1,106 matches
-
unele variantele mitice sud-est europene, cel care se scufundă în apele primordiale este tocmai diavolul, ne spune că avem de-a face cu o variantă mai târzie, al cărei dramatism ajunge de-a dreptul impresionant. întâmplările dramatice pe care le narează mitul sunt apte să explice unele fenomene greu de explicat altfel: existența răului și a morții, existența unor accidente (de la cele de relief, la cele care privesc însăși viața omului), apariția diavolului și a instrumentelor sale etc. Caracterul dualist al
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
de caz ce spune în fapt povestea întregii industrii naționale, de la începuturile sale, prin legile de încurajare de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la fărădelegile descurajante de exact un veac mai târziu. Este o fărâmă de istorie economico-socială ce narează felul în care fabrica din cartierul mărginaș al Iașilor (ce se conturează vag în decor) își croiește drumul prin schimbătoarele vremuri ale epocii contemporane. Atelierele C.F.R. Iași s-au născut în fecunda fază de creștere economică a României lui Carol
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
drept singură grație ca să i se lase amanta, contesa Woronzoff, o biblie, un violon, câteva romanuri, negrul și cîele său favorit. Însă el trebuia să moară. Mai întîi fu internat la Ropscha, domeniu imperial situat nu departe de Petersburg. Bulau narează astfel moartea lui Petru III: "Petru căzu bolnav și Catarina [î ]i trimise un medic german abil cu numele Luders. Poate că trimiterea acestui medic a avut un motiv lăudabil, căci altcineva a procurat vinul de Bourgogne otrăvit adus de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
era dotată cu o politică de prima ordine; ea a avut favoriți, n-a avut niciodată un stăpân și, rațiunea de stat impunîndu-i obligațiunea de văduvie, a servit admirabil capriciele sale femenine și datoriele politice. Urcîndu-se pe tron, după cum am narat, la 9 iulie 1762, ea a murit în modul următor, la 6 noiembre 1796. Istoria morții sale, zice "Figaro ", o împrumutăm din memoriele secrete asupra Rusiei scrise de maiorul Masson, din grenadirii marelui duce Alexandru. La 4 noiemvrie împărăteasa se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mișcare; din contra, sub dominațiunea morală a d-lui Krudner, el devenise un visător, un mistic. Poate că destinul său a fost să cedeze iute tronul severității brutale, și religioase în același timp, a marelui duce Nicolae. lată cum se narează moartea sa: "El se dusese la Crimeea pe la finele anului 1825, spre a cumpăra teren la Urjanda și a face să se construiască acolo un palat. După câteva vizite făcute contelui Woronzow, prințesei Galițin, împăratul se duse succesiv la Sevastopol
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și francejilor [î ]i pregăti serioase încurcături. Opiniunea Rusiei, a nobilimei sale, a armatei sale, chiar a familiei sale, n-a putut să-l oprească; primele neizbînde ale armelor sale îl iritară. În acest moment broșura oficială rusească începe să nareze moartea acestui august personaj. În cursul anului 1854, munca necontenită, grijile politice și altele [î ]i zdruncinaseră sănătatea înfloritoare până aci, și constituțiunea cea robustă. Deși mai de multe ori a fost silit să zacă, niciodată însă n-a voit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
morților din teatru se evaluează la peste 200. În acest moment nu se poate încă apreția toată mărimea acestei grozave nenorociri, noi reproducem mai la vale buletinele, după cum le primim sub imediata impresiune a catastrofei. Un membru al teatrului ne narează: "Eu mă aflam jumătate îmbrăcat în coridorul scenei, când, la al doilea semnal de începere, 5 minute înainte de 6 și trei sferturi, se auzi un țipăt de groază pe scenă. Alergai pe scenă, care era în foc și de unde toată lumea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în foiletonul "Timpului", ne credem obligați a face o scurtă dare de seamă asupra celui întîi. Cerința continuității nu ne-ar impune cu necesitate un asemenea rezumat, de vreme ce volumul al doilea, tratând altă epocă, e de sine stătător; iar istoria, narând șirul, infinit în trecut, al evenimentelor, își poate așeza punctul său pozitiv de plecare în orice loc al seriei acesteia. Totuși credem că o privire retrospectivă va ajuta, deși nu în mod esențial, înțelegerea, îndealtmintrelea lesnicioasă, a volumului al doilea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
am luat protagoniștii și i-am montat separat, după aceea am început să le împletesc și mi-am dat seama că, uneori, nu funcționează bine nici ordonarea cronologică. În momentul în care împletești aceste diverse "lanțuri" trebuie să intervii ca să narezi altfel povestea unor personaje decât dacă ar fi fost un film numai despre persoana respectivă. Așa că, în acest moment, nu mai știu la a câta versiune este filmul. Problema dozajului fiecărui moment a fost pentru mine cea mai dificilă. Mi-
