782 matches
-
ungurii au cucerit Ardealul în etape, adică pe zone: la început Valea Someșului, apoi, după aproape un secol, Valea Mureșului și a Tîrnavei Mici, ulterior, după cîteva decenii, Valea Tîrnavei Mari, și, după alte decenii, Țara Bîrsei și Treiscaunele Secuimii. Năvălirea tătarilor (1241-1242) a împiedicat unirea și consolidarea administrativă a acestor cuceriri, astfel că Ardealul a denumit secole de-a rîndul numai primele zone cucerite, așa cum se păstrează și astăzi în conștiința populară. Într-o geografie din secolul al XVII-lea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fi adăugat un sufix -adi (folosit în sîrbă și slovenă), rezultînd sensul „loc plin de nuiele, crengi, uscături“. Din ținutul în care se afla această așezare ar fi fost recrutați berladnicii, războinicii seminomazi și semitîlhari, folosiți de cnejii timpului în năvălirile lor asupra ținuturilor care urmau a fi supuse (de altfel, termenul războinic are și el la origine conotația „tîlhar“), de aceea Drumul Bîrladului a apărut în documente, pînă prin secolul al XVIII-lea, în alternanță cu Drumul Tîlharului și Drumul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
determinant sau cu determinat: Slobozia Clinceni, Slobozia de Jos, Slobozia Ghicăi, Slobozia Mîndra, Slobozia Muscalului, Filipeni-Slobozia etc.), create de domnitori sau mai ales de mănăstiri, după dezrobirea țiganilor sau pentru fixarea bejenarilor, îndeosebi străini, pentru a repopula zonele pustiite de năvăliri sau de birurile și servituțile exagerate. Regimul social și fiscal al acestora era similar cu cel al ohabelor. Evoluția fonetică de la Ohăbița la Hobița se explică prin trecerea lui ă la o (sub influența lui o precedent și a lui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
suprafață a bazinului de 10 000 km2) din țara noastră care provine din slavă (celelalte hidronime majore provin din substrat). În Antichitate rîul era denumit Naparis. Rîul a constituit, îndeosebi pe cursul său inferior, centrul teritoriului Sclaviniei, de unde, după o năvălire pustiitoare, populația autohtonă a fost obligată să se refugieze în alte zone, împreună cu numele străvechi al rîului. Populația slavă, stăpînă, a botezat cu un nume nou, slav, apa în bazinul căreia s-a așezat și a rămas ceva timp, pentru că
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care în Occident marchează, în opinia anumitor autori, o adevărată perioadă a întunericului 388, supusă invaziilor, războaielor și ocupațiilor teritoriale, în ansamblu, unor condiții potrivnice fundamentării unui stil artistic creștin bine definit. Cu toate acestea, în ciuda luptei iconoclaste sau a năvălirilor barbare ce au urmat, reprezentările artistice creștine au continuat să existe și să se dezvolte în special în spațiul monastic, cunoscând atât în manuscrisele, cât și în arhitectura vremii, influențele artizanilor nordici 389, care au adus în cadrul imagisticii sacre occidentale
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
tot atâta în lungime; și pe unde se îndreaptă înspre Marea Neagră, pe drumul cel mai lung, se întinde până la Cetatea Albă; dar acestea sunt locuri întinse și lipsite de orice cultură a oamenilor din cau za neînt reruptelor și neașteptatelor năvăliri ale Tătarilor. Fertilitatea pământului este foarte mare, dar oamenii, dedați foarte puțin agriculturii, seamănă num ai atâta grâu cât le este necesar pentru un an de zile; semănături ei nu fac înainte de 1 aprilie; de vin, ei nu duc lipsă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Toate preocupările lui similare din această perioadă cad pe rând în fundul sufletului, în inconștient, ca o flotă ce s-ar cufunda în ocean. La un moment dat se produce fulgerul inspirației, care n-ar fi altceva decât un proces de năvălire de la periferia sufletului la centru, o ridicare neașteptată a fondului depozitat în inconștient și ocuparea conștiinței obișnuite. Năvala e atât de surprinzătoare încât subiectul care o suferă are impresia unei noutăți extraordinare și a unei dominații transcendente. În realitate, totul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
face față vitregiilor soartei, încercărilor de împilare străină, marele patriot declara cu convingere că „ o națiune asupra căreia au trecut huni, goți, avari, vandali și atâtea alte seminții străine, o națiune care optsprezece veacuri cu toate atacurile timpului, cu toate năvălirile barbarilor, a rezistat și s-a ținut până astăzi... nu este cu putință ca să fie osândită de către providență, să piară tocmai acum în secolul naționalităților”. Înflăcăratul apărător al independenței atrăgea atenția 15 asupra faptului că neatârnarea se obține și se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
