680 matches
-
mi permitea să fiu la curent cu totul, dar mă scutea de obligația de a mă afișa în primul rând din față când se luau decizii. Când se dicta ceva care nu-mi plăcea, loveam tastele mai tare, mai cu năduf. După aflarea veștii dispariției prietenei mele de suflet, m-am inițiat în... tricotat. Nu-i glumă, e la modă! Abia după ce a mai trecut un an, m-am trezit în fața tastaturii și-am înființat acest fișier. De atunci, degetele îmi
METODA PĂTRĂŢELELOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343891_a_345220]
-
crin, Frunzele foșnesc uscate, Dumitrițele își țin Capetele aplecate. Fără vlagă se ițesc, De sub păpușoi, bostanii, Vrăbiile ciripesc, Vântul scutură castanii. Se întinde și în crâng Toamna blândă, fermecată, Fluturii în vii se strâng, Unde-i poama parfumată. Măcieșii, cu năduf, Se dezbracă-n deal de straie, Să își spele finul puf, O gutuie cheamă-o ploaie. Ultimele berze trec, Gâfâind pe bolta rece; Un harbuz bătrân și sec Le-ar urma, dar cum să plece? Referință Bibliografică: TOAMNĂ / Gheorghe Vicol
TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342749_a_344078]
-
sălbăticie și se repezea cu forță și cu ură între pulpele sale. Când își slobozi tot fluidul în cavitatea inertă a fetei, parcă se rupeau bolțile cerului deasupra sa. Se ridică, își încheie liniștit șlițul pantalonilor și îi spuse cu năduf: - Nu era mai bine dacă o făceai de plăcere? Până la urmă ți-a plăcut, nu? Când a văzut că nu are nici o reacție, rămânând întinsă pe ciment, i-a luat mâna ca și când ar fi vrut să o ajute să se
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
și mi se termină pauza cât de curând, se văita femeia blondă către cealaltă. Doamne, când mă gândesc că iar dau ochii cu băbuța, îmi vine să sar în Po. Doar așa să scap de acest calvar, îi spunea cu năduf celeilalte femei care se părea că este însoțitoarea copilului. - Asta ne este soarta Zoica, ce putem să mai facem? De bine, de rău, asta este. Noi ne-am ales soarta. - Amu, asta ni-i bucuria vieții la bătrâneți? Cealaltă se
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377281_a_378610]
-
da putere și să o ia de la început, doar ea și Ionuț, fără Nicolae care i-a zdrobit inima și i-a călcat toate sentimentele în picioare După ce-și vărsase veninul, Nicolae plecă, tot înjurând printre dinți, descărcându-și năduful pe biata poartă. Laura se dezmetici abia când auzi poarta trântindu-se, zguduind casa până în temelii. Simți mânuțele lui Ionuț cum o înconjoară, îi simți tremurul și îi văzu ochișorii unde lacrimile stăteau gata - gata să izbucnească. Îi luă căpșorul
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
să-i inspire Laurei milă, ea a fost la un pas de moarte și a avut Dumnezeu milă de ea și a scăpat întreagă, dar cine a fost alături de ea când avea atâta nevoie de sprijin? Nicolae și-a înecat năduful în băutură, în loc să încerce să-și aducă familia înapoi. Dacă nu avea Laura familia ei alături, ce s-ar fi ales de ea și de copilul lor inocent și nevinovat? Am avut multe astfel de procese și mă pot lăuda
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378852_a_380181]
-
pe tine, tu nu mă cerți și nu mă bați, chiar dacă fac prostioare, te rog mami, o să fiu cuminte! Laura îl strângea puternic în brațe, plângând alături de puiul ei. Nicolae plecase bombănind, sigur undeva la un păhărel ca să-și înece năduful. A doua zi nu a scăpat ocazia unei discuții, era treaz și Laura a profitat de ocazie. - Ascultă la mine, de copilul meu să nu te mai atingi, că nu știu ce sunt în stare să fac pentru el. Pe mine mă
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378850_a_380179]
-
cutie pentru un biet detector!... Dar ce era să facem? Aveam totuși nevoie de o sculă ca să măsurăm radiațiile din zonă. Eram decis să nu mai expun pe nimeni la radiații, fără rost. Cu chiu, cu vai și cu mult năduf, am urcat muntele spre locul cu pricina, unde ajungem pe la sfârșitul amiezii. Și, pe măsură ce ne apropiam, chiar și indiferenții mei tovarăși începură să pară când mai însuflețiți, când să simtă ceva teamă, când să-i văd plini de curiozitate. Reușisem
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (6A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378909_a_380238]
-
la pahar, că-i dai pe gratis. I-oi fi dat și că l-au făcut mai mare, nu? Cărpănosu’ ăla nu face cinste la nimeni... - Dă-l în mă-sa, n-am treabă cu el, a precizat plin de năduf Vasile, scuipând a scârbă peste preșul ușii. I-am dat că a rezolvat atunci problema aia. Sunt dator. Nu ai văzut că, dacă mai trece pe aici, se uită numai să-i pui pe masă? - Am văzut. Asta spuneam și
