9,821 matches
-
la noi în țară în ultimii 15 ani: nu cumva le aveți și voi la bibliotecă din Heidelberg? că le-aș fotocopia". O specială semnificație o are circumstanță că distanță geografică și, pînă la un punct, cea morală față de mediul natal nu-i adoarme lui I. Negoitescu vigilenta critică. Departe de-a se lasă copleșit de un idilism al spațiului românesc prohibit, de a-l îmbrățișa printr-o exaltare sentimentală, exegetul da expresie unor multiple rezerve estetice ori de altă natură
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
Geneva, la Victoria Hall, la Metropole, în compania Orchestrei de Cameră din Lausanne, în programele recitalurilor camerale ale operei geneveze, la Grand Théâtre, alături de celebra mezzo-soprana Marjana Lipovsek; dar să nu uităm, cu sens de aleasă omagiere adusă orașului său natal, familiei sale, Radu Lupu a concertat săptămânile trecute la Brașov, în compania orchestrei simfonice locale. La Lugano, în Sud, în zona italiană, întâlnirea cu dirijorul Ion Marin se orientează, în mod firesc, spre aspectele de bază ale vietii muzicale internaționale
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
ialomițean trebuie evocat astăzi și așezat în rândul acelor tineri și talentați poeți care au dispărut prea de vreme. Fișa bio-bibliografică * Născut la 13 ianuarie 1917, în com. Grindu, jud. Ialomița; * Decedat la București, 19 mai 1939 (înmormântat în satul natal); * Părinții: Alexandru, decedat în război (1916), Mama: Elisabeta; * Studii: Școală primară în satul natal; Liceul militar de la Mănăstirea Dealu, Târgoviște (1931-1937); Facultatea de Litere și Filozofie, București (anul I și ÎI) 1937-1939; * Debutează cu versuri în revistele: Anchetă (Târgoviște) și
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
au dispărut prea de vreme. Fișa bio-bibliografică * Născut la 13 ianuarie 1917, în com. Grindu, jud. Ialomița; * Decedat la București, 19 mai 1939 (înmormântat în satul natal); * Părinții: Alexandru, decedat în război (1916), Mama: Elisabeta; * Studii: Școală primară în satul natal; Liceul militar de la Mănăstirea Dealu, Târgoviște (1931-1937); Facultatea de Litere și Filozofie, București (anul I și ÎI) 1937-1939; * Debutează cu versuri în revistele: Anchetă (Târgoviște) și la Pământul (Călărași), în 1935. A mai colaborat la revistele: Hotarul (Arad), Festival (Silistra
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
moment similar acelui din 1918, cînd țara devenise rotundă în fruntariile ei. Să notez că dl M. Bruchis, basarabean de origine și prin simțăminte, trăiește, din 1974, în Israel, la Țel Aviv. Dar acolo fiind, atît de departe de meleagurile natale, continuă să fie ardent preocupat de nenorocirile Basarabiei, să scrie despre ele, să-și rostească, cu tărie, glasul dreptății în conferințe și simpozioane internaționale și, cum se vede, să scrie cărți. E un devotament aproape miraculos, care merită omagiat cu
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
acest joc absurd - " Viața că un clip!" -, o ironie patetica și un colț de tandrețe. După succesul de public din Germania, Tykwer e intens solicitat de Hollywood, dar refuză toate ofertele. Următorul film e plasat în Germania, în orașul lui natal, Wuppertal. Și în Lola, regizorul vede "un film în mod manifest german; recunoști Berlinul la tot pasul; dar totul s-ar putea petrece, la fel de bine, la Paris sau la Tokio; iată genul de subiecte care mă interesează: cele care combină
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
la capăt, vînzînd pogoane din moșie pentru a se putea întreține. Norocul lui era că a doua sa soție (prima îi murise demult), mai tînără decît el, era întreprinzătoare, ocupîndu-se de tot ceea ce privea gospodăria. Trăia mai mult în Butoiestii natali (unde avea acea sfoară de proprietate), la București ajungînd numai în perioada sesiunilor Academiei sau, în 1947, și în timpul iernii, îngrijindu-se, din vreme, de procurarea combustibilului. Surprind neplăcut, de ce n-aș spune-o?, opiniile sale politice, evidente încă din
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
se ofilește la soare că o petala de trandafir și scăldatul părea că împlinește desăvîrșirea trupului omenesc, în așa măsură există o aderenta misterioasă între el și apa care rotunjea, șlefuia membrele". Exotismul își pune petele de culoare peste priveliștea natală, pe care această cosmopolita n-o mai poate percepe altminteri. Lacul Snagov "semăna cu Nigerul, cu satul de vizavi cu acoperiș de trestie", iar dr. Ion Cantacuzino i se prezintă ochiului expert al pianistei "că o sculptura de zeitate marină
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
în inflexibilitate, imperativ moral, sacrificiu. Cele 222 de pagini de "Exerciții de fidelitate" (Ed. Eminescu, 1999) se oferă când într-o scandare gravă de versete, când în povestiri exemplare, scene și secvențe din Bucureștiul anilor '80, dar și din hinterlandul natal buzoian. Avem în fond o intensă biografie intelectuală, retrăită cu înfrigurare stilistică, dar și cu detașare eseistică, hiperanalitică uneori. Anamneza, psihismul copilului dar și al adultului sunt proceduri dominante într-o veritabilă vânătoare față de propriul eu, dar și față de parteneri
