684 matches
-
foarte variate, insistând pe amănunte ce scapă privirii unui observator superficial. Între natură și om există o interacțiune permanentă: natura este umanizată, dar însuflețește la rândul ei omul. Un exemplu în acest sens îl reprezintă descrierea antologică a ploii de la Nada Florilor, un recital de un lirism solemn de infinite mișcări abia-simțite și de zgomote abia-auzite. Oamenii care populează acest spațiu mitic (vânători și pescari) par a fi ei-înșiși elemente constitutive ale naturii, părând a proveni dintr-un trecut în care
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
dar și sub influența a doi oameni cu rol de simboluri: uncheșul Haralambie, fratele mamei, un cioban care apără „rânduiala oamenilor de demult”, și tinichigiul Alecuț, membru al Clubului socialist de la Pașcani, urmărit de jandarmi și refugiat în ascunzișurile de la Nada Florilor. El descoperă inechitatea socială, ascultând poveștile de viață ale pribegilor pripășiți în balta de la Nada Florilor, și are de ales între două atitudini protestare. Atitudinea uncheșului Haralambie (haiducia) fusese anterior singura forță de rezistență folosită de Sadoveanu împotriva nedreptății
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
cioban care apără „rânduiala oamenilor de demult”, și tinichigiul Alecuț, membru al Clubului socialist de la Pașcani, urmărit de jandarmi și refugiat în ascunzișurile de la Nada Florilor. El descoperă inechitatea socială, ascultând poveștile de viață ale pribegilor pripășiți în balta de la Nada Florilor, și are de ales între două atitudini protestare. Atitudinea uncheșului Haralambie (haiducia) fusese anterior singura forță de rezistență folosită de Sadoveanu împotriva nedreptății sociale. Personajul din "Nada Florilor" s-a opus scoaterii forțate la clacă și s-a refugiat
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
inechitatea socială, ascultând poveștile de viață ale pribegilor pripășiți în balta de la Nada Florilor, și are de ales între două atitudini protestare. Atitudinea uncheșului Haralambie (haiducia) fusese anterior singura forță de rezistență folosită de Sadoveanu împotriva nedreptății sociale. Personajul din "Nada Florilor" s-a opus scoaterii forțate la clacă și s-a refugiat în munți ca un haiduc după ce i-a amenințat pe logofeții domnești. El îl învață pe Iliuță datinile străbune și împotrivirea față de nedreptate. Tinichigiul Alecuț și tovarășii săi
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
evocat se realizează cu o economie de mijloace. Narațiunea se rupe adesea, trecându-se cu brutalitate din trecutul dramatic în cotidianul prozaic ca în istorisirea lelei Ileana. Paginile descriptive sunt impregnate însă de lirism, precum descrierea antologică a ploii de la Nada Florilor, un recital de infinite mișcări abia-simțite și de zgomote abia-auzite. Ploaia provoacă intrarea tuturor vietăților într-o stare de febră: "„Într-adevăr, văzduhul neclintit al amiezii ne cocea ca în cuptor. Din miazăzi creșteau nouri, dezvoltându-se spre cupola
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
faună fără număr, fiica mâlului primordial, se frământa într-o monstruoasă bucurie sub tremurul ploii de primăvară. Era bucuria vieții și a morții, și a transformării necontenite.”" Mihail Sadoveanu descoperea în volumul "Împărăția apelor" farmecul naturii patriarhale, pentru ca în romanul "Nada Florilor" să urmărească modul în care a crescut dragostea sa pentru oamenii umili, care erau siliți de societatea capitalistă să trăiască după legile unei civilizații rudimentare. Romanul a fost considerat de critici ca un episod de autobiografie spirituală a prozatorului
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
câte o poveste revoluționară fiecărui locuitor sărac de la marginea Fălticenilor. Substratul politic al romanului este, în opinia academicianului Eugen Simion, „cel mai puțin convingător în această scriere în care tema socială nu fuzionează totdeauna bine cu tema existenței naturale”. Romanul "Nada Florilor" a fost tradus în mai multe limbi străine: maghiară ("Virágöböl", Ifjúsági Könyvkiadó, Budapesta, 1952; traducere de Ádám Réz; a fost inclusă apoi în vol. "Virágöböl", Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1963), rusă ("Ostrov cvetov", Detgiz, Moscova-Leningrad, 1953; traducere de Ilie Konstantinovski
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
ucraineană ("Ostriv kvitiv", Veselka, Kiev, 1980; traducere de Galîna Berejna) și lituaniană ("Gėlių sala", Vaga, Vilnius, 1980; traducere de Petronėlė Česnulevičiūtė). Filmul "Vacanță tragică" regizat de cineastul Constantin Vaeni și lansat la 21 mai 1979 a fost inspirat din romanul "Nada Florilor" și din alte povestiri sadoveniene. Scenariul a fost scris de Constantin Mitru, cel care mai colaborase la scrierea scenariilor a trei filme inspirate din prozele lui Sadoveanu și regizate de Mircea Drăgan: "Neamul Șoimăreștilor" (1965, împreună cu Alexandru Struțeanu), "Frații
