467 matches
-
Un basm să-l toarcă babe și fete la pârâu !/ Suntem prea mulți pe-o stâncă săracă, n-avem grâu,/ Și vite prea puține, și Troia e bogată (I, p. 259-260). Casandra crede că istoria cu năluca Elenei e pură născocire (Vom trâmbița povestea ! [...] N-ar fi scornit-o însuși istețul Odiseu ! - II, p. 284- 285) pentru ca mai apoi cea în cauză să-și recunoască înșelătoria (Dac-am scornit povestea cu umbra mea fugară,/ Am spus-o pentru fala întoarcerii în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
acea Încăpere măruntă, cu singura companie a două lumînări și a cîtorva aplice de baie de muzeu. Principalul meu argument, climatologic, a dat-o gata imediat pe Bea, căreia căldura emanată de dalale de pe jos Îi alungă temerile inițiale că născocirea mea zănatică avea să dea foc casei. Apoi, În penumbra roșiatică a lumînărilor, În timp ce o dezbrăcam cu degete tremurătoare, ea surîdea, căutîndu-mi privirea și dovedindu-mi că, atunci și Întotdeauna, orice mi s-ar fi putut Întîmpla mie, ei i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
e imposibil și, dacă e imposibil, atunci ea de ce mai vrea să strice totul? Asta, asta-i întrebarea! Ca să și-l păstreze pe Evgheni Pavlovici? Însă îți repet, pe crucea mea, că nu se cunosc și că polițele-s curată născocire! Și cu câtă impertinență îi strigă tu, ca să se-audă din celălalt capăt al străzii! E cel mai curat complot! Se înțelege că trebuie să respingem totul cu dispreț și să ne dublăm respectul față de Evgheni Pavlovici. Asta i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Dumnezeu). Viciul e mai aproape de absolut decât un instinct nefalsificat, deoarece participarea la divin este posibilă în măsura în care nu mai sîntem natură. Un om lucid își măsoară "căldurile" la fiece pas, spectator al pasiunii proprii, veșnic pe urmele lui, abandonîndu-se echivoc născocirilor tristeții sale. În luciditate, cunoașterea este un omagiu fiziologiei. Cu cât știm mai mult despre noi, cu atât îndeplinim cerințele unei igiene, care consistă în realizarea transparenței organice. De atâta puritate, vedem prin noi. Ajungi astfel să asiști la tine
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nestăpânită, a ceasurilor tulburi, de a-ți vărsa plânsuri tainice pe sânii femeilor pierdute, în hoteluri vechi? Nu atât din instinct, cât din groaza de plictiseală atârnăm de femeie. Și se prea poate ca ea să nu fie decât o născocire a acelei groaze. Din frica de singurătate a lui Adam a plămădit Dumnezeu pe Eva, și de câte ori ne năpădesc fiorurile izolării am oferi Creatorului câte o "coastă", pentru ca, născută din noi, să ne sorbim în femeie propria singurătate. Castitatea este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
toate formele de viață și de cultură. Prin ce mijloace se dezvoltă viața istorică propriu-zisă? Care este instrumentul ei? Unii au găsit arta, și au conceput o justificare estetică a istoriei, alții știința, și s-au limitat la orizontul pozitivismului. Născociri ale filozofilor și ale altor iluzioniști, astfel de concepții n-au nici o bază reală. Gânditorii își închipuie că mersul lucrurilor are vreo legătură cu avânturile gândirii sau că s-ar putea ridica realitatea la nivelul spiritualității. Când citești câte un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
alături de codoșie, are partea ei de dispreț: „Analfabeții, Învrăjbit vârtej,/ Năvălitor din groapa altor nopți,/ Aduc prostiei Înzecit prilej/ Să-și lepede puetu-n semidocți.” (Lues latent) sau „Prostia galopează-n toată firea/ Că iapa dobitoaca la manej/ Și umedă undește născocirea/ Ridichelor Întoarse pe gâtlej”. (Hibernia) ori „Invalid și ventriloc smochinit sub cozoroc/ Blegotrop și hipospad tălpășița pentru iad/ Uite-așa cum e și nu, nimeni altul nu-i făcu./ Și se-ncrâncenă de-i spui omul prost cu mâna lui
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Făcând parte din caracterele ,,Foarte arare” (cum ar fi spus Eminescu), Alexandru Tăcu debutează târziu cu o carte ce reprezintă un act artistic și un document istoric”. ,, Prostia galopează-n toată firea/ Că iapa dobitoaca la menaj/ Și umedă undește născocirea/ Ridichelor Întoarse pe gâtlej. Curat murdar, murdar curați/ Pe stradă, la sclavie ori acasă/ Asimilam În lucruri anturați/ Mirosul de politică-pucioasă”. Din surse sigure (va rog să mă credeți) știu că Cineva a dorit să-i doneze În Bărăgan 500
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
