355 matches
-
Valentina Sandu-Dediu Nu orice tipărire a unei teze de doctorat în muzicologie are girul valorii: încetul cu încetul, din cauza rigorilor avansării academice, doctoratul obligatoriu pentru cadrele didactice a produs titluri de doctor în serie și o puzderie de teze. Nu multe din acestea duc până la capăt, cu toate cerințele aparatului științific, o
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
o măsură rar întâlnită la noi - genuri diverse ale cercetării. Istoriografia, studiul arhivelor și studiul de schițe componistice (așa-numitul, de către americani, “compositional process”), etnomuzicologie, analiza muzicologică, și, nu în ultimul rând, istoria ideilor: toate acestea sunt ramurile principale ale muzicologiei contemporane regăsite în ansamblul tezei despre Bartók. Acribia, ordinea sistematică sunt atributele principale ce reies pregnant încă de la primul capitol, istoriografic (“Premisele”). Francisc László pune la punct, în întregul volum, nu numai unele erori ale istoriografiei muzicale românești, perpetuate ca
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
de reformulare a lecturilor. Cititorul are la dispoziție un bufet de lecturi mai mult decât bogat, luxuriant, repartizat pe trei teme aparent diferite, între care se reliefează însă permanent interferențe: Mimesis, Arhetipul, Homo ludens. Unicitatea demersului Despinei Petecel Theodoru în muzicologia românească este subliniată de Ștefan Niculescu în al său “Cuvânt înainte”, prin acea aflare a “semnificației muzicii nu în interiorul fenomenului sonor, ci în afara lui, și anume în filosofie, religie, literatură, știință, artă etc.”. Dacă în alte cărți ale Despinei Petecel
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
ludicul, citatul cu toate aspectele sale inter- sau paratextuale. E vorba de asemenea de salturi prin istoria muzicii, pentru a regăsi la Bach sau la compozitori români contemporani acele permanențe ale gândirii. Volumul Antigonei Rădulescu reprezintă o cercetare originală în muzicologia românească, aliniindu-se celei mai actuale mode a muzicologiei universale: explorarea narativității în analiza muzicală. Această direcție, deschisă de orientarea interdisciplinară a semioticii muzicale, se îndreaptă spre surse filosofice și lingvistice, Paul Ricoeur și A.J. Greimas fiind numele cele
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
E vorba de asemenea de salturi prin istoria muzicii, pentru a regăsi la Bach sau la compozitori români contemporani acele permanențe ale gândirii. Volumul Antigonei Rădulescu reprezintă o cercetare originală în muzicologia românească, aliniindu-se celei mai actuale mode a muzicologiei universale: explorarea narativității în analiza muzicală. Această direcție, deschisă de orientarea interdisciplinară a semioticii muzicale, se îndreaptă spre surse filosofice și lingvistice, Paul Ricoeur și A.J. Greimas fiind numele cele mai celebre, invocate adesea de gruparea puternică ce se
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
Această direcție, deschisă de orientarea interdisciplinară a semioticii muzicale, se îndreaptă spre surse filosofice și lingvistice, Paul Ricoeur și A.J. Greimas fiind numele cele mai celebre, invocate adesea de gruparea puternică ce se ocupă cu narativitatea în muzică, de muzicologii europeni (există un influent nucleu finlandez) și americani - Eero Tarasti, Marta Grabocz, Ivanka Stoianova, Raymond Monelle, Robert S. Hatten ș.a. Remarcabil este faptul că, prin cursurile ținute în Universitatea Națională de Muzică din București de profesorul Dinu Ciocan și de
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
