1,005 matches
-
Pentru că, trăindu-l, apoi pierzându-l, nu putem să fim ca și când nu l-am trăit. Putem să năzuim spre a-l redobândi. În viața noastră, prin atingerea de noi a harului dumnezeiesc rămâne o urmă a harului și putem să năzuim la recâștigarea lui. Asta putem să facem. Harul nu-l vom putea păstra. Harul este o milă dumnezeiască. Trăim atunci ceva din preaplinul dragostei dumnezeiești, după măsura credinței și a dragostei noastre. Dar pierdem acel har. Părintele Sofronie de la Essex
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
noastre, că știm, Sfinte al lui Dumnezeu, că deși ai pătimit greu pentru dragostea lui Iisus Hristos, prin viețuirea ta ai aflat dar de la Dumnezeu, fiindcă ne-am încredințat că, și după mutarea ta la viața cea veșnică, cine a năzuit la ajutorul tău și ți s-a rugat cu credință nu a rămas neajutat? Că cine te-a chemat și tu l-ai trecut cu vederea? Sau cine s-a rugat ție și nu l-ai auzit? Minunile și ajutorul
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
adresate Teatrului cel Mare, cerând și duminici de reprezentare, dar fără rezultat. Repertoriul suflat de poet era divers, de la piese patriotice la drame și comedii. De asemenea și copierea textelor pentru artiști o făcea tot el. Tânărul de optsprezece ani năzuia să scrie și piese, precum „Ariel”, „Faust” „Un don Juan românesc” Evolski, un actor al timpului, spune despre poet: „Adeseori, sufla din cușca lui îmbrăcat în diferite costume speciale trupelor provinciale, compuse dintr-o haină Louis IV, pantalon bufanți Henric
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
cu durere. Fără potolirea gândului, mintea nu poate pomi către ascunse taine; și fără nădejdea cea din credință, sufletul nu poate pomi, cu îndrăzneală, împotriva ispitelor. Și iarăși, fără luminoasa cunoaștere a ceea ce este acoperământul lui Dumnezeu, inima nu poate năzui spre Dânsul, și fără înfruptarea cu buna știință din patimile Hristosului, sufletul nu va avea împărtășirea cu Dânsul. Mult se vor mira cei obișnuiți a crede că rutina îndobitocită este viața pustnicilor, citind această podoabă de fină psihologie întru cercetarea
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
troznind o grindă Lucrătura la gherghef Îndrăznesc să vă supun Labirintul meu firesc Virtual donquijotesc Adiere de simun Nu justific, nu acuz Riscul doar în nume propriu Pentru teama de oprobriu, Când e vorba de abuz Cu sau fără călăuză Năzuim cu toți o oază Și apoi vedem cu groază În declin soarta lehuză! Eșuează câte-o firmă Purtătoare de succes De pe urma cărei ies, Omuleți care infirmă Nu tăgădui un verdict Nici să vă răpesc din timp Ausweissul de olimp Naște
DOMNULE REDACTOR ŞEF de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359486_a_360815]
-
primit de la Prometeu, titanul, cărbunele ce conținea focul, el însuși un simbol al intelectului pur. Tot astfel, „frunza fără glas” și „copacul” amintesc de anticul simbol al „crengii de aur”, în posesia căreia ar fi trebuit să fie eroii care năzuiau să se coboare în infern. Pentru poet utilizarea simbolurilor este o garanție că versul său va rezista timpului: „zăresc un nou vers așternut/ cu grabă-n simboluri cernut,/ pe caretimpul nu-l va roade” (Ieri, azi, mâine). Acest vers „cernut
TĂCEREA DIN CUVINTE DĂ GLAS POETULUI ANDREI PAVEL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359450_a_360779]
-
Al.I. Cuza” din Iași, unde promite să se remarce repede - cu experiența dobîndită - ca profesoară de valoare. Un caz fericit, iată, de întoarcere acasă ... „E umbră, prea multă umbra/ pentru o singură duminică” Dar nu spre acest tablou curricular năzuiau rîndurile de față. De puțin timp, Cristina Dascălu și-a revizuit părerea despre poezie și a publicat două volume în care își grupează o parte din creația lirică, rod al selecției printre manuscrisele restante: Adorabila fiară. Poeme de ieri și