L-am lăsat În fața editurii Garamond și amândoi ne simțeam Încurcați. „N-am făcut nimic rău”, zise Belbo pe un ton vinovat. „Că știe sau nu ceva comisarul despre Ingolf sau despre catari, nu e mare deosebire. Erau toate niște născociri. Poate că Ardenti a fost constrâns să se facă nevăzut din alte motive, și existau o mie. Ori că Rakosky e din serviciul secret israelian și și-a achitat niște socoteli mai vechi. Posibil să fi fost trimis de vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ne scuzați această - Dumnezeule, n-aș zice ignoranță, dar măcar superficialitate În legătură cu subiectul dat: la ce vă gândiți dumneavoastră când vorbiți de științe oculte? Spiritism, astrologie, magie neagră?” Bramanti făcu un gest de nemulțumire: „O, doamne ferește! Dar astea sunt născociri bune de băgat În capul naivilor. Eu vorbesc de știință, chiar dacă e ocultă. Desigur, și astrologie, dacă va fi cazul, dar nu pentru a-i spune unei dactilografe dacă duminica viitoare o să-l Întâlnească pe bărbatul vieții ei. Va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
loc doar în imaginația plină de speranță a Karei. De fapt, replicile ei au existat cu adevărat. Însă ale mamei sale, începând cu „Foarte bine, scumpo. Dar ție cum își merge?” și terminând cu acest „Am să-ncerc” erau simple născociri. Mama ei nu spusese nimic astăzi. Nici ieri. Nici în timpul vizitei de alaltăieri. Tot ce făcea era să stea întinsă în pat și să privească pe fereastră. Într-un cuvânt, vegeta. În alte zile, era mai prezentă, însă doar fizic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
repede chestia asta și, dacă n-au găsit, inventează. Dar nu în pagină, ci în realitate. Tot ce este scris în pagină este adevărat. Ce se întîmplă în lume, în realitate este de cele mai multe ori o înșelătorie, o invenție, o născocire." Ca un licean și-a dat atunci cu palma peste frunte, asta era, asta voia să descopere Mihail, dacă nu cumva "afacerea Cocoș" e o măsluire. Un fals, un joc, o păcăleală. Orice păcăleală se trage cuiva pentru ceva. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
sultan Soliman. Soarta, cu ochii de ghiață verde ca și ai doamnei Roxelana, i se împotrivea, făcând altă rânduială viilor și morților. Lacrimile și strigătele nu folosesc la nimic. Unii filosofi apuseni au dovedit celor inițiați că Dumnezeu e o născocire pentru cei slabi, ca să-și poată suporta mizeria. Duhul pe care-l avem în noi e o forță în sine, care poate restabili cumpăna împrejurărilor. Deci Roxelana a zâmbit numai puțintel trudită domnului său când el a venit s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să se amestece în ea și nici eu nu țineam să mă amestec. Singura atitudine cuviincioasă era s-o lăsăm pe Emilia să doarmă moartea pe care și-o dorise. Și am refuzat să dau orice lămurire, care să spulbere născocirile chelnerului pe seama mea. Mi se părea absurd să mă justific pentru ceva ce nu făcusem. Când am văzut că lucrurile luau o întorsătură amenințătoare și m-am speriat puțin, m-am hotărât să-i scriu tatei. Era singurul om la
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de ce să mint? Nu mai aveam nici urmă de modestie. Îmi plăcea să fiu privit pe furiș, salutat pe coridoare, temut, căutat, măgulit. Era o senzație pe care n-o cunoscusem până atunci, amețitoare, plăcută. Beția puterii nu e o născocire. Nu pricepeam, e adevărat, un lucru. De fiecare dată când mă duceam în sala cu oglinzi ritualul era același. Francisc se dădea la o parte și pornea după mine ca un servitor bine stilat. În dreptul lavaboului se oprea și tușea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
zi, le-am povestit iarăși ceva despre întîlnirile mele cu Bătrânul. M-au ascultat cu atenție. Și când am crezut că venise clipa potrivită, am izbucnit în râs mărturisindu-le că totul, dar absolut totul fusese pur și simplu o născocire de-a mea. Nu discutasem, de fapt, cu nimeni, nu exista nimeni în sala cu oglinzi și, sincer vorbind, eram convins că Bătrânul murise demult! Speram că prietenii mei mai în vârstă, "pentru că vă socotesc prietenii mei" le-am zis
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de orice natură ar fi ele. De altfel, romanul, așa cum este gândit azi, s-a scris dintotdeauna, dar înclin să cred că Apuleius nu știa că scrie roman, pentru că la vremea aceea nimeni nu se gândea să teoretizeze o asemenea ,,născocire”. Așa că, autorul latin al ,,Măgarului de aur” a devenit romancier mult mai târziu, când teoreticienii, studiindu-l, l-au așezat acolo unde stă și azi. Ce este romanul ? S-au întrebat și se întreabă realiștii, nu clasicii, pentru că numai ei