care muncesc, exemplul lor personal, agrotehnica și tehnologiile utilizate și, de ce nu, curățenia de la locul de muncă. Nu în ultimul rând trebuie evidențiat rolul de protecție și apărare pe care multe mănăstiri l-a avut pentru populațiile din împrejurimi, în timpul năvălirilor altor neamuri sau în cel al războaielor. Avem în vedere, în principal, rolul mănăstirilor cu ziduri de apărare - tip cetate - cum ar fi Dragomirna, Putna, Sucevița, Moldovița, Voroneț etc. Semnalăm apoi aportul mănăstirilor și schiturilor la dezvoltarea turismului rural prin
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
poate fi vorba, cât timp dânsul stătu adăpostit în munții Transilvaniei. De îndată ce el se coborî la câmp, începând a lega iarăși firul vieții așezate, se începe pentru el istoria lui politică. Aceasta însă nu se putea dezvolta peste Carpați, unde năvălirea maghiară, supunând elementul românesc, înăduși încă din fașă pe șubredul prunc al statului român. Partea întâi a istoriei române se petrece in centrul Carpaților; a doua in câmpiile ce se întindeau către Nistru, Dunărea și marea Neagră. În această parte
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
naționalității lor, ei ar fi fost în orice caz un sprijin al dezvoltării lor naționale, în loc de a-i sta ca o piedică împotrivă. Vom vedea, totuși cum Carpații au fost pe de altă parte adăpostul națiunii noastre în timpul vijelios al năvălirii barbare, cum au ocrotit-o și mântuit-o de pieire, ba au păstrat-o până la un punct ferită de multe amestecuri, și cum în acești munți s-au fiert și închegat marea și minunata unitate a neamului românesc. Pe munți
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
migrațiuni partea plană a Moldovei și Munteniei; iar Agatirșii care se așezaseră, cultivau via si albinele si extrăgeau aurul din râuri sau din pământ, în cetatea muntoasă a Transilvaniei. Dacă Sciții ca popor nomad au putut să se retragă înaintea năvălirii geto-dace, pe care o vom vedea venind de la sud asupra Daciei, Agatirșii trebuiră să ramână în această țară și se contopiră în sânul năvălitorilor, astfel ca și vechiul popor eranic care ne atinge de așa de departe au contribuit la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se aruncă în Dunăre trecând prin țara Geților; de asemenea arată și Dio Cassius, care însă, după cum vom vedea, amestecă pe Geți cu Dacii. La această strămutare tot mai deplină a Geților la nordul Dunării pare a fi contribuit și năvălirea Celților de pe coastele orientale a mărei Adriatice în peninsula Balcanului, întâmplată pe la 280 in. de Hr. Mai întâlnim tot la nordul Dunării pe regele Geților Oroles, care luptă împotriva poporului german al Bastarnilor. Dacă însă Geții puseseră temelia unui stat
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ce nu vrea să ducă, Și stoluri de victime cad moarte sub săgeată În vârf încârligată, al cărui fier subsese Din ierburi ucigașe un suc înveninat.” Această descriere admirabilă reînvie în chip plastic scenele de groază ce se petreceau la năvălirea barbarilor de peste Dunăre, și cu toate că înspre Tomi vor fi trecut mai ales Geții și Iazigii, nu trebuie să credem că aspectul și purtarea Dacilor să fi fost mai puțin înfricoșată. După ce Romanii înădușă această răscoală amenințătoare, ei iau măsura prea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
sevele-i fertile și hoinare în așteptarea unui nou descălecat. Cu ele se înhăita fără voie privirea umedă a lui Ian, atrasă în interstițiile lumii lor așezate doar pe fugă. Știa că pământul estului european fusese îmbibat de ropotul atâtor năvăliri barbare încât, probabil, locuitorii lui trăiau încă la pândă, cu urechea încordată în așteptarea unui nou val devastator. În secolul al XIII-lea, William de Rubruck îl pomenea ca făcând parte din proaspăt întemeiatul Imperiu mongol. Localnicii clădeau, desigur, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și sciților. Cu siguranță geto-dacii erau, prin cultura și civilizația lor, mult mai aproape de greci și mai departe de ceilalți „barbari”. „Deosebirea dintre geți ca popor așezat, sedentar - spune Vasile Pârvan - și neamurile barbare germane și iraniene constă în caracterul năvălirilor - migratorii merg cu femei, copii, turme, toată tabă ra, cu tot avutul, pe când geții merg doar cu oastea lor” , fiind, cum spune Thucydides în a doua jumătate a secolului al V-lea, arcași călări - formând o oaste de cavalerie, pe când
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fac incursiuni în Banat, la 235, fiind respinși de Maximin Tracul, fie însoțind pe goți, trec Dunărea la anul 238 . În dreptul istoriei goților, atât timp cât au stat în stepele nord-pontice și în Dacia, sunt puține lucruri de spus sau de adăugat. Năvălirea hunilor îi determină să-și abandoneze „imperiul creat în stepă” și intrând în Imperiul roman să se deplaseze, cu lungi popasuri, spre sudul Franței, pentru a se stabili în Spania. Așa cum am subliniat deja, goții n-au plecat din Dacia
