823 matches
-
rigoare etico-politico-intelelectuală. Băsescu pândește și lovește cu cele mai perfide mijloace ale interlopului ajuns lider în cinismul politicii bolșevice. Eu nu am glumit vorbind despre genialitatea lui în perfidie. Aici nu e vorba de școală sau de învățătură; cu vechile năravuri poți și să te naști, sau să le absorbi în mediile sordide și imorale în care te învârtești. Medii care pot străluci de bogăție și de pretenții, cum era cel al nomenklaturii comuniste la care aproape că nu mai ajungea
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (5) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360047_a_361376]
-
crește numai sub vânt, nici mintea nu lucră sub pământ. Exemplarul din argint, pomenit într-un colind nu se știe unde ste, ehe. Dar nici Ceașcă nu mai e. Ehe. Poți citi din coadă-n cap, cartea-i scrisă cu nărav, lasă timpul , nea Cartof, lasă-l pe Rasskolnikoff. O brazdă nu doar de plug, poate să fie de chirurg, lătratul nu e de cățel, poate e Marmontel. Ai vândut zăpadă-n port, nu fi porc și nici ein Wort. O
DE CE AŞ FI TRIST? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360123_a_361452]
-
EDITURA EDO, BUCUREȘTI, 2012, de Sorin Olariu , publicat în Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012. Câteva considerații pe marginea antologiei de catrene și epigrame "De la Agonie la Ext(H)az", Editura EDO, București, 2012. Autor: Silvia Jinga - Michigan. Corectarea năravurilor este ceea ce și-au propus comedianții din toate timpurile, autorii satirici, epigramiștii. Romanii erau atât de încredințați de efectul benefic al satirei încât și-au revendicat-o în întregime, Quintilian în Tratatul său de retorică afirmând cu mândrie: “Satura quidem
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
în poanta ei. Non multa, sed multum este proverbul latin care se potrivește ... Citește mai mult Câteva considerații pe marginea antologiei de catrene și epigrame "De la Agonie la Ext(H)az", Editura EDO, București, 2012.Autor: Silvia Jinga - Michigan.Corectarea năravurilor este ceea ce și-au propus comedianții din toate timpurile, autorii satirici, epigramiștii. Romanii erau atât de încredințați de efectul benefic al satirei încât și-au revendicat-o în întregime, Quintilian în Tratatul său de retorică afirmând cu mândrie: “Satura quidem
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
2012 Autor: Sorin Olariu Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Câteva considerații pe marginea antologiei de catrene și epigrame "De la Agonie la Ext(H)az", Editura EDO, București, 2012. Autor: Silvia Jinga - Michigan. Corectarea năravurilor este ceea ce și-au propus comedianții din toate timpurile, autorii satirici, epigramiștii. Romanii erau atât de încredințați de efectul benefic al satirei încât și-au revendicat-o în întregime, Quintilian în Tratatul său de retorică afirmând cu mândrie: “Satura quidem
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
stigmatizeze apetitul pentru hoție: „Fără nici o tevatură/Eu v-o spun cu mult respect:/ Chiar și când românii „fură”/Este simplu și perfect” (Concluzie gramaticală, p. 129). Ion M. Ruse jonglând cu sensurile diferite ale unei expresii idiomatice critică un nărav înrudit, cel al înșelăciunii: „Pe mulți români îi trage sfoara,/ Să-și părăsească-n grabă țara/ Iar mulți turiști veniți de-afară,/Sunt trași aici, la noi, pe sfoară.” (Paradox, p. 120). Această epigramă nu este deloc o bună reclamă
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
Teoctist, iar celălalt e Întâistătătorul Bisericii noastre de azi, Părintele Patriarh Daniel. La întâlnirea mea conjuncturală cu numiții arhipăstori ai Bisericii, Preacuvioșii Părinți erau, după mersul timpului, mitropoliți ai Moldovei și Sucevei/Bucovinei. Se știe bine (dacă nu persistăm în năravul postdecembrist de-a exagera în negativ istoria) că în regimul comunist al lui Ceaușescu manifestarea religiozității nu era reprimată, ci doar „pedepsită”, cu îndulgență, să poarte o oarecare surdină; martirajul aparținea altor epoci. Cu Părintele Mitropolit (de atunci) Teoctist m-
TOIAGUL DE MITROPOLIT, ÎN SCHIMBUL BASTONULUI DE TURIST de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345190_a_346519]
-
După toată tevatura cu candidații PNL, uite primarul nu e primarul, eu am tras două concluzii: una dintre ele ar fi aceea că puține lucruri se schimbă cu adevărat, iar printre acestea nu se numără năravul politic. A doua concluzie e una de cetățean turmentat: eu pentru cine votez? Da, și este foarte importantă structura acestei întrebări retorice. Pentru cine votez! Nu știu de ce, dar de-a lungul vremii, când s-au făcut trimiteri livrești la
Donez un vot cui poate să-mi satisfacă o mică rugăminte () [Corola-blog/BlogPost/338955_a_340284]