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
despre ceea ce le stăruia în minte amândurora. Ieșeau, aproape zilnic, la plimbare, la un concert, sau la o terasă. Încercau să o înveselească pe Mona, dar ea știa că zâmbetul lor este forțat. Trecură zilele, iar nopțile se topiră în năduful caniculei de peste zi. Discuțiile asupra subiectelor de la examene, purtate în mediul virtual, le dădeau speranțe pentru un rezultat satisfăcător. Veni, în sfârșit și ziua adevărului. Mira se învârtise toată ziua la birou, imaginându-și că efortul fizic împreună cu cel intelectual
EȘECURI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381988_a_383317]
-
preocupat. Problema a reapărut în timp ce ne apropiam de granița cu Ukraina. Mamy fusese nervoasă tot drumul și acum a explodat într o expresie ce l-a scos definitiv din sărite pe Taty. Toate proastele au avut noroc, zicea ea cu năduf. Până și amărâta aia de Leokadia și a găsit un bărbat adevărat. Numai eu am dat peste o,, putoare,, peste unul care nu este în stare de nimic, nu îl duce capul nu îl duce mintea,,,, Deodată, Taty a frînat
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
cumpătul. De hectarele de pădure primite de la tată-tu uitași? Dacă ni le-or lua comuniștii, ce-om face? Alea îs siguranța noastră păntru zâle negre! Eu, decât să le dau ceva, mai bine mor, să știi! își vărsă el năduful. - Taci, mă omule, nu mai grăi de-aiestea, că spării pruncii! îl ocărî Ilona. Om vedea noi ce-om face, amu` du-te și mânâncă, doară oi fi flămând după atâta drum! Niculaie se conformă, simțindu-se dintr-o dată sleit de
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
adânc în vis Te văd aievea, Doamne, Tu ești tot proscris. Aș vrea să- ți mângâi fruntea Dumnezee Dar eu sunt păcătoasă, încă și femeie Aș plânge mult și Ți- aș spăla tot trupul Cu lacrime amare mi- aș răcori năduful. Sunt Magdalena tristă, osândită ca și Tine, Dar piatra n- a lovit, de ce, știi bine: Că i- ai oprit din furie pe ticăloși Doar cu o vorbă tăioasă și-au fugit, câinoși. Învârtoșați, obtuzi si chiar hapsâni Văzând doar paiele
CAND PIATRA N-A LOVIT... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380870_a_382199]
-
interpretându-ne cântece din prizonierat iar uneori, îmi amintesc cum i se punea câte un nod în gât și nu mai putea rosti nici un cuvânt însă în bezna din jur îi zăream numai jarul țigării din care sorbea fumul cu năduf. O singură dată ne-a povestit câte ceva din câte a pătimit deoarece, fiind luat prizonier la Codul Donului a refuzat ca să revină în Țară cu Divizia Tudor Vladimirescu și asemenea tatălui meu, să lupte în continuare alături de ruși. Când ne
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
-mi amintesc unde s-au rătăcit mâinile tale, mama, poate sub pieptul muntelui urcat de atâtea ori cu traista sorții în spate nădușind amarnic zângăneau pe umerii tăi greble și furci pentru surghiunul ierbii de o parte eu - de cealalta năduful poate văruind pereții pentru ziua de Paste ți-au rămas agățate de cer poate sfâșiate de truda zilelor au căzut în odihnă pe coapsele timpului undeva, în adâncul meu, nu contenește plânsul suspinele beau lacrimi și mănâncă durere de aceea
NU-MI AMINTESC... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373507_a_374836]
-
lume întreagă de informații și de cărți în modul cel mai confortabil și mai rapid posibil, putem spune prompt, stând la birou și apăsând pe câteva taste. El înlocuiește în mare măsură bibliotecile. De când îl folosim, am și uitat cât năduf și cât timp rupeam de la alte activități pentru a merge la diferite biblioteci pentru a consulta bibliografia necesară lucrarilor mai cuprinzătoare. Cu zâmbetul pe buze, astăzi acceptăm larga lui utilitate transpusă concis într-o glumă edificatoare: "Nu-mi găsesc ochelarii
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373545_a_374874]
-
muncitorii din fabrici, din uzine, Cei ce-au lucrat de-o viață acolo sub pământ? Mă prinde disperarea ca trenul între șine, Nici nu mai știu strămoșii ce-au fost pe unde sunt... Pe cei bătrâni îi stinge tristețea și năduful, Cei tineri, în putere, sunt gata de plecare, Peste vederea noastră pogoară, Doamne, duhul Și pune-i bunăstarea de pază la hotare... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Nu-i liniște... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1995, Anul
