378 matches
-
Potrivit acestuia, Blake îi povestește incidentul unei doici bătrâne, singura care-l crede: "pe când era flăcău și ieșise la plimbare la vremea secerișului, a văzut niște secerători pe câmp și, în mijlocul lor, îngeri" (2004, p. 724). O întâmplare similară este narata de Tatham în Life of Blake (? 1832): "Blake a susținut că a avut viziuni încă din copilărie, când mama l-a bătut fiind s-a năpustit în casă și i-a spus că l-a văzut pe profetul Iezechiel sub
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
un copac de pe câmp" (Bentley, Jr., 1975, p. 37). Interesant este că încă de pe atunci își fac apariția personaje care-și vor găsi locul în cărțile profetice ulterioare. Încă ucenic, Blake are viziunea unui cor maiestuos în interiorul catedralei Westminster, incident narat de Blake însuși într-o scrisoare (din păcate, pierdută astăzi) și parafrazata succint de Oswald Crawfurd: "Lateralele naosului și galeriile vechilor clădiri [...] se umplură deodată de un alai de călugări și de preoți [...], iar urechea lui extaziata le auzi cântarea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Lambeth și ridicând, întâmplător, privirea, el văzu o figură îngrozitoare, "solzoasa, pătată, teribilă", coborând scările către el. Mai înspăimântat decât oricând, fugi imediat din casă" (1880, I, p. 128). A doua viziune pare a se desfășura în trena precedentei, este narata de Blake însuși și este citată în Lives of the Most Eminent British Painters, Sculptors, and Architects (1830) de Cunningham: ""I see", said I, "a naked figure with a strong body and a short neck with burning eyes which long
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
murderer, holding a bloody cup în his clawed hands, ouț of which he seems eager to drink". [...] "It is a ghost, Șir the ghost of a flea a spiritualization of the thing!"" (Bentley, Jr., 2004, p. 650). A treia viziune, narata tot de Blake și citată tot de Cunningham, îl descrie pe diavol în tusele hiperbolizante ale unui român horror: "At last I saw him (Satan, n. m.). I was going up the stairs în the dark, when suddenly a light
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Pentru Paulo Freire, educația, așa cum este practicată astăzi, are un caracter narativ indubitabil, cu profesorul în rol de narator, ceea ce conferă acestuia o poziție dominantă în cadrul scenariului narativ: "Narațiunea (cu profesorul ca narator) conduce elevii la memorarea mecanică a conținutului narat. Mai rău, îi transformă în "containere", în "recipiente" pe care trebuie să le "umple" profesorul. Cu cât umple mai bine recipientele, cu atât este un profesor mai bun. Cu cât așteaptă mai ascultători să fie umpluți, cu atât sunt considerați
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și fără prea multe excese. Cu privire la ceea ce numește "povestirea dramatică", Pierre Guiraud insistă asupra eterogenității textuale și afirmă, în propria-i manieră, incompatibilitatea stilistică fundamentală dintre dramă și povestire: "Aceasta din urmă, într-adevăr, în măsura în care postulează o separare dintre timpul narat și timpul narațiunii, lasă în suspans timpul dramatic și rupe firul acțiunii" (1969: 152). În aceeași măsură în care descrierea poate să reprezinte un obstacol pentru progresia narativă, în genul romanesc, caracterul monologal al povestirii vine să rupă ritmul înlănțuirilor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pe care o numea scumpa ei mamă. Și n-a fost om să nu-și fi simțit inima sfîșiată văzînd o fire atât de iubitoare. În baza multiplelor evaluări făcute de către Octave, Scapin anticipează Rezolvarea-Pn4' pentru a accelera cursul evenimentelor narate: Scapin (19) Adevărat, e înduioșător. Și-mi dau seama că firea asta atât de bună v-a făcut s-o îndrăgiți. Octave (19)Ah, Scapin, și-un păgîn ar fi îndrăgit-o. Scapin (20) Fără îndoială. Om ești... Octave (20
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dat numele în fața tuturor, amintind și de trasul de perciuni, și domnul Budacea nu s-a simțit bine deloc. Ce să-i faci, am vrut să am și eu o mică satisfacție după atâta amar de vreme ce se scursese de la întâmplarea narată mai sus. Voi, oameni în toată firea, ca și mine acum, nu știți ce filme minunate vedeam noi pe atunci! Erau filme de tot felul, dar în minte mi-a rămas un film de desene animate numit „Căluțul cocoșat.” Era
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
spune într-un text, și astfel textul să fie clasificat ca narativ, descriptiv sau argumentativ. O asemenea analiză ne ajută uneori să stabilim direcțiile ideologice și estetice ale unei narațiuni. Singura chestiune care rămîne privește felul cum sînt toate acestea narate. Deseori există o diferență notabilă între stilul naratorului și cel al actorilor. Ca rezultat al acestei diviziuni tripartite, o diviziune bazată pe trei straturi distincte, discutată anterior, ca și unele subiecte care constituie în mod tradițional un text unitar vor
