479 matches
-
Purtând o floare la cosiță Ori diademă lucitoare, De legeni leagăn de mătasă Or biata albie săracă, O, mamă, inima‐ mi duioasă În sfinte raze te îmbracă! Ești tu, mereu, aceeași mamă; Un zâmbet cald în suferință O fluturare de năframă La‐ ntâiul ceas de biruință. și de‐ ai rămas la țărm, uitată și singură de‐aici‐nainte, Nu pentru tine plângi deodată, În rugăciunea ta fierbinte. Durere, grijă, se destramă Când ne reverși o mângâiere. Ești Joia Patimilor, mamă, și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de‐ a tale brațe, Mi‐ e dor de tine, mamă. Tot cască leul iernii Cu vifore în coamă. Mi‐e dor de vorba‐ ți caldă, Mi‐e dor de tine, mamă. O stea mi‐atinge fața, Ori poate‐ a ta năframă. Sunt alb, bătrân aproape, Mi‐ e dor de tine, mamă. DOR DE MAMĂ Cine n‐are dor de mamă — Alte doruri care‐l cheamă ? Dor de cântec? De prieteni? Dor de văi ? și dor de cetini! Dor de văi ? și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
care începe să se încingă, potopit de colbăria ridicată de copitele cailor și roțile trăsurilor sau harabalelor. „Ce bine ar prinde câteva picături de ploaie” - gândesc eu, privind curios la viermuiala din jur. Bătrânul își șterge fruntea nădușită cu o năframă cât o lume. Privirile îi fug de ici-colo. „A obosit bietul de el...La vârsta lui!” Nu-mi termin gândul, însă, că el mă atenționează: Uite, aceste case au fost ale vistiernicului Vasilie Gheuca. Pe unele le-a schimbat la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
din partea egumenului, un alt glas... blând, însoțit de o mângâiere pe frunte, m-a făcut să tresar... Liniștește-te, dragule! Dumnezeu cu tine! Trezeștete!... Cu greu am întredeschis ochii. Aplecat părintește asupra mea, ședea bătrânul călugăr. Îmi ștergea cu o năframă broboanele de sudoare de pe frunte... Iar ai avut vedenii, fiule? Iar n-ai avut un somn liniștit. Ce te tulbură? Am deschis ochii de-a binelea. Bătrânul s-a așezat pe marginea crivatului și m-a îndemnat: Te ascult, fiule
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
tocmai din Vințu de Jos. Era de-abia un băietan când intrase în Vințu de Sus. Cineva, văzându-l pricăjit și lihnit, îi pusese în palmă un măr colbuit dar dolofan. Păvăluț ștersese mărul cu migală, îl așezase pe o năframă albă și îl vânduse. Cu prețul luat cumpărase patru mere mai mititele. Le frecase de nădragi până luciră ca date cu ceară și le așezase din nou pe năframă. În felul acesta încropise flăcăul o avere frumușică - încât lumea nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dar dolofan. Păvăluț ștersese mărul cu migală, îl așezase pe o năframă albă și îl vânduse. Cu prețul luat cumpărase patru mere mai mititele. Le frecase de nădragi până luciră ca date cu ceară și le așezase din nou pe năframă. În felul acesta încropise flăcăul o avere frumușică - încât lumea nici nu se uimi prea tare când berarul Ciuc îl tocmi pentru fata lui... Au început să se coacă viile și peste tot se aud strigătele celor cu pepeni. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cuverturii grosolane, paupere, șifonate în fel și chip, ce învelea somiera desfundată generos, în vreo cinci sau șase locuri, se lățea repejor-repejor o pată cu reflexe carneolice, stins metalice, lacustre; un soi de apa morților, tremurătoare ca pânza topită a năframelor, în jocul razelor târzii, deplasate spre roșu, ale amurgului filtrat prin straturile vălurite, vechi, de mușiță, sedimentate și distribuite aleatoriu, în sfumato, pe luciul unicei ferestruici a odăiței. Ca niciodată, pe Avocat îl izbi nefiresc de puternic atmosfera, tușa accentuată
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
balamale în odăile cu dușumea și tavan, cu geamuri, cercevele și pervaz, acoperite cu peră dele. În bucătărie se află soba și niște rafturi pentru farfurii. În dormitor, un pat cu saltea, eventual un divan, și dulapul cu fote, marame, năframe, dar și chimire. În spatele casei se mai află hambarul cu acaretul și tot felul de alte angarale. Am uitat ceva ? Casă, mîncare, bîrfă... Toate țin de spațiul domestic atribuit/impus femeii. Pe urmele acestor cuvinte și lăsînd imaginația să zburde
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