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
mâna ei ușor întinsă înainte, oglinda cu ramă de argint topit în chip de crengi înflorite de măceș și păsări și frunze de laur în ghirlande, unde se privea, blând și nedumerit, licornul. Și povestea câte și mai câte, întâmplările, născocirile care curgeau pe acolo pe unde se răsfrângea, limpede și albă, înfățișarea licornului... dar, oricum, nimeni nu putea pătrunde aici, Doamnă, și nici nu poți pleca înapoi spre ape, fie să aștepți dimineața, așa încât Doamna și-a întins mâinile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
a umplut cu pricepere, ca să facă toate lucrările de săpătură în piatră, de cioplitură meșteșugită, de lucrat la gherghef și de țesut materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu și in subțire, să facă tot felul de lucrări și născociri de planuri. $36 1. Bețaleel, Oholiab, și toți bărbații iscusiți în care pusese Domnul înțelepciune și pricepere, ca să știe să facă lucrările rînduite pentru slujba sfîntului locaș, au făcut totul după cum poruncise Domnul. 2. Moise a chemat pe Bețaleel, Oholiab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de foc ce-și schimbă mereu forma și culoarea și din care răsună voci cu timbru oracular. Un veritabil colossos aniconic care se mișcă și vorbește... Iar lui Artaud îi pasă prea puțin dacă istorisirea bizantinului este sau nu o născocire, căci legendele (ca și „feeriile” shakespeariene sau ca și poveștile cu personaje și întâmplări miraculoase), „ca toate simbolurile, de altfel, ascund și totodată dezvăluie adevăruri”. Adevăruri despre forțele adăpostite în forme, despre invizibilul prezent în materia lumii vizibile. Artaud va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
în ateliere și distrugeau toate mașinile. Loveau cu bâtele, cu topoarele, cu ciocanele. Erau înverșunați și pe deplin motivați. Dumnezeu lăsase munca omului și nu mașinilor care, oricum, nu aveau nevoie de hrană și nici neveste sau copii de întreținut. Născocirea acelor mașinării capabile să depășească puterea de muncă a oamenilor încălca rânduielile stabilite de însuși creatorul lumii. Era o lucrare diavolească. Prin urmare, distrugerea mașinilor se impunea ca un act de dreptate. Aruncați, dintr-odată, la marginea societății, printre cerșetori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
având fața enigmatic ascunsă sub un văl de plasă împotriva țânțarilor. Cuptoarele mențin locul cald și plăcut în zilele acestea răcoroase, dar vara bănuiesc că muncitorii se bucură încă o dată de clima străbunilor lor, arșița tropicală, exagerată chiar de aceste născociri care ard cărbuni și produc aburi. Am înțeles că în prezent fabrica nu lucrează la capacitatea ei maximă și am observat că numai unul dintre cuptoare funcționa, arzând cărbuni și doar la una dintre mesele de croit se lucra. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ore. Înțelegi? Ceea ce cat eu i-un loc unde să le las după-masa. M-am gândit că am putea să ne-ntâlnim pe la unu, să le pun în cutia pentru chifle a căruciorului și să le iau înainte de trei. — Ce născocire! Ignatius râgâi. Chiar te aștepți să te cred? Duci provizii pentru școală după ce școlile se-nchid? — Îți dau în fiecare zi câte doi dolari. — Serios? întrebă cu interes Ignatius. Foarte bine, dar va trebui să-mi plătești în avans chiria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
smuls de pe pămînt și Înghițit de hăul unui găvan unde va trăi patruzeci de zile, aidoma spiritelor, după care se va Întoarce și va trăi supus legilor care domneau acolo. În acea poveste era atît insolit Încît era exclusă orice născocire, ceea ce chiar dovedea existența reală a lumii de dincolo și a vieții spiritelor.” (Prințul N.D. Jevahov: Serghei Aleksandrovici Nilus. Scurtă prezentare a vieții și operei Novi Sad, 1930) . Stilul emfatic al acestei fraze stă mărturie În privința influenței pe care Conspirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
caracteristică a mulțimilor"162. Ea debuta cu o definire a tradiției sub formula inserării unei povestiri, aparținând scriitorului francez Louis Jacolitt,163 despre cum se creează, în mod fals, tradiția. Prin urmare tradiția, în opinia lui, se baza pe o născocire, devenită ulterior obișnuință, iar apoi lege. Asemenea definiție ajuta construcțiile sale, în sensul în care în paragrafele ce urmau, Șerboianu arată explicit, pe baza Noului Testament, cum că Iisus Hristos s-ar fi ridicat împotriva tradițiilor greșite (exemplifica prin Evanghelia
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]