458 matches
-
de "identificare heteropatică". Scrierile sale sînt puternic legate de naratologie așa cum este ea concepută aici, deoarece concentrarea asupra subiectivității din cartea mea este înrudită cu orientarea sa psihanalitcă. O bună punere în discuție a chestiunilor legate de proiecția naivă a narativității în artele vizuale o oferă Alpers&Baxandall (1994). Lucrarea lui Mitchell (1995) este dedicată relațiilor problematice dintre artele vizuale și literatură. În ce mă privește, am abordat pe larg această problematică (1991). Textul lui Mulisch What Happened to Sergeant este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fără a privilegia vreun mediu, mod sau modalitate de întrebuințare; care face diferența între importanța sa relativă și efectul segmentelor narative atît asupra reprezentantului obiectului, cît și asupra cititorului, ascultătorului sau privitorului. Adică o teorie care definește nu narațiunile, ci narativitatea; nu un gen sau un obiect, ci un mod al expresiei culturale. Dintr-o asemenea perspectivă, artefactele culturale, evenimentele și domeniile pot fi analizate îndeaproape. Așa cum precizează o serie recentă de cărți, termenul de "analiză culturală" nu ar trebui înțeles
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o trăsătură comună discursului jurnalistic din primele decenii ale secolului al XIX-lea, care conjugă veleitățile retorice cu rigorile tiparului. Textul pare scris pentru a fi auzit, în stilul prelecțiunilor populare, adică "regizat după criteriile impuse de contactul imediat"224. Narativitatea este, în acest sens, o condiție sine qua non a comprehensibilității, așa cum mijloacele teatral-scenice sunt obligatorii pentru a capta latura afectivă a publicului, perceput ca destinatar prioritar al mesajului polemic. Stilul scriptic arghezian, subliniat întâia dată de Tudor Vianu, rezidă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de mare succes prin care mitul devine manifest în lumea modernă. Mitul nu este originea benzii desenate. Nu o explică. O folosește ca mijloc de reactivare eficientă a unor fantasme străvechi, cum ar fi cele ale eroului salvator. Vizibilitatea și narativitatea benzii desenate o pot transforma pe ea însăși într-un mit, unul realmente periculos, mai ales în societățile totalitare. Chiar scopul declarat al acestei cărți este acela de a cerceta ,,rolul jucat de banda desenată în aparatul propagandistic, din perspectiva
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
al povestirii, identitatea și talentul naratorului, etc).22 Profesorul Ion Cuceu subliniază importanța metodologică a atenției acordate contextului în care povestea, ca fenomen și nu doar ca produs, ca artefact, respiră: "ca în orice alt fenomen socio-cultural, manifestările concrete ale narativității populare diferă de la o etapă la alta, iar sub raport spațial ele trebuie cercetate în vederea configurării unor hărți de atlas sociologic sau etnologic. Densitatea mediilor de povestit, frecvența situațiilor, intensitatea trăirii evenimentelor narative propriu-zise, precum și finalitatea actualizărilor sunt mereu altele
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
rămas considerată minoră, dovedind că n-a fost de fapt decât o concesie, un interes pasager, o "falsă obiectivitate a investigațiilor" într-un sistem care menține ierarhia genurilor (de regulă analizele tind să mute discuția într-un plan general, al "narativității", iar semiotica se cantonează în analizele sale asupra limbajului și comunicării, reducându-i deci valoarea la stricta funcționalitate).809 Capitolul III Banda desenată românească în comunism "Comuniștii aveau nevoie de simboluri și, în graba ce-i mâna, au utilizat de-
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
critic important!), care, ia să vedem ce mai face, că doar trebuie să facă ceva, să acționeze (ce naiba, dacă nu se mișcă, dacă nu depășește limita impusă Între două câmpuri semantice, atunci nu mai avem ce analiza, nu mai avem „narativitate“, nici „spațiu romanesc“, nici nimic!); el Își ia tacticos țigara de foi Între degetele mâinii drepte, caută ceva pe masă, da, o brichetă (țigara se stinsese Între timp, cum era și firesc cu atâta lipsă de acțiune); aprinde chiștocul ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
prin imaginar. Mi-a dispărut brusc sentimentul imposibilului. Faptul că eu Îi povesteam lui E. acest episod ca s-o amuz avea o altă explicație. Instinctiv, eu Încercam s-o cuceresc, recurgând la o situație literară; narațiunea mea urma legile narativității: zurbagiul acela era, prin acțiunile prin care se abătea de la reguli, un erou, un personaj fictiv, el nu mai era În nici un caz eu. Povestindu-i lui E., simțeam că, mai ales, În măsura literaturizării conștiente a faptelor, o țineam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o închipuie, cu denivelări, românii. E o observație care conține în ea forța unei evidențe și pe care numai umorul special al autorului însuși ar putea-o, până la urmă, relativiza. Există, pe fiecare pagină, un lirism mereu subminat și o narativitate pusă sub la îndoială, o biografie cu multe puncte comutabile și o sinceritate care trebuie luată cum grano salis. Drumul lui Codrescu la volanul unui Cadillac roșu începe cu o dezrădăcinare. Din pieton convins, el devine, la capătul unor tatonări
Autor pe drum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8350_a_9675]