primul demers românesc în acest sens: o aplicare a teoriei narativității în sonatele pentru pian de Beethoven (mai precis, în expoziția formei de sonată din părțile întâi). Dacă suportul teoretic al analizelor constituie o sinteză bibliografică - unică de altminteri în muzicologia românească -, analizele propriu-zise îi aparțin integral autoarei. Ea reînnoadă firul analizei de tip Riemann, reformulând-o în viziunea modernă a semioticianului. Și, desigur, nu este întâmplător ales compozitorul în creația căruia teoria narativității poate găsi destul de clar “ecouri” muzicale. Remarcabil
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
firul analizei de tip Riemann, reformulând-o în viziunea modernă a semioticianului. Și, desigur, nu este întâmplător ales compozitorul în creația căruia teoria narativității poate găsi destul de clar “ecouri” muzicale. Remarcabil este din nou instinctul autoarei pentru “punctele fierbinți” ale muzicologiei actuale, dat fiind că Beethoven a reprezentat în ultimii 20-30 de ani terenul fertil pentru demonstrarea noutăților (fie acestea metodologice, psihologice, interpretative etc., îndeosebi în muzicologia americană). Destinată specialiștilor, interdisciplinară totodată, scrisă într-un stil elegant și fluent, cartea Antigonei
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
destul de clar “ecouri” muzicale. Remarcabil este din nou instinctul autoarei pentru “punctele fierbinți” ale muzicologiei actuale, dat fiind că Beethoven a reprezentat în ultimii 20-30 de ani terenul fertil pentru demonstrarea noutăților (fie acestea metodologice, psihologice, interpretative etc., îndeosebi în muzicologia americană). Destinată specialiștilor, interdisciplinară totodată, scrisă într-un stil elegant și fluent, cartea Antigonei Rădulescu rămâne un “opus deschis”, pe care prefațatorul volumului, Dinu Ciocan, îl vede continuat prin alte investigații, adaptate actualității domeniului narativității muzicale.
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
temeiul acestei alegeri? O.L.C. - Opțiunea mea s-a conturat limpede, din anii studenției, la Cluj. Nu a fost făcută fără o anume luptă interioară. Este o cale mai dificilă, încărcată de riscuri. Dacă m-aș fi înscris pe coordonatele muzicologiei universale, bunăoară, aveam mai multe surse de informare, mai multe materiale bibliografice, șanse superioare de a ajunge mai repede în atenția unor editori. D. Av. - Să spunem, șanse superioare de lansare. Totuși, în cazul alegerii pe care ați făcut-o
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
anii studenției mele inițiale, la Conservatorul din Cluj, în anii ’50, am avut prilejul să iau contact cu literatura muzicologică românească. Am realizat că, deși dispunem de o bogată literatură muzicală, de creații importante, acestea nu se reflectă în domeniul muzicologiei. D. Av. - În ciuda vicisitudinilor perioadei postbelice, a teribilelor limitări ale „obsedantului deceniu”, viața intelectuală, artistică, cea universitară a Clujului, se manifesta cu impresionantă vigoare. O.L.C. - Am frecventat audiții, conferințe, ascultam opere, manifestări extrem de populare printre medici; manifestări ale Operei
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
-l prezint compozitorului. Sabin Drăgoi l-a citit, a adus observații care nu zdruncinau deloc studiul meu. Tot la Cluj am obținut partitura operei Petru Rareș de Caudella. Au urmat comunicări în sesiuni științifice. Am realizat cât de importantă este muzicologia în sprijinul creației originale. D. Av. - Este perioada anilor ’50. O perioadă extrem de dificilă din punct de vedere politic; inclusiv din perspectiva instituțiilor culturale ale statului. O.L.C. - Perioada era cumplită. Nimic nu era scutit cenzurii; orice titlu ce urma
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
continua studiile la Cluj. Un „tovarăș” de la Ambasada României a încuviințat plecarea mea cu condiția de a da o declarație scrisă conform căreia refuzam să fac studiile în Uniunea Sovietică. În final a trebuit să accept să fac secția de Muzicologie la Leningrad. Direcționarea profesională era similară celei de la Cluj. Dar la un nivel mai înalt. Au urmat cinci ani de studii aprofundate. Pe de altă parte, strânsoarea ideologică era dură. Era anul 1954! Rezoluția de partid, cea a P.C.U.S., din