NU-I LINIȘTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373609_a_374938]
-
-mi amintesc unde s-au rătăcit mâinile tale, mamă, poate sub pieptul muntelui urcat de atâtea ori cu traista sorții în spate nădușind amarnic zăngăneau pe umerii tăi greble și furci pentru surghiunul ierbii de o parte eu - de cealaltă năduful poate văruind pereții pentru ziua de Paște ți-au rămas agățate de cer poate sfâșiate de truda zilelor au căzut în odihnă pe coapsele timpului undeva, în adâncul meu, nu contenește plânsul suspinele beau lacrimi și mănâncă durere de aceea
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
nostru, ci la ceva distanță, în comuna Costești din judetul vecin, Argeș. Imediat mi-am amintit, că în vara trecută și eu auzisem un ecou al acestei îmtâmplări dăinuind peste două generații. Era un blestem al unei bărâne aruncat cu năduf vecinului de după gard cu care se afla în vrășmășie: „Dea Domnu` să trăiești ca popa din Costești". Astfel au reînviat povestirile auzite în copilărie despre acea terifiantă întâmplare. In 1930 ziarele vuiau anunțând o știre care avea să îngrozească nu
REMEMBER: PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374940_a_376269]
-
că nepoții se codesc a coborî, îi luă la rost: - Și voi ce măi așteptați!? V-ajungă, da!?! Așa, pi la chilimie! Vedeț’ că știț’? Ordine, auz’!? Vă dau eu, să nu le puteț’ duce! Ei, drăcia dreacului! își vărsă năduful tata Nițu în timp ce deshăma caii. Leta se repezi la porumb. - Vez’ că are dreptate dada Rița!? Auz’ la el!... Stă cu curu’ pe cămașă! Așa să stai tu, cum stă și dada... Ea abia potrivește trebile sângură, pun’te, masă
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
în temperamentul ei o suavitate a bunei dispoziții molipsitoare, o înțelepciune în care îmbracă armonia conversației guralive dar foarte agreabile. Mina ei veselă, în relația cu oamenii, glumele inteligente, purtarea ei plăcută, trezesc o bucurie ce scutură viața de colbul nădufului. Pe oricine s-ar întuneca la suflet sub norul unei supărări, părându-i-se că e oropsit, voioșia Taniei Popa îl poate lămuri că viața, oricât de cenușie, are atâtea forme de bucurie, pe cât de simplu și de frumos e
TANIA POPA. SCENA ESTE A EI ŞI EA A SCENEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373797_a_375126]
-
POVESTE Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Se răsucește oful în apă cristalina, Coboară spre adâncuri mușcând înfometat Și-n locul din adâncuri, cătând-o cu pricina, Isi varsă tot năduful și apa-nfierbântat. Mă arde-n măruntaie, un foc aș scuipa-n sus Ș-aș răsturna o bolta în ea să-mi adun baltă, Când știu că ceasul sfânt pe șotii azi e pus Și înapoi își bate o clipă după
NEGURI DE POVESTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371836_a_373165]
-
foc aș scuipa-n sus Ș-aș răsturna o bolta în ea să-mi adun baltă, Când știu că ceasul sfânt pe șotii azi e pus Și înapoi își bate o clipă după alta. Mi-e inima amară de cat năduf s-a strâns Și cerul meu de apă din lacrimi are stele Și fierbe pe-nfundat, o noapte am de plâns Dar noaptea fără ține, are umbrele grele. Blestem amar de soarta, inima de jivina Ți-a răsturnat în drum
NEGURI DE POVESTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371836_a_373165]
-
din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului Să fiu piatră, nemișcată-n tăcere, Ploaia să-mi biciuie trupul, Vântul să-mi usture gândul, Și lacrimi să-mi dea mângâiere... Să mă topesc printre flori, Călcând cu vise văzduhul, Amuțind, incert, năduful Arșiței de ne'mblânziți fiori... Și urmărind șoaptele strunei , Să-mi culc pleoapa pe fluturi, Acoperind zborul lor cu săruturi, În noaptea cedată fortunei... Blue Mireille, 1 august 2015 Referință Bibliografică: Piatră / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PIATRĂ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371912_a_373241]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > LA MULȚI ANI, ROMÂNIA Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1431 din 01 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Știu, ai atâtea probleme e frig și iar ninge, Poporul se ceartă năduful se-aprinde, Ai o pană ruptă la picior, Dar să știi că dorul de tine e dor! Iar cum primul cuvânt învățat În țară în care părinții-au plecat, Chiar după ,,mama" se spune... România, cuvantul minune. La mulți ani
LA MULTI ANI, ROMANIA de PETRU JIPA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371960_a_373289]