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
se petrece într-un ostrov din apropierea orașului Fălticeni pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și prezintă un conflict cu final tragic între luptătorii socialiști și forțele de poliție. Muncitorul tipograf Sandu, membru al Cercului muncitoresc din Iași, se ascunde pe Nada Florilor în timpul revoltei țărănești din 1888, fiind urmărit de poliție. Subiectul a fost politizat și înțesat cu lozinci demagogice, de aceea criticul Călin Căliman considera acest film ca fiind „conjunctural și perisabil”. Personajele discută despre revista "Contemporanul", apărută la Iași
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
i-au modelat, conform criticilor, perspectiva asupra societății. Urmează gimnaziul „Alecu Alecsandru Donici” la Fălticeni și Liceului Național din Iași. La Fălticeni a fost coleg cu viitorii scriitori Eugen Lovinescu și Ion Dragoslav. Din cauza expedițiilor în bălțile Șomuzului și la Nada Florilor va rămâne un an repetent. După moartea mamei sale termină anii de gimnaziu în fruntea promoției. În 1896, la vârsta de 16 ani, Sadoveanu intenționează să alcătuiască, împreună cu un coleg, o monografie asupra domnitorului Ștefan cel Mare, renunțând, însă
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
1973; la care au contribuit Mitru și Profira Sadoveanu). În 1969, la studiourile românești s-a filmat "Baltagul", regizat de Mircea Mureșan, cu Sidonia Manolache în rolul Vitoriei Lipan. Zece ani mai târziu, Constantin Vaeni lansează "Vacanță tragică", bazată pe "Nada Florilor", urmată de o adaptare în 1980 a romanului "Dumbrava minunată" și de filmul "Ochi de urs" (1983), regizat de Stere Gulea. În 1989, cu puțin înainte de Revoluția Română, Dan Pița a produs filmul "Noiembrie, ultimul bal", bazat pe romanul
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
cuib. Masculul curtează fiecare femelă care intră pe teritoriul său. Fiecare femelă depune 108-336 icre, cu diametrul de 2,3 mm. Masculul păzește ponta, până la ecloziune. Nu are importanța economică, deși carnea este considerat foarte bună și delicată. Servește drept nadă la undiță pentru păstrăvi.
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
conocen dicen que es inteligente" (Toți care îl cunosc spun că este inteligent). 1. Pronumele nehotărâte care se referă numai la nume de ființe "alguien", "nadie", "quienquiera": Alguien și nadie se întrebuințează numai la singular, ambele genuri. 2. Algo și nada se referă la lucruri: Sunt invariabile. 3. Pronumele nehotărâte care se referă la nume de lucruri sau de ființe: alguno, todo, bastante, uno, otro, demás etc.: Formă invariabila "demás" se folosește, de regulă, precedată de un articol hotărât la plural
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Hrana constă din moluște mici, viermi, larve de insecte și insecte, înghite și mâl. Depune icrele pe plante din martie până în iunie. Importanță economică este foarte redusă. Carnea este mediocră, mai ales că uneori miroase a baltă. Se folosește ca nadă la pescuitul sportiv.
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
povestire din volum. Vocile unor morți din pământ, în căutare de aer (și dreptate). Voci care nu iartă; care nu pot ierta. Sămânța unui posibil roman. 5. La frontiera cu cerul. Duios recviem pentru un câine iubit și credincios. 6. Nadă pentru lupi. Un tăietor de lemne și calul său petrecându-și zilele, una după alta, cu aceeași povară în spate - până îmbătrânesc împreună. 7. Singurătatea lui Nechita. Drama unui copil neînțeles de semeni - nici de colegi/profesori, la școală; nici
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_368]
-
datorită chinurilor de atunci dar și a uitării de acum, nu se mai văd nicăieri după stingerea curajosului Constatin Ticu Dumitrescu, pe care, din suferind, l-au transformat în "colaborator", durerea constând în aceia că unii dintre suferinzi au prins nada și "cred". Interesează intraga intelectualitate adevărată și pe tot românul rămas român în sufletul sau.Intereseaza, în mod special, pe cei din asociațiile culturale și umanitare care, pentru reconciliere, cer două lucruri: foștii torționari milițieni, securisi și activiștii care "răspundeau
Editura Destine Literare by Traian Bădulescu-Suteanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_323]
-
totalitate filmelor, în special documentarelor: "Numax presenta" (despre grevă muncitorilor din fabrica Numax), "El encargo del cazador" (despre ultimii ani ai lui Jacinto Esteva), "De niños" (despre cartierul El Raval), "Monos como Becky" (despre lobotomie) și "Veinte años no es nada" (continuarea filmului "Numax presenta"). A filmat, de asemenea, "Un cuerpo en el bosque" ("Un coș al bosc", 1996), o comedie polițist-erotică atrăgătoare și curioasă, care din mai multe aspecte poate fi considerată primul său film. A fost distins post-mortem cu