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
substituirea geți-goți, care se adaugă la cea cultă și cultivată de spirite interesate în preamărirea istoriei proprii, s-a susținut identitatea carpi-geți-goți, pe baza legăturilor mai mult decât războinice dintre carpi și goți . Așa după cum s-a arătat (vezi supra), năvălirile goților în Dacia au început în secolul al III-lea, prin anii 211-217, unde i-au găsit pe carpi, aparținând dacilor liberi din Moldova și împreună au declanșat mai multe atacuri asupra provinciei Dacia și la sudul Dunării. Împăratul Filip
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
asculți plânsul femeilor lor”. Puțini dintre barbarii asiatici au avut șansa unui culoar istoric favorabil. Parte dintre ei s-au întors în stepele lor necuprinse, revenind la vechile lor îndeletniciri și obiceiuri. Altă parte din conglomeratul etnic purtat de uraganul năvălirilor pustiitoare s-au topit în masa sedentarilor. Creațiile lor statale de imitație, lipsite de evoluția necesară a devenirii, sunt o sfidare a istoriei care nu le-a recunoscut legitimitatea obținută prin forță. Timp de 1000 de ani barbarii asiatici au
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
este, în afară doar de limbă, la care se adaugă și răspândirea creștinismului în limba latină , între dezvoltarea și înaintarea în timp a Franței și cea a românilor. Această deosebire vine în primul rând, de la durata și caracterul distructiv al năvălirilor barbare, care n-au contribuit cu nimic la sudarea teritorială și politică a românilor, decât foarte târziu, prin secolele XII - XIII, în special prin contribuția turcilor vechi, cumanii, dar și aceasta este o problemă discutabilă . Deosebirile și particularitățile de dezvoltare
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
române. Ca indo-europeni, acei turci vechi aveau, asemenea dacilor și latinilor, ca totem lupul: „Pe vârful steagului lor - scriu izvoarele chineze - pun un cap de lup din aur, nu vor să uite vechea lor origine” . Sub semnul lupului însemna pustiiri, năvăliri, războaie și, sub acest aspect, turcii otomani, urmași ai vechilor turci asiatici, sunt purtători ai aceluiași totem al proscrișilor-lupi, ca și urmașii geto-dacilor și romanilor. După ce au preluat elementele de cultură de la persani și după cucerirea Constantinopolului, otomanii adaugă pentru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
geto-dacilor, de care au fost deposedați de goți , și cel mai de preț dar al cuceritorilor romani - Sigiliul Romei - ținut cu sfințenie în lada lor de zestre, constituindu-se în două motive suficiente pentru dăinuire și devenire. Pentru populația nord-dunăreană, năvălirile, pustiirile, jafurile, silniciile, dislocările de populație, deposedările, au avut menirea de a-i întări convingerea în steaua ei norocoasă. Fără a exagera, putem afirma că cea mai mare realizare a dacoromanilor și protoromânilor a fost capacitatea de rezistență în fața barbarilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Nipru, pecenegii de abia se puseseră în mișcare, dar ei vor fi percepuți ca a o Patzinakia în teritoriile românești , apusenii și papii care încă depindeau de împăratul de la Constantinopol nu erau interesați de acest spațiu, fiind ocupați cu năvălirile vichingilor normanzi. Rămâne să ne îndreptăm atenția spre Pepinzii-franci 118 care, după distrugerea ringului avarilor, erau oarecum vecini (era greu atunci de trecut peste mlaștinile și smârcurile Tisei), cu ceea ce românii au numit din totdeauna Ardeal-Argeal, dar care, probabil, foloseau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și cei plătitori de biruri, normalitatea a fost adesea fuga de pe moșie, migrația, fie atunci când a fost vorba de fiscalitate excesivă, de abuzurile proprietarilor, de persecuții religioase, de obligații militare (I. Creangă „prinderea cu arcanul"), în vremuri de epidemii, a năvălirii turcilor, tătarilor ori rușilor, al schimbări teritoriale chiar. De aici, probabil, nevoia măsurilor luate de Mihai Viteazul în Tara Românească la 1595 - 1596, ori cele ale lui Radu Mihnea Voievod (1616 - 1619 și 1623 - 1626) în Moldova, când, prin legarea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mână". Un hrisov al lui Moisei Movilă-Vodă din 1631 ne dă, de altminterea, o idee de cum erau tratați negustorii și meșteșugarii străini în vremea aceea, când târgul Iașului suferea mult de lipsa negustorilor mai de samă, care, după bonturile și năvălirile ce urmase în țară, își luase lumea în cap și fugise care încotro putuse. Lipsa de toate se simțea în case și în trebuințele zilnice, - și negreșit după cererea locuitorilor, Moisei MovilăVodă dădu hrisovul, prin care arată cum breasla (rândul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]