-
oraș de cetățeni turmentați. Dar treacă! Poate acum, în sfârșit, pe fondul acestei lipse acute de „cadre”, de oameni politici cu credibilitate, cei care apucă să intre în joc vor ajunge să joace cu ceva mai multă demnitate și pragmatism. Năravul politic a rămas același, ba chiar acum se exprimă și mai și! DNA-ul anchetează și arestează, este un circ total, corupție generalizată de la portar până la director, niciun partid nu are oameni ca lumea, nimeni nu poate propune un candidat
Donez un vot cui poate să-mi satisfacă o mică rugăminte () [Corola-blog/BlogPost/338955_a_340284]
-
tranziție. În timpul fanariot eram în tranziție, până am ajuns la pașoptism. Apoi și pașoptismul a fost o tranziție. Trecerea de la Cuza la regalitate a fost tot tranziție. De la regalitate la republică altă tranziție. Adică numai instabilitatea durează la noi. Acum năravul manolismului (de la Meșterul Manole) zidim ceva azi și mâine dărâmăm. Nu punem piatră peste piatră, suntem nestatornici. Din cauză că suntem tranzitorii, tot timpul și în spațiu, pentru că șoselele mari din Europa de Est și Europa de Vest trec prin România, ne calcă în picioare. Cei
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
ureche i s-apleacă: - Maistre Pann, ești bun de plată! De vrei să te ascult puțin, Fă cinste-un stacan de vin. - La băut te duce capul, Dar nu știi să-mpungi cu acul. Te cinstesc..., sete de ai, Numai năravul să-l dai! Dacă tu m-asculți pe mine, Toată vara-ți merge bine. Snoava-i bună și nu-i rea... Când presari piper pe ea. Mai o cobză, un țambal... Dacă-i bal, să fie bal! Ascultă cucul când
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
se impune prin comisari și în înscrisuri; și casele-s schimbate azi de când românii voiajează - copiii vor doar internet, mașini de lux și școală niet, în vreme ce părinții lor ba trag în jug, ba divorțează... Dar au rămas bătute-n cuie năravurile-n gropi dosite, cu cerșetori printre gunoaie și cu dezbateri prelungite despre politici fel de fel, încât bătuta tot pe loc rămâne-al nostru vajnic țel. HORA DEZBINĂRII Înțelepciunea românească în ziceri este încrustată, precum aceea-n care omul constată
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
fi vrut sa stiu.” Găsim și interesante asocieri și disocieri de idei culturale sau literare: „Iată un scriitor care luminează, dar nu încălzește.” Nu putem să nu recunoaștem că e o constatare corectă. Nu scapă de ironia lui Schor nici năravurile politice : „Teme-te de dosarul cu pagini lipsa sau în plus.”, „Cum e posibil că minoritatea să dețină majoritatea?”, „Unele scaune cedează sub greutatea funcției.” Atenția la cuvinte, ocazionează cele mai diferite jocuri verbale: „Damă de pică și valetul se
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
nostru cultiva sau vânează paradoxul, oximoronul, contrasensurile cu sens: „Încă o înfrângere că ăsta și am învins !” Că orice spirit satiric care se respectă, și acest autor are „ziceri” marcate de scepticism, uneori chiar de sarcasm, vizavi de viciile și năravurile oamenilor. Să recunaștem că e și cam greu să nu fii decepționist observând spectacolul comportamentului uman. Și mai greu este pentru cel care „vede monstruos”. Și Schor are ceva din felul în care Caragiale își definea percepția: „Simt enorm, vaz
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
care „vede monstruos”. Și Schor are ceva din felul în care Caragiale își definea percepția: „Simt enorm, vaz monstruos”. Firește, pentru a scrie aforisme trebuie, din start, să fii un bun cunoscător al oamenilor, știindu-le, în toate ascunzișurile lor, năravurile, moravurile și mentalitățile. În ce priveste formă, „zicerea”, trebuie să fie scurtă, clară și expresiva, altfel nu e percutanta. Dacă nu ajunge instantaneu la mintea cititorului, a și murit pe drum. Conținutul unui aforism reușit nu are voie să fie
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
observație sau exprimare originală. Îi plac fineturile adjectivale și adverbiale, mai ales cele spațiale și temporale. Dorel Schor e colecționar prin vocație. Are o impresionantă colecție de artă, în permanență îmbogățire. Pe langă tablouri, colecționează însă, si ciudățenii omenești, gesturi, năravuri, tipuri, sucituri sau scâlcieri de fraze ori cuvinte. Unele intra ca materie primă în schițele sale umoristice, altele în „zicerile” sale. Aș zice că pasiunea pentru cuvinte îi vine ereditar de la antecesori talmudiști, aplecați asupra cuvintelor și literelor Cărții căutând
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