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
său ca prozator, iar, în comparație cu scriitorii care compun generația căreia ar fi trebuit să-i aparțină prin vârstă și prin exigențele acesteia, își asumă, pentru începuturile literare, statutul de "ratat ca prozator", pe care îl explică prin "neputința de a nara gratuit, într-un estetism "esoteric", în realitate, pur lingvistic, cum o făceau prozatorii de succes ai momentului, în iluzia că au depășit, astfel, proletcultismul prin verbiaj estet", manifestare căreia a preferat să-i opună, la timpul respectiv, anonimatul marginalizării în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o succesiune concentrată și rapidă de capitole, cu intermitența specifică serialelor cinematografice, cu episoade de luptă și răzbunare, cu iubiri pătimașe și răpiri haiducești. Știința stilizării arhaizante este demnă aici de A. I. Odobescu. Alt roman, Pajura cu două capete (1977), narează domnia lui Mihnea Vodă cel Rău și pune în valoare virtuțile dramatice ale dialogului, îmbinând evocarea istorică documentară cu dinamica ficțiunii epice moderne. Un prim volum din Critice, intitulat Realități și exigențe literare (1947; Premiul Academiei Române), adună publicistica militantă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
am vedea ce absurd e să cerșim de la maghiari drepturile cari ni se cuvin și cari trebuie să ni le luăm pre altă cale. Românii, în genere vorbind, s-au purtat mai mult rău decât bine. Să ne silim a nara faptele. Adunarea de la Miercurea se constituie și-și alege un comitet. Un comisar gubernial oarecare sistează activitatea acelui comitet, fără ca să arate din ce cauză, și românii primesc această sistare fără ca să proteste în fața lumei, fără ca această infracțiune în dreptul de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe Fioravanti, Îl blocă prinzându-l de inelul pe care-l purta În nas și-l târî spre ieșirea de incendiu. — Ce vrei? Ești nebun? țipă Zero orbit de durere, temându-se că inelul al fi putut să-i sfâșie nara. Căzu la pământ și polițistul Îl Împinse afară. Zero se rostogoli pe pietriș, iar când Încercă din nou să se ridice, nevenindu-i să creadă cele Întâmplate, polițistul Îi Înfipse un șut În spate cu o mișcare acrobatică de arte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
der Salierzeit, în „Ungarn-Jahrbuch. Zeitschrift für Kunde und verwandte Gebiete“, 21, 1993/1994, p. 2. • G. Kristo, op. cit., p. 129-133. oponenți drept străini și intruși. Cel mai de seamă monument al istoriografiei poloneze medievale, Chronica Poloniae Maioris din secolul XIV, narează că Vladislav al II-lea, fiul lui Bolesław al III-lea Gură Strâmbă, și-a nedreptățit frații din cauza soției sale, o germană - Agnes, fiica margrafului Leopold al III-lea de Babenberg (1094-1136), sora regelui german Conrad al III-lea (1138-1152
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
evalueze performanțele realizabile în cadrul acesteia 14. O comunitate care face din povestire cheia tuturor competențelor nu are nevoie, contrar oricărei așteptări, să își amintească prea clar de trecutul său15. Ea se regăsește nu numai în semnificația mitului pe care îl narează ci și în actul recitării acestuia 16. Faptul relatat pare că aparține timpului trecut, dar în realitate el este întotdeauna contemporan cu actul povestirii 17. Altfel spus, ne confruntăm cu o utilizare mai degrabă retorică și mai puțin mitologică 18
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ce înseamnă acest lucru: elemente de portret, descrierea ambientului casnic, mici detalii autenticiste (un gest, un tic, o replică spumoasă). Prin personaj, ajungem la poveste. Dezvoltăm secvențele povestirii, lărgim cadrul, insistăm, revenim, intrăm în viața comunității prin intermediul unor întâmplări emoționante, narate de către personaj. Evitând consemnarea monografică, ne vom ocupa de momentele cele mai importante ale vieții comunitare (naștere, moarte, sărbători), reținând pe cele mai puternice. Mereu trebuie să ne întrebăm: prin ce se deosebesc acești oameni de alții? Ce au ei
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
făcută publică, dar trebuie să știm că ea este valoroasă doar în raport cu alte experiențe contemporane sau anterioare, care o validează, o îmbogățesc sau doar o confirmă, ceea ce în științele educației este factor de științificitate. Altminteri riscăm să redescoperim și să narăm lucruri deja spuse, în alți termeni să nu evoluăm în mod real în știință și în cunoaștere. Plasarea într-o situație permanent repetitivă, statică este echivalentă cu un regres. Înscrierea într-o paradigmă de cercetare evolutivă trebuie să devină o