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
sale: cunoașterea. Acum el va afla ca îngerul - simbol al desăvârșirii, al purității - nu este în iubită, ci tot în el; că el nu avea nevoie să se înalțe prin ea, ci ea, ființă de lut, ar fi trebuit să năzuiască spre culmile spiritului pe care-l stăpânea el”. (Zoe Dumitrescu-Bușulenga) Sistemul gândirii poetice disimulează realitatea, câtă vreme gândirea poetizantă numește o realitate. Opera lui Eminescu este o chemare lansată, o invitație disimulată, o invitație disimulată, spre Întrebare, spre neliniște.Răspunsurile
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359755_a_361084]
-
încât totul pare că vine de demult și poate chiar dintr-o dimensiune paralelă. Și temele sunt "vechi" ori, mai bine spus, inactuale prin materia lor ireductibila. O schemă de umanitate originară se întrevede peste tot, în această literatura care năzuind a fi europeană izbutește să fie la izvoarele Europei, unde stăpânește "fenomenul choral"și unde natură însăși se învestmântează într-un fel de magie prin care ne vorbește, comunicând în straturi de "tipar"ancestral. În fond, scriitoarea exemplifică un fel
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
de noapte - om Pop poet Pop interpret A - B - Uded Ioan Es. Pop - obosit, resemnat, înfricoșat Cer gol - nu cred rupe de teluric - pers. - întâmplări accede reliția „la început, poezia și rugăciunea eseu - semet VSt - Izolat între cer și pământ: năzuind resemnat și fără energie către cel saturat - depăși teluricul Ura ca sentiment Maximumul erotic îl reprezintă independența. marea întâlnire erotică este la nivel de somn, de dormit împreună. În lirica lui Ioan Es. Pop, copiii se fac „dormind cu dulceață
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
făr' de chei deschid cu gândul, mamă,/ Și-n temnița Cuvântului mi-e bine” - sau: „Privește-mă, Lumino, sunt divinul/ Pe care-l tulbură demult Cuvântul” - cf. Sonetul V), 3 - ARTA/ARTISTUL/ORFISMUL/ATITUDINEA HRISTICĂ - doar prin autojertfire, se poate năzui spre Revelațiile Cerului și Tainelor-Fântâni („Setos de Cântec ard stindarde mute,/Fântânile, sleite, îmi beau Clipa”) - și 4 - TIMPUL/NEMURIREA - de fapt, Exorcizarea de Timp-Istorie, prin Patimă-Pătimire și Artă/Neprihana Ablutivă a Artei Nemuritoare - și, evident, prin „preaplinul iubirii”, de
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
privim fenomenul martiric și martirologic mai în adâncul lui vom constata că experiența duhovnicească a martirilor depășește cu mult mulțumirea personală de a fi în Dumnezeu. Dragostea adevărată după cele cerești și statornicia în iubirea divină antrenează pe mucenici să năzuiască să ajungă dincolo de mântuirea proprie, până la dorința înflăcărată de a cuprinde pe toți frații în Iisus Hristos. Dacă ne reîntoarcem la unitatea dintre mucenici, Biserica și Iisus Hristos, vom constata că supliciul martiric în Iisus Hristos unifică Biserica adunată în
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
după revoluție? Cautăm în gunoaiele securității și fabricăm dosare. Nu pentru a susține vreun scriitor român pentru Premiul Nobel, nu, Doamne ferește, ci pentru a-i înfunda odată pentru întotdeauna pe cei care au mai rămas și care ar mai putea năzui la această recunoaștere internațională. Am tot căutat „în sertar” o literatură de rezistență împotriva comunismului care, evident, nu exista. Și de ce nu exista, domnilor? Vă spun eu, și puteți verifica: pentru simplu motiv că autorii acestei literaturi luptând, calcând pe