seama de nimic. Am mîngîiat-o pe frunte, o priveam în ochi și am lăsat foarfecele să taie în voie, în timp ce îi vorbeam ca să nu audă scrâșnetul metalului, iar Maitreyi, din spatele patului, primea șuvițele în mâini și le ascundea într-o năframă, ca nu cumva să le observe Chabù. Mi-a trebuit vreun sfert de ceas până să izbutesc să-i las creștetul gol, și atunci, d-na Sen î-a lipit pasta aceea caldă. Chabù ne-a privit o dată pe toți
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să bei vinul cela, ca să-ți prinzi sufletul. Doar ai bătut atâta cale... ― Mulțămesc frumos, conașule, pentru bunătate, cî la matali, când intru, mă sâmt ca șî în chilia noastrî di la mănăstire... Am despăturit hârtia scoasă de Sevastița din năframă și m-am tras mai către fereastră. Literele îmi fugeau prin fața ochilor precum frunicile în mușuroi. Eram prea pornit să aflu totul dintr-o ochire. În cele din urmă, m-am adunat și am început să citesc: “Dragule drag. De-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de voinici. Ce mai freamăt, ce mai sbucium Când sunând voios din bucium, Chema țara la hotare De - alergau cu mic cu mare, De curgeau ca râurile Și - nnegrea pustiurile. Amar mie-ntr-un suspin Lacrimile vale-mi vin, Cu năframa de le șterg Ele tot mai tare merg. Și frumoasă mai eram Cum n-a mai fost neam de neam. De - aur mi-erau pletele 85 {EminescuOpVI 86} Și le - mpleteau fetele, Rumănă ca un bujor, Eram dragă tuturor. Au
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Un oștean împlătoșat, Era mândru și voinic, N-avea grijă de nimic. El înnalt și eu înnaltă Ne sta bine la olaltă, Potriviți cu de prisos Eu frumoasă, el frumos, Amar mie-ntr-un suspin Lacrimile vale-mi vin, Cu năframa de le șterg, Ele tot mai tare merg. Auzit-au d-auzit Pețitori din răsărit Că eu stau să mă mărit, Iară cum m-am măritat, Multe neamuri s-au sculat, Casa doar ne-o vor strica Și pe noi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Se sărută până zac. 80 - Flori ca și înaltul vad, Mult bade te-am așteptat, Dac - am văzut că nu vii Pus-am dorul căpătâi Cu dragostea mă-nvălii. Puțintel am așteptat Frumos vis, bade, -am visat, 161 {EminescuOpVI 162} Că năframa ta cea nouă Era bade ruptă-n două. - Minți, mândruță, minți tu bine, Nu-i ruptă năframa mea Ci-i ruptă inima ta, Că te temi că te-oi lăsa; De ce te temi nu-i scăpa. 81 Auzit-am auzit
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
văzut că nu vii Pus-am dorul căpătâi Cu dragostea mă-nvălii. Puțintel am așteptat Frumos vis, bade, -am visat, 161 {EminescuOpVI 162} Că năframa ta cea nouă Era bade ruptă-n două. - Minți, mândruță, minți tu bine, Nu-i ruptă năframa mea Ci-i ruptă inima ta, Că te temi că te-oi lăsa; De ce te temi nu-i scăpa. 81 Auzit-am auzit Din două copile mici C-au trecut dorul pe - aici - Și s-au dus Și nu mi-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
murit eu Să nu ajung atâta rău. Uite, Doamne, cătră mine Și sara și dimineața Cum îmi petrec tinereața, Cu amar și cu necaz Și cu lacrimi pe obraz, Da după lacrimi nu bag samă Că le șterg cu eașt - năframă, Ci bag samă pe obraz Că îneacă-n mult năcaz. Doamne sfinte, nu ți-i greu După un voinic ca eu, Altul moare de bătrân Și nu ști răul de ce-i bun, Da eu sunt voinic tinerel Și am dat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu barba rară Să ne ție pân în seară, Ci unul ce-o ști să sugă Să ne-o citească pe fugă, Să nu fie popă tuns Ca să ne dee răspuns, Căci răspunsul nostru e: Șase păhare cu vin, Șase năframe de in, Din in subțire țesute Cu flori de aur cusute, De cari se țes pe aici Cu fluturi și cu arnici, Și cu strămătură fie Numai voie bună fie, Și de-ar fi și de mătasă Numai să fie
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe mine cu d-ta, că ți-oi fi de mare folos. Eu te voi scăpa din multe primejdii, pe care ți le gătește baba. Ea scoase din fundul unei lăzi hârbuite și vechi o cute, o perie și o năframă. A doua zi de dimineață, i se împlinise lui Făt-Frumos anul, Baba trebuia să-i dea unul din cai, ș-apoi să-l lase să plece cu Dumnezeu. Pe când prânzeau, baba eși până în grajd, scoase inimele din cîteși șapte caii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pentru mult timp, fiindcă văzu un om vomitând o pastă portocalie într-o gură de canal. Altul se certa cu vântul, iar la colțul dinspre nord est al Pieței