707 matches
-
Înfrățit cu tăcerea de smoală Deseori într-o clipă fatală Pervers, restriștea devorează misterul Adieri de vânt mângâie ochii închiși Cu razele din negrele găuri Țipă din neștiutele hăuri Dureri și speranțe ale celor proscriși Adieri de vânt mângâie gândul năuc Ce-și urmează temerar destinul Blestemat să înghită veninul Recoltat insistent pentru puiul de cuc PRIBEAG Pribeag al timpului răpus Periplul tău către apus Prin fum și lavă de vulcan E doar cenușă și cancan Abia revenit din exil, Nu
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
tîrzii Tivite-n vară de-o zăpadă Cu coapse dulci de damă fada 3 Și ce coapse desenate pe un cer muiat în lapte dulci și mult mai mătăsoase prin hogeacuri tenebroaase pe pre unde m-am pierdut eu, adolescent năuc, le mai simt și-acum parfumul risipit pe cer că fumul respirînd atent timpul decadent 4 si-acolo, în cer mai am un mister de nedezlegat și fără păcat dar e dureros că iarbă duios și încă timid pe cîmpul
PE CRUCEA DIN CER MAI ESTE O PATA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359590_a_360919]
-
de elevi pentru a le da explicații, fiindcă el chiar știa despre ce este vorba dat fiind lecturile sale de bază. Numai că, după puțin timp de la intrare, Verdunel, cu toate informațiile sale, amuți și începu să umble ca un năuc fiindcă totuși, Al. Dumas nu se prea pierduse în descrieri de palate cu atât mai mult cu cât acțiunile cărților sale se petreceau pe vremea tatălui lui Ludovic al-XIV-lea, un tip mult mai modest, dacă se poate vorbi de așa ceva
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
de haine aurii. De sub oaie ieși o voce subțire care-i porunci, într-o franceză cam ciudată, să se ridice și să se prezinte. Extrem de uimit, în viața lui nu mai auzise oi vorbind franceza, Verdunel se ridică și privi năuc la ciudățenia din roabă. De sub oaie doi ochi reci îl priveau cu o scârbă infinită. - Frate, am belit-o, gândi el cu o surprinzătore luciditate! Nimerii la regele balamucului! Dacă nu sunt atent mă scurtează cu ceva centimetri, că ăștia
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
trebuie, neîntârziat, să-l salvezi. Afară plouă câinește. Am hainele ude, cizmele stropite și un copil mic lângă mine. Strânge la piept, în timp ce îi deschid ușa sălii de la grădiniță, o sticlă de apă și un iepuraș de pluș. Îl văd năuc. Văd cum nu-și găsește locul în mijlocul sălii de clasă și al colegilor și aș vrea să rămân cu el. Rămân în prag, iar el rămâne în ochii mei câteva secunde înainte să plec. Închid ușa. E băiatul meu și
Al treilea părinte () [Corola-blog/BlogPost/338268_a_339597]
-
mai liniște în suflet mi-l învăluie ușor, obosit de-atâta umblet printre gânduri care dor. Iar cand liniști grele-atârnă din flori de salcâm gâtițe, în parfumul cel de smirna gândurile tac smerite. Și când gândurile tac, n-am melancolii năuce, nu mă cert și nu mă-mpac, iar regretele-s caduce. Ce mai liniște pustie mă-nconjoară cu duiumul. Gândul tău de-ar fi să vie, n-ar găsi-n liniște drumul. Se-așterne liniștea-n straturi; dorul tău, chiar
IT S, OH, SO QUIET! de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340111_a_341440]
-
SPUN Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1158 din 03 martie 2014 Toate Articolele Autorului ploile smulg cuvintele poeților se răstignesc iernile relaxarea este un lux primăverile târâie în ele copacii cuvintele renasc adorm țâșnesc prin porii secundelor năuce e atâta timp irosit între două cuvinte încât podeaua ascultă pașii târșiți ai nesiguranței sunt ca un vultur în schimbare de cioc răsuflu mai greu după răceala oamenilor respir liniștit după o infuzie de poezie reascult forța naturii risipită în
ÎMI SPUN de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340966_a_342295]
-
durere Un vis de-al meu în care tu mă prinzi În fiecare briză de plăcere Când firul ierbii-n brațe îl cuprinzi. Ascultă-i sângele cu dor de ducă În zvâcnetul cel verde-n rădăcini! Acolo-i primăvara cea năucă Și-i vara ce-mpletește alte vini. Tu îmi aduni păcatele din stropii Ascunși în iarba nopții-n care eu Mai bâjbăi visul verde ca miopii Și-ntineresc la braț cu Dumnezeu. Referință Bibliografică: Eu înverzesc timid / Violetta Petre : Confluențe
EU ÎNVERZESC TIMID de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341297_a_342626]
-