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
opinii) într-un proiect de montaj în care formele paratactice sunt în defavoarea celor hipotactice, iar prin prisma fragmentării asistăm la o re-evaluare a diversității de idei și atitudini. Dincolo de alcătuirea oarecum miscelanee, redevabilă în mare măsură stepei ce acoperă teritoriile muzicologiei noastre fenomenologice și esteticii muzicale românești, studiile și articolele despre accepțiunile muzicii noi, experimentul sonor, unele principii stilistice enesciene preluate de compozitori români contemporani, anumite citate mozartiene din opusuri românești, tăcerea în muzică, o istorie (impregnată deopotrivă de acribie informațională
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
cilindrii de ceară la orchestra simfonică, în „Studia UBB Musica”, Cluj-Napoca, LVIII, 1, 2013, p. 51-57), autoarea a fost invitată la prestigiosul simpozion organizat, anual, la Szombathely (13 iulie 2013), sub patronajul Academiei Ungare de Științe și al Institutului de Muzicologie din Budapesta, dedicat corifeului muzicii de avangardă (decedat la Viena în 2006) la împlinirea a nouă decenii de la nașterea sa (pe plai mioritic, la Târnăveni), oferind specialiștilor, sub un alt titlu (Ligeti and Romanian Folk Music: an Insight from the
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
editat de Eurocarpatica și Mecatrin din C. Catrina Sfântu Gheorghe), volum tipărit sub egida Centrului European de Studii Covasna - Harghita. Din păcate, timpul n-a mai avut răbdare, maestrul urmând să fie omagiat post-mortem, de prieteni, de reprezentanți ai elitei muzicologiei românești. Apropiata aniversare a 150 de ani de la nașterea „doinitorului Banatului”, „omul celor mai dulci cântări românești” (cum îl numea Nicolae Iorga pe Ion Vidu în panegiricul publicat cu prilejul trecerii maestrului, în 1931, în lumea cea fără de dor), a
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
precis de găsit în faptul că numeroși estici au venit să studieze în Leipzig, în domeniul artistic cel puțin în ultimele două secole. (Oricum, aflu că s-a înființat recent în cadrul Universității Leipzig un Institut de Studii moldovene!) Institutul de Muzicologie (parte a Facultății pentru Istorie, Arte și Orientalistică) nu face excepție. Coordonatorul său, profesorul Helmut Loos, originar din Bonn și sosit în Leipzig în urmă cu zece ani din Chemnitz, este neobosit în promovarea istoriografiei muzicale și a cercetărilor de
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
asupra Muzicii pentru copii de Silvestrov. Autorul nu se limita la a analiza muzicologic o miniatură pianistică, dar o și punea în contextul european, alături de piese similare de Helmut Lachenmann, bunăoară. Spre asemenea paralele ar trebui să tindă nu doar muzicologia ucraineană, dar și cea românească, atunci când țintește spre a-și scoate în evidență creatorii: mult mai eficientă decât descrierea este încercarea de a găsi dimensiunea europeană a unor creatori prea puțin cunoscuți, și doar atunci li se va releva (dacă
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
din personalități internaționale marcante președinți: Tibor Varga-vioară, Aldo Ciccolini-pian, Grace Bumbry-canto vor trebui să cumpănească într-o luptă strânsă. O altă fațetă a Festivalului contribuind și ea la imaginea cât mai exactă și aprofundată a personalității enesciene este Simpozionul de muzicologie, care și el are o istorie veche deja de peste 2 decenii sub egida Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. Ca și în alte dăți, temele cele mai interesante par a fi cele propuse de specialiștii noștri care s-au dedicat anume studiului
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