-
mâine” - striga imperativ: „Opriți Planeta! Vreau să cobor!”. Pornind de la ideea că o operă muzicală împrumută de la creatorul ei unul sau mai multe dintre modelele temperamentale evidențiate de Hypocrate, Liviu Dănceanu realizează o interesantă și originală clasificare a gradelor de narativitate specifice limbajului muzical: 1. hipernarativitate, specifică ,,muzicilor sangvine” - intens epice, schizoide, cu treceri subite de la o structură sonoră sau de la o stare la alta; 2. narativitate propriu-zisă, proprie ,,muzicilor colerice” - contrastante, în special pe suprafețe mari, afirmând procese dezvoltătoare de
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
evidențiate de Hypocrate, Liviu Dănceanu realizează o interesantă și originală clasificare a gradelor de narativitate specifice limbajului muzical: 1. hipernarativitate, specifică ,,muzicilor sangvine” - intens epice, schizoide, cu treceri subite de la o structură sonoră sau de la o stare la alta; 2. narativitate propriu-zisă, proprie ,,muzicilor colerice” - contrastante, în special pe suprafețe mari, afirmând procese dezvoltătoare de o anumită amploare; 3. hiponarativitate, caracteristică ,,muzicilor flegmatice” - destul de constante, detașate, ,,cu relativ succinte transgresări în planul cineticii muzicale”; 4. contemplativitate, specifică ,,muzicilor melancolice” - preponderent lirice
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
un jurnal, oricât de odios, mâine un roman, oricât de fabulos, cu o la fel de mare plăcere. O dovedește cu strălucire prin toată activitatea sa notorie de critic de întâmpinare. Vreau să spun numai atât: nu bag nici o dihonie între fanteziștii narativității și fanteziștii culiselor, dar îi cred mai inventivi, mai puternici și mai onești pe cei dintâi." Chiar dacă Simptomele actualității literare n-ar fi mai mult decât o continuare a celor scrise aici, o replică dată Vieții literare (oricăruia dintre volume
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
alteritate, autotaxare, biodiversitate, comunicabilitate, confidențialitate, creativitate, demipensiune, disfuncționalitate, dizabilitate, euroobligațiune, extraversiune/extroversiune, febricitate, fezabilitate, fiabilitate, fonoizolare, funcționalitate, imaturitate, inadecvare, indeterminare, infertilitate, infracționalitate, insațietate, inscripțiune, intenționalitate, interdisciplinaritate, interoperabilitate, iraționalitate, lasitudine, lejeritate, lichiditate, lentoare, maiestuozitate, mancurtizare, melodicitate, meteorosensibilitate, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, narativitate, neexecutare, periclitate, permisivitate, policalificare, preaderare, presesiune, prespălare, previzibilitate, previzionare, procesualitate, promovabilitate, pulsiune, reeligibilitate, remixare, reprezentativitate, rinocerizare, sacralitate, spațialitate, subsidiaritate, supraputere, surdomutitate, teatralitate, transaminare, univocitate, vandabilitate, variațiune, vălurire, velocitate, vulnerabilitate. Între acestea, sunt 46 de substantive în care se recunoaște sufixul
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
pe obiecte narative picturale. Cercetarea consideră că manifestarea lor generează uneori mult mai mult decât narațiune, adică elemente emoționale, nuanțe psihologice, secvențe de meditație filosofică sau alte calități, adjective și caracteristici,numai în aparență străine narațiunii. Pictura apare astfel, în narativitatea ei, ca narațiune calitativă, intensională, ca obiect narativ în moduri plurale și indefinite, ca obiect care prezintă și unele trăsături nespecifice, dar asociabile narațiunii. Lucrarea consideră că acest fel de a înțelege efectul de narativitate poate fi un demers important
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
narațiunii. Pictura apare astfel, în narativitatea ei, ca narațiune calitativă, intensională, ca obiect narativ în moduri plurale și indefinite, ca obiect care prezintă și unele trăsături nespecifice, dar asociabile narațiunii. Lucrarea consideră că acest fel de a înțelege efectul de narativitate poate fi un demers important în analiza picturii pentru că oferă perspective asupra relației dintre pictură și stările, transformările, actorii, circumstanțele, evenimentele sau așteptările care au informat construcția poveștilor spuse, scrise sau pictate despre ea. Lucrarea încearcă să prezinte modurile în
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ca entitate calitativă, întrebări despre procesele și funcțiile povestirii, despre conceptele și interesele comune naratologiei și altor arii, neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia sau despre categoriile deschise ale naratologiei. Apar întrebări despre măsura și modurile în care narativitatea, ca sumă a trăsăturilor narațiunii, se manifestă și dincolo de narațiunea literară, adică în discursul științelor sociale sau exacte, în spectacolul dramatic, de operă, cinematografic sau de televiziune, întrebări despre motivele pentru care unele obiecte picturale sunt considerate narațiuni, altele cvasi-narațiuni
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