un sentiment de nostalgie „După al toamnei bocet mortuar”. Toamna pentru Bacovia însemna sfârșitul și începutul unei dureri atât fizice, cât și spirituale. Era anotimpul viziunilor, al „descompunerii materiei” și a eliberării ideilor: „În noaptea asta-n care am devenit năuc. / Oh, plouă, și tu gemi cu plâns de armonie...” (Nocturnă, 1965:117), era timpul noilor împliniri. În poezia „Poveste”, apropiată genului creativ eminescian, lirismul erotic este creat „în șoaptele pădurii”, un spațiu al iubirii în care ecoul, taină a emiterii
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
fi simțit mâna aș fi crezut că glasul venea de pe altă lume. El încă mai trăia momentul când fusesem pus să-l zdrobesc și nu o făcusem. Gestul meu față de el l-a sprijinit să nu facă rău nimănui. Stăteam năuc și nu pricepeam, întrebându-mă dacă nu cumva voia să mă încerce. Era cinstit cu mine sau peste câteva zile avea să declare în fața întregii camere ceea ce îmi spusese acum? Din fericire, lucrurile nu s-au petrecut așa. Nici Gelu
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > PRINȚESA DE GHEAȚĂ Autor: Maria Cristina Pârvu Publicat în: Ediția nr. 1870 din 13 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Prințesa de gheață Însetată de iubire, de tristețe mi-s năucă. Gândul îmi colindă, zburdând ca nălucă. Peste munți și dealuri, coline cu ploi, Gândul mi se duce, se preface-n sloi. Înghețat mi-i suflul, fără de simțire, Se-ncălzește doar cu neagra-ți amintire. Uitatu-m-ai în al meu castel de
PRINŢESA DE GHEAŢĂ de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342644_a_343973]
-
putere-n fața lui Când furios îi reproșa că aș fi fata nu știu cui; Chircită lângă geamul mic îl ascultam cu frica-n sân Ca sluga care a greșit în fața crudului stăpân. Nu-nțelegeam de ce striga în miez de noapte, ca năuc Să plec din casă, și-unde văd cu ochii-albaștri, să mă duc. Mult mai târziu am înțeles, că ochii mei îl supărau C-aveam în ei cerul senin și el și mama nu-l aveau. O teorie de doi bani
COPIL CUMINTE-AM FOST...ŞI-ATUNCI, DE CE? de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342708_a_344037]
-
poate șuie poate dreaptă... Domnul știe am vrut să ridic doi muguri de trandafir deasupra apelor umanului se înecau mi-s dragi tușele de tăceri pe ecranul imens din pânza de in acolo se reîncropesc tainele poveștile legendele copilăria aleargă năucă pe umbra câmpului printre tramvaiele orașului în care nici un om nu mai poartă la rever bucuria o mimează ascult și acum cum se înecau mugurii ascult (am obosit de "și"...stop cadru) 25 mai 2014 Referință Bibliografică: pânza de in
PÂNZA DE IN de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341562_a_342891]
-
astăzi. Ce simplu se petrec unele momente importante din viața unui om - termini de citit un manuscris și spui: «Marine, aici zace o capodoperă. Va fi cartea vieții tale», în timp ce el nu spune nimic; te privește doar obosit și ușor năuc, parcă întrezărind cît de important va fi acel moment în destinul său literar... Așa era Marin - întîi scriitor, și pe urmă amant. Cine nu înțelegea acest lucru era pierdut.“ (Radu COSAȘU despre Marin Preda, Moromeții si Aurora Cornu ) „Pe vremea
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]
-
Poate nu-ți amintești, azi sunt cincizeci de ani de la căsătoria noastră. Sărbătoare mare. Azi e nunta noastră de aur. Vreau să-ți cer mâna și să accepți să-mi fii soț pentru încă o jumătate de veac. Tobias rămase năuc: - Nu e prea mult ? întrebă el, schițând un zâmbet șăgalnic. - Dacă te vei purta frumos, îți voi face o reducere de sfârșit de sezon. Totul semăna iarăși a vis. Ce-i drept, nu din acelea pe care le-au trăit
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
căldură Pe distinsa domnișoară Cu-mbrăcămintea sumară. UN BUCHET În buchetul de mimoze Adunat pe-un câmp de vise Imortalizez în poze Imagini neinterzise La-nceput de primăvară Când aștept să aud cucul Pentr-o fată bălăioară Clădesc planuri ca năucul Când privesc sosind lăstunii În zboruri întortochiate, Îngân doina ca străbunii, Pierdut în imensitate Așteptând glasul tăcerii Ce-l ascult și zi, și noapte Deslușesc în pragul serii Șiruri lungi de-aprinse șoapte. Când zefi rul primăverii Mișcă crengi înmugurite
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
fi simțit mâna aș fi crezut că glasul venea de pe altă lume. El încă mai trăia momentul când fusesem pus să-l zdrobesc și nu o făcusem. Gestul meu față de el l-a sprijinit să nu facă rău nimănui. Stăteam năuc și nu pricepeam, întrebându-mă dacă nu cumva voia să mă încerce. Era cinstit cu mine sau peste câteva zile avea să declare în fața întregii camere ceea ce îmi spusese acum? Din fericire, lucrurile nu s-au petrecut așa. Nici Gelu
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