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
incantatorie și generativă. Dar cărțile imediat următoare, Șoseaua Nordului, Facerea lumii, Războiul undelor (1974, în colaborare cu N. P. Mihail) ori Atac în cer (1966), reconstituie mediul grivițean, mutând accentul pe un moment istoric; ca romane ale rezistenței antifasciste, ele narează despre activitatea comuniștilor din ilegalitate, pregătind gestul insurecțional de la 23 august 1944. Pătrunse de un discret lirism și erodate, sensibil, de tezism, scrierile se salvează parțial prin culoare lingvistică. Facerea lumii duce mai departe cronografia, urmărind destinul unei familii muncitorești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
Mihail Sorbul, „Universul literar”, „România nouă” ș.a., multe semnate cu pseudonime, dintre care frecvente sunt Z. Tudor și Zaharia Tudor. În 1921, în „Ziarul științelor și al călătoriilor”, sub semnătura Mitroiu Th. Ștefan, îi apar Note de drum, în care narează aventura sa balcanică. În iarna 1921-1922 scoate, la Turnu Măgurele, împreună cu Florin Chiru-Nanov și Marin Pârlitu ș.a. o revistă efemeră, „Muguri”. Din 1922 frecventează cenaclurile lui E. Lovinescu și Mihail Dragomirescu, colaborează susținut la „Adevărul literar și artistic”, iar din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
intenția de a discredita Memoriile lui Retz: „son imagination lui fournit plus que sa mémoire” nu făcea altceva decât să dea formula exactă a artei memorialistului. Numaidecât trebuie să observăm că formula se aplică în definitiv tuturor operelor literare care narează, indiferent dacă sunt romane, nuvele, povestiri etc. sau memorii, amintiri, autobiografii etc. Asta nu înseamnă că formula e prea largă și deci nu determină precis speciile, ci înseamnă că între memorialistică și ficțiune există ceva fundamental comun. În calitate de cititor nu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
uneia intermediate. În nici un caz nu ar fi vorba de o cercetare directă. Nu s-ar pune problema să facem experiențe pe viu nici cu droguri, nici cu stări alterate de conștiință, ci să medităm pe marginea unor cărți care narează așa ceva. Dar miza ar fi de a analiza și izola nucleul lor de numinosum, care ne provoacă fascinație la lectură. Desigur, ceea ce ne mai interesează pe noi, ca cititori, poate să difere foarte mult de la un caz la altul. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
observă „litera”, valoarea estetică sau valoarea literară, metalimbajul literar. Dar altfel, chiar e nevoie de metodele ce țin de tradiția „clasică”. Cel mai mult ne putem baza În demersurile acestea pe cei care stăpânesc foarte bine metoda etnografică, știu să nareze, să observe, să facă fișe, care s-au specializat, să spunem, În studiul folclorului, care folosesc instrumentele specifice psihanalistului, psihologului, chiar psihiatrului, care au aprofundat fundamentele lingvisticii, s-au specializat În structuralism, În semiotică ș.a.m.d. Nu fac de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
încetișor în pace pe Dumnezeu, lasă la o parte creștinismul, se concentrează asupra lui însuși, se povestește pleacă în căutarea sa, se analizează, se ascultă vorbind, se privește, se simte, se pipăie, își ia trupul în primire, se privește trăind, narează amănunte ale vieții cotidiene, comentează marile momente ale istoriei prezente, glosează pe marginea acțiunilor și a faptelor de vitejie ale marilor oameni ai Antichității și găsește ce? Un om corporal, și, în această materie a cărnii, niște pliuri cu zone
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
roman, debutând editorial cu volumul Soare sec (1968). În Franța alternează proza propriu-zisă cu tipărirea de studii de antropologie socială și istorică, între cele două paliere existând numeroase transferuri. Romanul Discours sentimental (1984; Prix de la Société des Gens de Lettres) narează drama unei tinere dintr-o țară din est, câștigată, o vreme, de sloganuri comuniste și de teze precum aceea a luptei de clasă ca motor al progresului. Cum tatăl tinerei fete refuză să se înscrie în gospodăria colectivă, eroina însăși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
obiceiuri", în timp ce această locuțiune exclude prezența acestui tip de complement (*"Paul i-a deprins Luciei unele obiceiuri"). Aceste întrebuințări, numite în mod tradițional "expletive", manifestă un fel de exces de enunțare în domeniul sintacticii. Rezervat limbii vorbite și enunțărilor care narează evenimente spectaculoase sau neașteptate, dativul etic se interpretează ca o operație de "luare drept martor" a co-enunțătorului. Altfel spus, co-enunțătorul se regăsește în poziția de actor al enunțării, însă nu al procesului evocat de enunț. Fenomen deosebit de clar când verbul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]