mediană, cu structură ternară simetrică și cu un material tematic propriu, înrudit, însă, la nivel micro-structural, cu cel anterior, ritmul punctat, rămânând o constantă. Evoluția tonală se produce în zona dominantelor: DD (fa# minor) și D (si minor), potrivit interpretărilor muzicologiei moderne. Ulterior, când va gândi propriul său sistem muzical, Cuclin va considera zona ca aparținând subdominantelor modului invers (SD expansivă și Neutrul expansiv), această incursiune în sfera tonalităților Subdominantei fiind caracteristică dezvoltării sonatei. Amintim că funcțiunile au aceleași denumiri și
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
într-un cadru tetracordal, el însuși arcuit într-o mișcare melodică ascendent-descendentă. În interpretarea funcțională, potrivit gândirii lui Cuclin, mișcarea este întâi în sensul dominantei, între ceea ce Cuclin numește Tonica modului minor și Dominanta (în sens invers - interpretată în muzicologia tradițională drept subdominantă), apoi în sensul subdominantei, direcția depresivă/expansivă rămânând aceeași în ambele interpretări. Concertul debutează cu o suprapunere de acorduri. Cel propriu-zis, un acord micșorat cu septimă mică în răsturnarea I (la-mi- fa#-do) este considerat de Cuclin
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Berlin, sub bagheta lui Marek Janowski, sau în Concertele de la mizul nopții, veritabile ”călătorii în timp”, în vremea lui Monteverdi, Vivaldi, Bach, Händel, Mozart, Mendelssohn, Elgar... Ca în toate edițiile de după 1989, Simpozionul Internațional de Muzicologie a reunit, în două zile consecutive (5-6 Septembrie), participanți din România și din străinătate, contribuind la înțelegerea gândirii componistice enesciene, mereu mai ramificat și mai în profunzime. Multe dintre comunicări au pus în discuție aspecte inedite ale vieții și creației
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
contrapunct și Fuga de Martin Negrea și, mai ales, din Formele muzicale ale barocului în operele lui I. S. Bach (vol. II) de Sigismund Toduță devine la Dan Voiculescu literă de lege, contribuind la o sinteză analitică unică în peisajul muzicologiei contemporane. însuși dezideratul autorului comportă acuitatea și elocvența acelor demersuri teoretice cu totul referențiale, fundamentale: Finalitatea studiului fugii bachiene se va reflecta, de pe o parte, în dezvoltarea cunoștințelor stilistice (...); pe de altă parte, prin realizarea în paralel a unor exerciții
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
Pârvulescu - GARÂNA JAZZ, J. Bota - BLUESUL ȘI JAZZUL ÎN BANAT, Titel Popovici - BLUES PENTRU IA, Mugurel Scutăreanu - pentru cronici și reportaje la Radio Cluj-Napoca și M. Tiberian-INSIDE AUT - Laureați Premiul pentru cronici și reportaje - Mugurel Scutăreanu, Premiul pentru studiu de muzicologie - Alex Vasiliu, Premiul „Cartea anului” - Mircea Tiberian. Cel mai valoros muzician român din diaspora: N. Simion, M. Petrescu, Florin Niculescu - Laureat Nicolas Simion pentru numeroasele sale concerte și proiecte atât în străinătate cât și în țară, inclusiv pentru producția dublului
Gala Premiilor de jazz pe 2012 by A. ?IPA () [Corola-journal/Journalistic/84246_a_85571]
-
de calibru maxim („Brentano”). Desigur, ei discută mereu, din când în când, chestiuni legate strict de muzică, despre atitudinea interpretativă, despre frazare, expresivitate, partitură. Și o fac cel mai adesea în fraze parcă extrem de bine alese de prin volumele de muzicologie, estetică și hermeneutică beethoveniană din ultimele 2-3 decenii. Ei sugerează adesea, fără emfază și tehnicisme ostentative (recte inutile), drama umană, conflictualitatea lăuntrică, frustrarea și cecitatea compozitorului creator. Tot ce spun ei, și mai ales comentariile sau explicațiile celistului-lider (de reținut
?A Late Quartet?/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-journal/Journalistic/83461_a_84786]