deși îndrăgostiții petrec ore în șir de discuții, întâlnirile lor nu sunt menite sădezvăluie punctele slabe, ci săle ascundă. De regulă,fiecare dintre cei doi încearcăsăse punăpe sine într-o poziție cât mai favorabilă,având tendința de-a disimula capriciile, năravurile și temperamentul irascibil. Acestea ies însă,la iveală,la scurtăvreme dupăcăsătorie și membrii noii familii se trezesc căau diferențe mari de opinii care nu au fost anticipate în perioada de curtoazie. Dat fiind însă,faptul căimpasuri pot săaparăși pe parcursul căsniciei
ÎN ARIZONA, LOUISIANA ŞI ARKANSAS SE EMIT CERTIFICATE DE CĂSĂTORIE „LEGĂMÂNT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341798_a_343127]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PAȘTE FERICIT Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1208 din 22 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Paște fericit din sufletul meu, mult prea obosit de năravul tău Paște fericit din gîndul ce iartă tot ce-a simțit în vina asta toată Paște fericit din iarba udată în lacrima plînsă cu inima toată Referință Bibliografică: Paște fericit / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1208, Anul
PAŞTE FERICIT de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341848_a_343177]
-
arate toată pădurea, să-mi dezvăluie toate tainele ei, aici se simte el pe deplin fericit, aici și acum e cel mai aproape de Dumnezeu. Afacerile îl agasează, decorul sumbru al Lupeniului îl deprimă, oamenii banali și lucrurile mărunte îl plictisesc, năravurile lumii de astăzi îl înfricoșează. Doar aici, între copacii ăștia străbuni, simte el rostul și bucuria deplină a vieții. "Uite, vezi fagul ăla? E bătrân tare, gata să moară. Și uite-te aici, în jurul lui. E plin de puiandrii. Asta
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
că sunt ca un sfânt, doar pentru că am ridicat crucea aia. Nu scăpasem deloc de răul din mine. Singurul lucru bun pe care îl mai aveam era doar bucățica asta de voință prin care doream să mă eliberez de toate năravurile”. Rugăciunea inimii Povestea crucii i-a tulburat parcă și mai tare sufletul. Toate îi mergeau perfect, firma avea profit, angajații erau mulțumiți, familiei nu-i lipsea nimic. Și totuși, avea mereu o nemulțumire, nu se putea bucura de nimic, simțea
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
mușcată, La ureche i s-apleacă: - Maistre Pann, ești bun de plată! Dacă vrei să te ascult, Cinstește-mă cu-un vermut. - „La iubit te duce capul, Dar nu știi să-mpungi cu acul”. Te cinstesc..., sete de ai, „Numai năravul să-l dai!” Dacă tu m-asculți pe mine, Toată vara-ți merge bine. „Snoava-i bună și nu-i rea... Când presari piper pe ea”. Mai o cobză, un țambal... Dacă-i bal, să fie bal! ........................................ „Ascultă cucul când
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
l-au găsit, Zăcând acolo-nsangerat , L-au luat la ei ,l-au îngrijit Și de-ntamplare-au întrebat. I-a venit atunci pe limbă Și murind a spus așa : -Să știți că lupul blana-si schimba , Dar fiți atenți, năravul ba . Emil Susnea București Feb.2012 . Referință Bibliografica: lupul / Emil Șușnea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1246, Anul IV, 30 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Șușnea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LUPUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342352_a_343681]
-
vă vor zice vouă, faceți-le și păziți-le; dar după faptele lor să nu faceți" (Mat. 23, 2-3), căci au demnitatea, dar viața lor este necurată; voi însă fiți atenți, nu la viața, ci la cuvintele lor. Căci din năravurile lor nu se vatămă nimeni. De ce? Pentru că sunt vădite tuturor și, chiar dacă ar fi de mii de ori rău, nu va învăța lucruri rele niciodată. Dar dacă este rău din pricina credinței, acest lucru nu este evident tuturor și cel rău
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
din sloganul de până mai ieri „șapte milioane de voturi date pentru USL”. Oare au devenit, așa peste noapte, gospodari și responsabili? Parcă nu este chiar de crezut. Probabil că au schimbat pălăria. Sper din inimă că adoptă și un nărav nou. Să-i țină Dumnezeu cum țin și ei de noul nărav. Referință Bibliografică: Cetățean SAU votant. / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1489, Anul V, 28 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Wagner : Toate Drepturile
CETĂŢEAN SAU VOTANT. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341597_a_342926]
-
USL”. Oare au devenit, așa peste noapte, gospodari și responsabili? Parcă nu este chiar de crezut. Probabil că au schimbat pălăria. Sper din inimă că adoptă și un nărav nou. Să-i țină Dumnezeu cum țin și ei de noul nărav. Referință Bibliografică: Cetățean SAU votant. / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1489, Anul V, 28 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CETĂŢEAN SAU VOTANT. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341597_a_342926]