Nicolaescu ne-a mai trecut o dată în revistă. S-a oprit în fața unui tânăr îmbrăcat în uniformă neagră de SS-ist uitându-se cu mare atenție la el. „- Lipsește ceva, lipsește ceva... Iar apoi izbucnește. - Unde e insigna partidului? Rămân năuc. Care insignă a partidului? Toți se uită la fel de nedumeriți ca și mine. - Insigna partidului nazist, idioților! - și mai trage și o înjurătură urâtă. - Să vină Ileana (Oroveanu) la mine! Se prezintă o doamnă drăguță și foarte speriată. - Unde sunt insignele
Cum am fost nazist pentru Sergiu Nicolaescu () [Corola-blog/BlogPost/337729_a_339058]
-
clipele amare și-i alungă singurătatea... Interpretul de cântec e omul frumos ce-nsorește viața, iar timpul e ucigător cu cei ce-mping spectacolul muzical în dezastrul activat de grăbita și neglijenta dăruire a sa publicului, prin apariții fulger, cu sărituri năuce prin scenă și întoarcerea spatelui cât de repede posibil, la spectatori, aspectarea dezordonată a costumului de scenă, aparența de oboseală, plictiseală, rutină... În scenă, cântecul are măreția lui. Niciun artist nu are dreptul să i-o scadă ori umbrească. Printre
ANDREEA BĂNICĂ DOUĂ LUMI, CA INIMA ŞI OCHII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344398_a_345727]
-
încât își simțea venele umflate de-a lungul gâtului. Pleosc... pleosc... ritmul brațelor subțiri care băteau apa, încetinise vădit. În bazin nu mai rămăsese acum decât rechinul, care se lupta să termine cursa. Ajunse la capăt și ieși din apă năuc, căutând coridorul pe care trebuia să se întoarcă. Marian îi sări în ajutor, cuprinzându-i trupușorul mărunt într-o îmbrățișare puternică. - Tată, m-ai văzut? Am câștigat? Marian simți când valul lacrimilor îi rupse digul stăpânirii de sine. Rareș reușise
CAMPIONUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344012_a_345341]
-
în: Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Cuprins-a viscolul cu îndârjire Pământu-n lung și-n lat, întreaga țară, Cutremur se născu lovind o ”scară” De sus în jos, sub alb, doar dintr-o știre. Popor năuc, cinstit, făcut de-ocară, Încet ridică frunți visând trezire Din somnul cel indus prin amăgire, Șantaj și furt ori lege arbitrară. La stână pus-am lupi, votat-am fiare, Zapcii ales-am hoți, vânduți la ziare, Iar alții mai spălați
SONETUL VISCOLULUI POLITIC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342776_a_344105]
-
de mărire doar inorogii blânzi ai Cosânzenei: sunt doar văzduh - parfume și uimire sfioasă rază-aprind - spre voalul genei... ...îngenunchem minunii de candoare: Regina-n Cânt de Dor - Privighetoare! *** SONETUL TIMPULUI trece vremea - trece vremea - trece vremea alergai prin viață - bestie năucă trece vremea - trece vremea - trece vremea nu-nvățai să cer - nici cum este de ducă n-am încredere-n lumină sau în noapte te privesc chiorâș doar pentru că exiști pentru mine codrul nu mai are șoapte pentru mine-n ceruri
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
Ființa astfel definită merge să se odihnească. O face horcăind foarte masculin, în timp ce dumneavoastră dați cu mătura în copiii care au venit acasă fără nimic, bătuți și flămânzi. Sătui, adorm și aceștia pe unde apucă. Soțul iese din comă ușor năuc, însă buzele dumneavoastră tumefiate natural și răscolitor de senzuale îi dau idei. În timp ce și le exprimă prin icnete, susurați delicat printre dinți cuvinte de alint legate de soacra dumneavoastră și de cartea cu poze colorate înfățișând unele animale domestice. Scoateți
DIETA NATURISTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343042_a_344371]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > PSEUDOFABULĂ Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1587 din 06 mai 2015 Toate Articolele Autorului Cocoșii dimineții te-au trezit, fătucă, cucurigau de zor și tu, năucă, din fire, adormită și nălucă, ți-ai luat vaca de lanț și ai fugit în luncă, c-așa-ți spusese-a ta mămucă, dar nu știa, săraca, încă, ce-avea să se producă. Că tu, neroado, vei călca pe-o
PSEUDOFABULĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344060_a_345389]
-
din tufucă. Se-anunță un taifun distrugător să se producă; apare, furibund, ca o nălucă, purtând în mână mlădioasă nuelucă. Chemarea de-mpliniri e gata să se ducă și ochii dintre sâni, înspăimântați, se-ncurcă, iar tânara fătucă se bâlbâie năucă. Îâââ! Tăătucăă! Nu. Tăătucăă! Venise, sărăcuțul, jos, în luncă, cu un urcior de apă rece, cu brânză și cepucă și nu uitase să-i aducă și pâinucă, coaptă de bătrâna sa băbucă. Ce găsi? Pe fata lui ce o credea
PSEUDOFABULĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344060_a_345389]