cercetător principal la Muzeul Țăranului Român, în calitate de etnomuzicolog.
Speranța Rădulescu () [Corola-website/Science/331806_a_333135]
-
Colecția „Izvoare ale muzicii românești”, Vol. XI. Monumenta, București, Edit. Muzicală, 1994 "Muzicieni români - pagini epistolare", în: Memoriile Comisiei de Folclor. Tom VII. 1993. București, Edit. Academiei Române, 1996 În plină dictatură ceaușistă, activitatea editorială a lui a reușit să aducă muzicologia românească la nivel internațional, îndeosebi prin inițierea seriei "Izvoare ale muzicii românești" (1976), cu secțiunile "Documenta" (surse publicate în facsimile) și "Transcripta" (transcrieri în notație muzicală actuală). În cadrul acestei serii, au publicat bizantinologi români de referință, precum Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
Honterus", revista „Muzică”, București, nr. 10/1960 "Contribuții la problema periodizării muzicii românești", revista „Muzică”, București, nr. 5/1963 "Antonin Ciolan", în revistă „Muzică”, București, nr. 2/1964 "Personalitatea lui Constantin Brăiloiu în lumina unor scrisori inedite", în „Lucrări de muzicologie”, vol. ÎI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1966 "Leș Mélodies roumaines des XVI-XVIII-ème siècles", în: Acta Scientifică Congressus, Bydgoszcz, 1966 "Dezvoltarea creației simfonice românești în secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. III, Conservatorul de Muzică
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
scrisori inedite", în „Lucrări de muzicologie”, vol. ÎI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1966 "Leș Mélodies roumaines des XVI-XVIII-ème siècles", în: Acta Scientifică Congressus, Bydgoszcz, 1966 "Dezvoltarea creației simfonice românești în secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. III, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1967 "Curentul romantic în cultura muzicală românească din secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. IV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1968 "Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Scientifică Congressus, Bydgoszcz, 1966 "Dezvoltarea creației simfonice românești în secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. III, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1967 "Curentul romantic în cultura muzicală românească din secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. IV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1968 "Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte ale gândirii sale muzicale", în „Lucrări de muzicologie”, vol. V, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1969 E"lemente luministe în cultura muzicală
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Cluj-Napoca, 1967 "Curentul romantic în cultura muzicală românească din secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. IV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1968 "Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte ale gândirii sale muzicale", în „Lucrări de muzicologie”, vol. V, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1969 E"lemente luministe în cultura muzicală românească din Epoca Școlii Ardelene", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1970 <ref<nowiki/>http://musicologypapers.ro
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
1968 "Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte ale gândirii sale muzicale", în „Lucrări de muzicologie”, vol. V, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1969 E"lemente luministe în cultura muzicală românească din Epoca Școlii Ardelene", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1970 <ref<nowiki/>http://musicologypapers.ro/Revistevechi/Lucrări%20de%20Muzicologie%20vol%206.pdf<nowiki/ref> "Leș Sciences musicales en Roumanie au XIX-ème siècle", în „Acta musicologica”, nr. 3-4, Basel, 1971 Tradiții
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Dima”, Cluj‑Napoca, 1970 <ref<nowiki/>http://musicologypapers.ro/Revistevechi/Lucrări%20de%20Muzicologie%20vol%206.pdf<nowiki/ref> "Leș Sciences musicales en Roumanie au XIX-ème siècle", în „Acta musicologica”, nr. 3-4, Basel, 1971 Tradiții ale cântecului patriotic, în „Studii de muzicologie”, vol. VII, Editura Muzicală, București, 1971 Articolele monografice: E. Caudella, P. Ciuntu, D.G. Kiriac, G. Dima, I. Ivanovici, K. Mikuli, I. Mureșianu, G. Musicescu, C. Porumbescu, Ț. Popovici, E. Wachmann, I. Vorobkievici, în "Grove’s Dictionary of Music and Musicians
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Sociology of Music”, Zagreb, 1974 "Muzică laică feudala", în „Muzică românească”, Geneva-Elveția, 1974 "Le maqam Bayati et le mode dorien, une paralelle", în revistă „Muzică”, București, 1976 "Clasificarea științelor muzicale și unele probleme de obiect și metodă", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VIII-IX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Epistemologia muzicii că arta și știința", în revistă „Muzică”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979 "Muzicologia și metodă istorică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]