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
copii din zilele noastre, fiind prezent în forme mai subtile. În rîndul următor, actorii sînt relaționați cu opinia publică prin menționarea conformismului lor. Ei sînt abia descriși în acea propoziție. Doar în ultima propoziție există o prezentare a unui eveniment narat. Un nou actor apare: primarul. El se confruntă cu un alt actor, cuplul de miri. Această confruntare are un aspect temporal care va fi explicat în capitolul următor. Deși actul primarului este durativ, necircumscris în timp, din rîndurile care urmează
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Ceea ce NP2 a narat nu este perceptibil, întrucît alți actori care ar putea fi prezenți nu aud textul. Faptul că o rostire narată în plan secund nu este perceptibilă reprezintă, de asemeni, un indiciu al ficționalității, un indiciu că povestea narată este inventată. Dacă retorica realistă a naratorului caută să susțină pretenția că ceea ce relatează este adevărat, atunci nu se poate reprezenta altă gîndire decît propria gîndire, deci nu se poate reprezenta gîndirea actorilor. Această variantă contrazice pretenția "afirm autobiografic" sau
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
el atenționat din titlu pe seama doctorului. Astfel descoperim o continuitate între narator, care este de asemenea primul vorbitor al povestirii, femeia-vorbitor din povestirea-în-ramă și cititorul de la celălalt capăt. Acest exemplu îmi permite totodată să ridic problema naratorului, primitor al textului narat. În acest caz este foarte important să ne dăm seama că interpretarea semnelor depinde de subiecții care le folosesc. Naratorul fragmentului poate expune povestirea de asemenea manieră pentru că, din diferite motive, este solidar cu femeia intimidată. Reticența naratarului, care transformă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sensul textului. Un model care susține din plin această posibilitate este cel sugerat de Bremond. Trebuie remarcat că Bremond își începe teoria pornind de la cel de-al doilea postulat discutat în secțiunea 1, de mai sus: în opinia sa, universalul narat este reglementat de reguli asemănătoare celor care controlează gîndirea și acțiunea umană. Aceste reguli sînt determinate de restricții logice și convenționale. O lege logică este, de pildă, aceea că efectul urmează cauzei; astfel, eroul moare după ce este lovit de glonț
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
din care, luată din frigider și frământată, această imfimă cantitate sporește atât de mult Încât Întreaga suflare prezentă la parastas reușește să mănânce mulțumitor...Această Întâmplare pare a fi o fugă a naratoarei Între minunile făcute de Iisus. Din cele narate am putea concluziona că moartea este continuarea drumului nevăzut al sufletului celui dispărut și că alături de trupurile rămase vii În familia căruia i-a aparținut, revenind, face lucruri paranormale. O tentă de analiză psihologică se Întrezărește În proza Un concediu
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
lui Hector duce, pe de o parte, la moartea lui Ahile (potrivit soartei lui prescrise) și, pe de alta, la căderea Troiei. Nici moartea lui Ahile, nici căderea Troiei nu fac parte din structura tragică a Iliadei. Amândouă evenimentele sunt narate, succint, în Odiseea. Lumea Iliadei Lumea epopeii este o întindere uriașă de pământuri și de mări împrejmuite de marele fluviu circular Ocean. Uscatul este, ca orice uscat, făcut din câmpii, din munți și din văi, brăzdat de râuri. În adâncul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lui Hector duce, pe de o parte, la moartea lui Ahile (potrivit soartei lui prescrise) și, pe de alta, la căderea Troiei. Nici moartea lui Ahile, nici căderea Troiei nu fac parte din structura tragică a Iliadei. Amândouă evenimentele sunt narate, succint, în Odiseea. Lumea Iliadei Lumea epopeii este o întindere uriașă de pământuri și de mări împrejmuite de marele fluviu circular Ocean. Uscatul este, ca orice uscat, făcut din câmpii, din munți și din văi, brăzdat de râuri. În adâncul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
este, de fapt, un construct deja modelat de complicatul aparat al criticii și al receptării operei, astfel că personajele nu se vor regăsi ca atare, ci aluziv, prin atributele asignate convențional. Imaginea genericului Mitică, de exemplu, se recompune prin însumarea narată a indicilor caracteriali și comportamentali care-i plămădesc esența de "eristician"23. În romanul Redingota, identificarea acestui arhetip cultural de către profesorul Erich Vogelbach, autoexilat în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, filtrată deci prin motivul străinului, este cu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