NICOLAE BREBAN... de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341909_a_343238]
-
și udă, Drac de fată, argint viu, Înger slab de fată ludă, Cum te-aștept de când te-aștept Senzuală și lascivă, Mierea să-ți degust din piept Și din matca bicuspidă, Cum te-ncânt de când te-ncânt Desfrânată și obscenă, Năzuind să te împlânt Pătimaș și fără jenă, Cum te-ncerc de când te-ncerc Dulce și alunecoasă, Arcul meu de arc de cerc Pudică și voluptoasă, Cum te chem de când te chem Ca-ntr-un lung preludiu-n noapte, Dezlegare de
CUM TE ŞTIU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342266_a_343595]
-
industrială sau comercială asigura locurile de muncă. Și ei au o „plapuma” sub care se încălzesc în gerul vieții de toate zilele. Poate mai grosuța dar dacă-și scot picioarele de sun ea îngheață. Nimeni nu este în drept a năzui spre entități de neatins. Primul nostru ministru mult iubit, se dovedește atât de lacom încât ar vrea numai pentru el luna de pe cer. A dovedit-o prin „sărăcuțul club din Dubai” în care și-a băut amarul președinției pierdute. Să
RĂSPUNS RĂSPUNSULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341593_a_342922]
-
și voi începe cu o lucrare plină de forță, intitulată „Stejar din pădurea Fointainebleau”, Atunci când am descoperit lucrarea pe simenze am vrut să îi spun autorului, că mai putea intitula această lucrare „Autoportret” deoarece seamănă mult cu acest copac ce năzuiește spre cer. Detașându-se de pădure, stejarul amplasat în centrul compozițional al lucrării, este modelat cu ajutorul culorii, dar organizează și spațiul prin intermediul dispunerii crengilor sale. O gamă restrânsă de culori dau o mai mare profunzime lucrării. Marea cu subtilele sale
TRIMITERI SPRE PICTURA SUBTILĂ TRANSPUSĂ CU MĂIESTRIE DE MIHAI COTOVANU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340579_a_341908]
-
de diplome universitare sunt din ce în ce mai mulți în ultimii ani nu e un lucru grav în sine: o societate mai educată este o societate mai bună, cu standarde materiale, spirituale și etice mai ridicate. Pentru bunăstarea noastră, ar trebui cu toții să năzuim către o societate mai educată. Grav este însă faptul că o parte însemnată a acestor posesori de diplome nu știu să facă nimic din ceea ce scrie pe diplomele lor că ar fi competenți să facă. Titu Maiorescu este din ce în ce mai actual
De ce unele diplome n-au nicio valoare: „Sunt student la Amara” () [Corola-blog/BlogPost/338127_a_339456]
-
de credință creată de mișcarea isihastă. Așa se explică faptul că aproape toate schiturile lor, așezate pe vârful unui deal din apropiere, au ca hram «Schimbarea la Față», întrucât sihaștrii trăitori în ele, sau prin chilii apropiate de ele — după metoda isihastă —, năzuiau să se împărtășească prin nevoințele și prin rugăciunea lor neîncetată de lumina taborică. De altfel, aproape toate mănăstirile mari care s-au întemeiat în cursul timpurilor în Țara Românească și în Moldova și-au avut antecedentele în asemenea schituri sau
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
trecere de la o consistență materială la una spirituală, glorificată”, nu este o stare de excepție, un fenomen mistic extraordinar, ci este însăși inima creștinismului: „Creștinismul n-ar fi creștinism cu adevărat, adică religie cu rădăcinile în supranatural, dacă n-ar năzui la transfigurare ca la supremul scop care-l justifică. Dacă noi suntem idei eterne în Dumnezeu și apariții vremelnice în spațiul acestei lumi, atunci scopul nostru, sau destinul nostru adevărat, este absorbirea vremelniciei noastre în veșnicie prin ajungerea la cunoștința
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