Joaquim Jordà () [Corola-website/Science/335374_a_336703]
-
având origini chinezo-indoneziene, a început să fie interesat de muzică de la o vârstă fragedă. În timpul anilor de liceu a cântat la chitară bas într-o formație creată alături de fratele său, Joris. La finalul anilor 1960 s-a alăturat trupei Sabda Nada (mai apoi Gipsy), condusă de vecinii săi, familia Nasution. În 1973, după o pauză de la muzică, s-a alăturat din nou trupei pentru a susține concerte în New York, timp de un an. S-a reîntors în Indonezia, după care a
Chrisye () [Corola-website/Science/326556_a_327885]
-
În 1968, Chrysie s-a înscris la Universitatea Creștină din Indonezia (UKI) pentru a-i îndeplini dorința tatălui său de a deveni inginer. Totuși, în jurul anului 1969, Gauri l-a invitat pe acesta să se alăture formației fraților Nasution, Sabda Nada, ca înlocuitor pentru basistul Eddi Odek, care era bolnav. Încântați de prestația lui, frații Nasution i-au cerut să rămână ca membru definitiv. Grupul avea o înțelegere cu Mini Disko de pe Strada Juanda și interpretau ca liber-profesioniști la zile de
Chrisye () [Corola-website/Science/326556_a_327885]
-
Abel etc.) și Noul Testament (minuni: Învierea fiicei lui Iair, Vindecarea femeii gârbove etc.). Pe semicalota altarului este zugrăvită Sfânta Treime în redactare occidentală, cu Dumnezeu-Tatăl și Fecioara încoronată, stând pe nori. Biserica de lemn din Rădășeni este menționată în romanul "Nada Florilor" (1950) de Mihail Sadoveanu, fiind considerată un „monument religios, unic între rămășițele trecutului”. Scriitorul descrie ospățul organizat cu ocazia hramului bisericii din Rădășeni așa cum avea loc la sfârșitul secolului al XIX-lea: „După asta Grigoriță Oanea mi-a arătat
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Miranda "Hugo Silva": Lucas Fernandez "Juan Diego": Don Lorenzo "Pepon Nieto": Mariano Moreno "Neus Asensi": Bernarda Gonzalez "Marian Aguilera": Silvia Castro "Aitor Luna": Gonzalo Montoya "Regia": José Ramón Ayerra "Scenarist": Daniel Écija "Producție": Antenă 3, Spania "Anul": 2003 "Tema muzicală": Nada que perder "Interpret": Pingnoise
Oamenii lui Paco () [Corola-website/Science/318563_a_319892]
-
Românească din București. Unele ediții ulterioare ale colecției au fost completate cu câteva povestiri ce provin din volumul "Priveliști dobrogene" (1914). Colecția de povestiri pescărești "" a fost rescrisă și politizată de Sadoveanu în perioada proletcultistă, rezultând un roman nou intitulat "Nada Florilor" (1950), în care personajul principal, băiatul Iliuță Dumitraș, este inițiat atât în tainele pescuitului, cât și în acelea ale mișcării socialiste. Acțiunea romanului se petrece în anul 1888 într-un falanster organizat în stufărișul unei bălți, unde se refugiaseră
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
confecționat instrumente de pescuit primitive și a început să pescuiască singur într-un stăvilar din iazurile de pe râul Șomuzul Mare. Într-o dimineață de vară a fost condus de un băiat mai mare pe nume Culai la plavia (insula plutitoare) Nada Florilor, ascunsă în stufăriile din bălțile Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic moș Hau (fanaragiul orașului), moș Spânu (un grec fugit de prigoana turcilor și pripășit aici cu zece ani în urmă) și lelea Ileana (cunoscătoare a buruienilor de leac și
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
1891 de la Pașcani la Fălticeni, el a pornit împreună cu un băiat mai mare pe nume Culai într-o expediție către bălțile Șoldăneștilor de pe râul Șomuzul Mare (în partea de est a orașului), descoperind un tărâm pitoresc cunoscut sub numele de Nada Florilor unde a fost instruit în meșteșugul pescuitului de către bătrânii Moș-Hau și Moș-Spânu. Nada Florilor era o plavie (insuliță plutitoare (sau fixată la malul apei) formată din stuf, ierburi, rizomi, rădăcini de arbori etc. intrate în putrefacție și amestecate cu
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
nume Culai într-o expediție către bălțile Șoldăneștilor de pe râul Șomuzul Mare (în partea de est a orașului), descoperind un tărâm pitoresc cunoscut sub numele de Nada Florilor unde a fost instruit în meșteșugul pescuitului de către bătrânii Moș-Hau și Moș-Spânu. Nada Florilor era o plavie (insuliță plutitoare (sau fixată la malul apei) formată din stuf, ierburi, rizomi, rădăcini de arbori etc. intrate în putrefacție și amestecate cu nămol) existentă în bălțile Șoldăneștilor la care se ajungea trecând prin apă, pe lângă o
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]