picturale sunt considerate narațiuni, altele cvasi-narațiuni și altele nu sunt considerate nici una, nici alta. Sunt formulate întrebări despre prejudecățile care consideră că narațiunile trebuie înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre cum poate fi depășită tentația categorizărilor picturale consacrate și despre narativitatea din portrete, autoportrete, naturi statice sau peisaje. Mai toate întrebările acestei cercetări rămân însă, într-o anume măsură, deschise, pentru că orice discurs îndreptat spre un obiect narativ pictural îl află deja numit de altcineva, îl află deja evaluat, apreciat, controversat
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
mai mult sau mai puțin profunde, mai mult sau mai puțin independente unul de celălalt”.Dar narațiunea se înstăpânește asupra acestui lucru care este pictura, nu pentru a o face cu totul narativă, ci pentru a-i oferi o anume narativitate, pentru a-i oferi șansa de apartenență la un grup pictural plasat în marginea narațiunii, pe un traseu croit în labirint, constituindu-se ca formă de cunoaștere în mod necesar incompletă. În relație cu acest labirint, pictura, ca imagine uniepisodică
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ca imagine uniepisodică, este înțeleasă ca una dintre țesăturile, una dintre configurările lui naturale, adecvată iconic labirintului naturii, dar incapabilă să functioneze propozitional sau să se manifeste, așa cum ar spune Sol Worth, ca formă textuală de cunoaștere. Din acest motiv, narativitatea imaginii este un subiect refuzat de istoricii artei, este un concept dificil și în general evitat, iar imaginile, purtătoare ale narativității, sunt adesea considerate desuete. Potențialul narativ rămâne, cu toate acestea, un fenomen remarcabil în artele vizuale. Referindu-se, în
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
functioneze propozitional sau să se manifeste, așa cum ar spune Sol Worth, ca formă textuală de cunoaștere. Din acest motiv, narativitatea imaginii este un subiect refuzat de istoricii artei, este un concept dificil și în general evitat, iar imaginile, purtătoare ale narativității, sunt adesea considerate desuete. Potențialul narativ rămâne, cu toate acestea, un fenomen remarcabil în artele vizuale. Referindu-se, în Implications of Narrative in Painting and Photography, la acest aspect, Emma Kafalenos disociază, cu intenția de a accentua caracterul provizoriu al
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Wendy Steiner în Pictures of Romance. când analizează preaplinul nedesfășurat încă al temporalității încremenite din imaginea statică. Implicația narativă nu este atribut al tuturor imaginilor și nu apare în aceeași măsură în fiecare dintre ele. Ea vizează însă gradul de narativitate sau ceea ce face din imagine mai mult sau mai puțin o narațiune, prin considerarea setului de proprietăți care disting imaginile narative de cele mai puțin narative și de cele non-narative. Implicația narativă vizează măsura în care narațiunea, atunci când se manifestă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
întreguri temporale orientate în mod prospectiv, de la început la sfârșit și în mod retrospectiv, de la sfârșit la început, implicând situații și evenimente discrete, specifice, pozitive și încărcate de semnificație în raport cu un proiect și univers umanizat. Există contribuții semnificative în analiza narativității înțeleasă ca forță densificată a imaginii. În Narrative Pictures. A Survey of English Genre and its PaintersSacheverell Sitwell arată că cele mai narative sunt imaginile statice în care apar scene tipice, incidente casnice, instanțieri tematice sau activități perene. Nancy Wall
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
crede că este narativ ceea ce este terifiant, periculos, ciudat, sălbatec, hilar, straniu, nebunesc, amuzant, încântător sau neobișnuit. În Picture of Romance.Form Against Context in Painting and Literature Wendy Steiner trece în revistă o serie de abordări și consideră că narativitatea constituie o trăsătură notabilă a vizualității. Ea îl amintește pe Sacheverell Sitwell care descoperă narativitatea în secvențele picturale anecdotice și o plasează în pictura de gen sau în secvențe de imagini cum ar fi Rake’s Progress de William Hogarth
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
sau neobișnuit. În Picture of Romance.Form Against Context in Painting and Literature Wendy Steiner trece în revistă o serie de abordări și consideră că narativitatea constituie o trăsătură notabilă a vizualității. Ea îl amintește pe Sacheverell Sitwell care descoperă narativitatea în secvențele picturale anecdotice și o plasează în pictura de gen sau în secvențe de imagini cum ar fi Rake’s Progress de William Hogarth. Pentru Steiner narativitatea picturală este o: „expresie a evenimentelor specifice, mitologice, legendare, istorice sau fictive
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
trăsătură notabilă a vizualității. Ea îl amintește pe Sacheverell Sitwell care descoperă narativitatea în secvențele picturale anecdotice și o plasează în pictura de gen sau în secvențe de imagini cum ar fi Rake’s Progress de William Hogarth. Pentru Steiner narativitatea picturală este o: „expresie a evenimentelor specifice, mitologice, legendare, istorice sau fictive și implică personaje identificabile”. Ea atrage atenția și asupra importanței unor titluri cu forță narativă particulară ca Judith and Holofernes, Washington Crossing Delaware, Cupid and Psyche sau The
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]