creștinii la idolatrie", căci Duhul iui Iisus Hristos, Care păzește Biserica, este mai înțelept decât înțelepciunea ta calculată. De aceea tu poți fi mântuit chiar fără icoană, dar nu ai dreptul să respingi icoanele. Biserica primește orice ritual care exprimă năzu¬ința duhovnicească spre Dumnezeu, la fel cum primește rugăciunea și icoana; dar mai presus de orice ritualuri ea recunoaște Sfânta Liturghie, în care se exprimă toată plinătatea învățăturilor și a duhului ei, și aceasta nu prin simboluri sau semne convenționale
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
Toate Articolele Autorului Suntem o generație de sacrificiu, la fel părinții noștri-au fost, N-avem nici casă nici serviciu, sau dacă-avem e plătit prost. N-avem nici viitor, prezentul ne-alungă orice optimism Fiindcă ne doarme parlamentul, și-a năzui e un truism. Învățământul e în stază, și pregătește doar șomeri Poate cel mult agenți de pază cu diplome de ingineri. E plină țara azi de malluri, iar fabricile-au dispărut Masiv se emigrează-n valuri, la muncă în necunoscut
GENERAȚIE DE SACRIFICIU de NELU PREDA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342972_a_344301]
-
Acasa > Orizont > Portret > IONEL TUDOR. MUZICA E CA MAREA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1750 din 16 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Mulți interpreți români de muzică ușoară au început drumul către scenă prin a năzui să colaboreze cu muzicianul Ionel Tudor. Muzica e ca marea. Ea poate duce vaporul de la un port la altul, dar îl poate și scufunda. Din acest punct de vedere, toate colaborările cu maestrul Ionel Tudor s-au afirmat ca o
IONEL TUDOR. MUZICA E CA MAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343282_a_344611]
-
valoare și nu văd în ea o ființă inferioară limitată, ori un obiect sexual așa cum din nefericire se întâmplă adeseori acum și dintodeauna... Iată ce spune autorul spre finalul acestui cuvânt de întâmpinare la cartea sa „Cristale de gând”: “Bărbații năzuiesc spre glorie, savanții la academii, dar dacă la acestea toate nu se include și un surâs de femeie, pe deasupra, acestea nu sunt complete. Toți bărbații adevărați își găsesc puterea și desăvărșirea totală numai și numai în inspirația și iubirea femeii
O CARTE CA O ZI ÎNSORITĂ DE PRIMĂVARĂ- „CRISTALE DE GÂND” EDIT Editura Pim 2015 (GHEORGHE CLAPA) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343393_a_344722]
-
ce-o înconjoară cu afecțiune, un „La mulți ani!”, de ziua ei, 28 august, o face fericită, în schimbul unui număr infinit de liniști și alinări pe care le dăruie! La mulți ani, așadar, aceleia ce și-a dobândit iubire nu năzuind-o ca pe un drept sau un laur, ci ca pe un schimb sufletesc și egal! La mulți ani, doctoriței Luminița Marilena Pascariu, în fiecare an, în fiecare zi, în fiecare oră, în fiecare secundă, pentru că o știu martirii bolii
DR. LUMINIŢA MARILENA PASCARIU. PENTRU FIECARE, CÂNDVA S-A NĂSCUT UN MEDIC... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343432_a_344761]
-
onoarea pătată, victima ,,unei urgii ce produce dezastrul infernal” (,,Aria calomniei” din “Bărbierul din Sevillia”), fără a spera nici măcar la o reabilitare postumă, calomniatorul (persoana, instituția, anonimul) jubilând astfel pentru efemera victorie a josniciei sale. Așadar, tot ce-am rostuit năzuind în a dura temelii, temeiuri parcă pe vecie, s-a acoperit cu o clisă neîndurătoare. Strigăt de deznădejde, strigăt de spaimă al pietrelor cu care am fost loviți... chiar cu pietrele templului nostru...căci nu mai contează cât de sfioasă
RECURS LA ÎNŢELEPCIUNE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343455_a_344784]