raționalizare a realității, așa cum se Întâmplă, În alt plan, și cu proza cultă, cu ficțiunea romanescă. Asta mi-e ursita! Iată o sintagmă adesea Întâlnită În narațiunile populare românești și a cărei semnificație se dezvăluie treptat, pe măsura prezentării acțiunilor narate. Alegerea potrivită a partenerului de viață reprezenta, În mentalitatea arhaică, un deziderat major. Prin ursită se Înțelege soția fiecăruia. Se crede că un om are trei ursite. Adică are dreptul la trei femei În viață. Dacă, la căsătorie o nimeresc
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
raționalizare" a realității, așa cum se întâmplă, în alt plan, și cu proza cultă, cu ficțiunea romanescă. Asta mi-e ursita! ", iată o sintagmă adesea întâlnită în narațiunile populare românești și a cărei semnificație se dezvăluie treptat, pe măsura prezentării acțiunilor narate. Alegerea potrivită a partenerului de viață reprezenta, în mentalitatea arhaică, un deziderat major. "Prin ursită se înțelege soția fiecăruia. Se crede că un om are trei ursite. Adică are dreptul la trei femei în viață. Dacă, la căsătorie o nimeresc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
recunoscuți și acceptați de ceilalți. Poveștile fac din implicit explicit, din ascuns vizibil, ordonează dezordinea și limpezesc confuziile. O povestire a vieții este o relatare pe care o persoană decide să o spună despre viața pe care a trăit-o, narată cât mai complet și mai sincer posibil, atât cât își amintește și ce vrea ca alții să afle - de regulă, ca rezultat al unui interviu dirijat de altcineva. Povestirea vieții este esența a ceea ce i s-a întâmplat unei persoane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
atare, există, pe de o parte, acțiunile ca fenomene ale realității și, pe de altă parte, acțiunile prezentate, într-un anumit mod, cu mijloace lingvistice, remarcîndu-se sub acest aspect textele narative. În analiza unor astfel de texte, trebuie studiate acțiunile narate, care reprezintă descripțiile acțiunilor din realitate, și nu trebuie manifestată tendința de a reface realitatea ca atare, lucru de altfel imposibil. Prin aceasta se pot recunoaște unele stereotipii în activitățile umane și construirea unor modele tipologice și sintagmatice prin care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca atare, lucru de altfel imposibil. Prin aceasta se pot recunoaște unele stereotipii în activitățile umane și construirea unor modele tipologice și sintagmatice prin care sînt ele înregistrate. O asemenea perspectivă conduce la posibilitatea de a constata în ce măsură contribuie acțiunea (narată) la alcătuirea unui text (literar), care este frecvența și tipul acțiunilor, precum și modul în care le redă autorul (ca acte prin care se urmăresc scopuri, ca acte gratuite, ca acte ratate, ca acte care cer anumite rezolvări etc.). Din perspectiva
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dintre întinderea de timp pe care se presupune că evenimentele au acoperit-o și cantitatea de text dedicată prezentării acelorași evenimente. 3. Frecvența: cît de des se întîmplă ceva în istorie față de cît de des apare în text acel ceva narat. Așa cum poate reiese din discuția următoare, cea mai problematică dintre aceste aspecte rămîne durata, la care mă voi opri mai în detaliu. 3.2 1. Ordinea Orice devieri în ordinea prezentării textuale de la ordinea în care evenimentele s-au
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
multe apariții ale unei întîmplări de un singur tip. O opțiune în astfel de cazuri este frecvența „interativă” - a povesti o singură dată ceea ce s-a întîmplat de n ori. Aceasta se întîmplă în Barn Burning de Faulkner, unde este narată una din mutările în grabă ale sărmanei familii Snopes de la o fermă la alta, dar ni se spune că aceasta este doar cea mai recentă dintr-o duzină de alte asemenea mutări pe care tînărul Sartoris Snopes (cel care povestește
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
o variantă simplificată a acesteia elaborată de Fowler (1986). Mai recent, Simpson (1993) propune un model revizuit și adăugit după schema Uspenski/Fowler, valoros nu doar prin preocuparea pentru diferitele tipuri de legături ce se stabilesc între naratori și materialul narat. Acesta este de altfel modul în care voi încheia capitolul: prin prezentarea unui rezumat și a cîtorva comentarii asupra schemei lui Simpson. Pentru început, merită menționat că toate aceste sugestii încearcă să privească într-un mod ordonat și sistematic diferitele
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]