Haymarket, care dădea înspre Aleea Spasskoi, o femeie tremurândă își oferea năframa la vânzare. Salitov se gândea că femeia ar fi primit un preț mai bun pe năframă decât pe sine însăși. Studenții, care se îmbulzeau în jurul rafturilor și meselor anticariatelor de pe Aleea Sapsskoi, îl înfuriau nespus pe Salitov, care nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Altul se certa cu vântul, iar la colțul dinspre nord est al Pieței Haymarket, care dădea înspre Aleea Spasskoi, o femeie tremurândă își oferea năframa la vânzare. Salitov se gândea că femeia ar fi primit un preț mai bun pe năframă decât pe sine însăși. Studenții, care se îmbulzeau în jurul rafturilor și meselor anticariatelor de pe Aleea Sapsskoi, îl înfuriau nespus pe Salitov, care nu avea nicio îndoială că aceștia se considerau superiori lui, ca și cum el ar trebui să-i invidieze pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
aștept veștile, numai peșteri răsună, pâraie se cern adânc. Sânge fără răspuns, o, de-ar fi liniște, cât de bine s-ar auzi ciuta călcând prin moarte. Tot mai departe șovăi pe drum, - și ca un ucigaș ce-astupă cu năframa o gură învinsă, închid cu pumnul toate izvoarele, pentru totdeauna să tacă, să tacă. CĂLUGĂRUL BĂTRÎN ÎMI ȘOPTEȘTE DIN PRAG Tinere, care mergi prin iarba schitului meu, mai este mult pîn-apune soarele? Vreau să-mi dau sufletul deodată cu șerpii
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
-i văd pe amândoi În poza de pe perete. Tata, trist și blajin, cu părul și mustața albă, mai Înalt, mama mărunțică, În minunatul port din satul nostru, cu sprâncenele Încă negre și cu cosița albă, care se vede puțin sub năframa neagră, mai are putere să zâmbească. Scumpi bătrâni! Un val de pioasă dragoste și recunoștință Îmi umple sufletul de câte ori Îmi arunc privirea pe poza voastră. Căci, tot ce am mai bun și mai curat În sufletul meu, este de la voi
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
paloare de parcă zugrăveala nu adăugase nimic, iar de sub pomeții care înce peau să se albăs trească, sângele părea că plecase de mult. Îi cursese gros din țeasta crăpată, părul se năclăise, contrastul dintre fața curată și palidă, ca spălată cu năframa, și sângele lipit ca nămolul pe creștet și coborându-i după urechi, spre umeri, îi dădea aerul unui martir, căci părea întru totul nepăsător cu sine. Rada vedea diform și auzea înfundat, ca și cum ar fi stat cu capul sub apă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tors și țesut, pe lângă dereticatul făcut prin casă. Din răbdarea unor mâini harnice, se făcea veșmânt ales cu care mândrele furau privirile flăcăilor. Culori intense, de roșu și galben, aprindeau pe fundaluri negre și albe bundițe, ii, catrințe, bârnețe și năframe. Țăranii așteptau cu nerăbdare ca magia acestei nopți sfinte să izbăvească satul de spiritele rele și hâde. Și nimic nu era mai înspăimântător ca moroii care bântuiau prin case și ulițe. În cântec de bucium, au fost aprinse, pe tăpșan
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Corespondența purtată cu marele dragoman mai apoi domn al Moldovei cu fratele și cu surorile sale arată că el le-a trimis, din Țarigrad, dese și multe cadouri, prin oameni de mare încredere: sipete pline cu scumpeturi, traiste cu haine, năframe de obraz, basmale, soponuri de mosc, zgărzi cu diamanturi, brîie scumpe, inele de aur, brățări de aur, cu multe diamanturi, cercei cu briliante, pînzeturi scumpe, puști de Damasc pentru cumnați etc., etc.69, așa că, din toate cadourile primite de Maria
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
enervantă; eu; experiența; experiență de viață; fata babei; față; ființă; fudulie; fustă; gheboasă; de grîu; gură; hîdă; hîrca; hîrcă; hoață; hotărîtă; imagine; inteligență; îmbătrînită; îngrijită; jale; lacrimi; limită; mamă; dna Maria; martie; măicuță; micuță; miros; moartă; modernă; nas; nas cîrn; năframă; neajutorat; neajutorată; necaz; nepăsare; neplăcere; nepot; nevoie; nuci; oboseală; octogenară; orb; păr; păr alb; părul cărunt; pensie; persoană; persoană în vîrstă; pieptăn; proastă; răposată; regret; rural; sat; sărmană; scîrbos; scorpie; scundă; sexy; sfat; simpatie; slută; sobă; spray; stradă; străbunica; surie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]