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
romanele istorice sunt axate pe viața reală. Prof. Arnold Spescha, lingvist, scriitor, muzician, mi-a fost elev. El mi-a furnizat o serie de documente și fotografii pentru romanul meu istoric Bârlogul vulturilor. Acțiunea romanului se petrece în satul lui natal, la Pigniu, iar generalul rus Suvorov a stat chiar în casa familiei lui. Când zici că vrei să dai o mărturie cu privire la viața neamului tău te gândești chiar la eventualitatea dispariției lui? În două sute de ani s-ar putea să
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
că izolatul meu prieten era unul dintre cei mai informați oameni din București. Ceea ce era, evident, o performanță. Îl vizitam, periodic, acasă, în lungi taifasuri și, cînd și cînd, vara, îl scoteam cu mașina mea într-o călătorie spre Țăndăreii natali, unde opream în fața porții spitalului, zărindu-se bustul în bronz al tatălui său, întemeietor și conducător, cîteva decenii bune, al acelui așezămînt. Dar, curios lucru, refuza să coboare pentru a intra în curtea spitalului. Cine știe ce amintiri triste îi evoca acea
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
cu, să spunem, Ștefan Agopian, Ioan Buduca, Bogdan Ghiu, Mariana Marin era explicabilă și posibilă pentru că erau, cu toții, bucureșteni. Dar cu Ion Simuț, tînăr critic clujean, din constelația Echinoxului, ajuns, prin plasare, la sfîrșitul facultății, profesor la Hotar, comuna sa natală? Aici era prezentă veghea permanentă a lui Paul Georgescu de a descoperi tinere talente. În noiembrie 1976 dl Ion Simuț i-a scris cerîndu-i un răspuns la o convorbire anchetă a Echinoxului despre opera lui Sadoveanu. Paul Georgescu a trimis
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
c.l.). Va veni și vremea cînd despre Andrei Codrescu ("nobelizabil" cu șanse reale) se vor scrie teze academice și se vor organiza colocvii. * Întrebat de Leonard Oprea dacă, fiind adolescent în condițiile de azi, și-ar mai părăsi locurile natale, pentru "a pleca în lume", scriitorul american de origine română afirmă: Cînd ai 16 ani ești intoxicat de necunoscut. Aș pleca, sigur c-aș pleca, da nu în condițiile din1965. Aș pleca să văd, să vagabondez, să învăț, și după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
ceea ce ar fi o utopie. Psihanaliștii spun - iar autorul reamintește explicit acest principiu: ce era înainte patologie se transformă pe cale terapeutică într-o banală nefericire. După un episod italian de relativă împlinire, Lisa Erdman ajunge să se recăsătorească în orașul natal, Kiev, printr-o ciudată întorsătură a sorții (o bună parte din viață și-o trăise la Viena). Confruntarea cu inconștientul este calificată în general, pe fondul dificultăților majore și al furtunilor sufletești pe care le implică, ca o coborâre în
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
coborâre în infern. Situația pacientei din roman circumscrie un infern isteric, alimentat dintr-un trecut bine îngropat care îi provoacă suferințe insuportabile, dar care, pe măsura recuperării sale în amintiri și revelații, îi aduce un calm concret, binefăcător. În orașul natal, Lisa pare că și-a găsit în sfârșit pacea. Infernul personal s-a estompat, aproape de granița cu fericirea, infernul secolului XX se apropie însă, la sfârșitul deceniului 4, de apogeu. Soțul Lisei, un bariton rus de notorietate, este ridicat de
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
Lumea Nouă, de către Felicia Mihali. 1. După propriile-ți spuse, Felicia, te încadrezi în ceea ce se numește literatura migrantă. Un concept nou, care nu se referă numai la faptul că autorii au ales să trăiască în alte țări decât cele natale, dar și pentru că reușesc să aducă în aceeași orchestră sonorități culturale extrem de diferite, de la Est la Vest, din Nord în Sud. Ai studiat la Univeristatea din București, limba franceză, limba olandeză și mandarină. Deci, cum ai descrie acest nou curent
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
antrenant. Chiar și biografia să accidentată - cu un grad de reprezentativitate pentru destinul multor intelectuali români de valoare în anii comunismului - este în sine un subiect interesant: el a început, după studii solide, o evoluție promițătoare de cântăreț în orașul natal, Cluj, remarcându-se de timpuriu; premiile, numeroase, la marile concursuri internaționale i-au deschis porțile unor teatre importante din Europa, dar a revenit mereu acasă. Impulsionat de ideea că opera este în egală măsură muzică și spectacol, cântăreț-actor el însuși
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
textului d-sale trădează vocația artizanului verbal, ci năzuința spre ansamblu, impulsul îndrăzneț spre o boltă acoperită cu vaste fresce eteroclite. Din absența trăsăturilor unei minime adaptări, se iscă nevoia unei materialități totalizante, frizînd o cosmogeneză. Pornind de la evocarea toposului natal, maramureșean, bardul își etalează sensibilitatea cosmică, expansivă prin intermediul factorilor biologici, neevitînd terminologia de specialitate cu răceala ei sarcastică: "răsar noi zori de ziuă peste Valea Izei/ dalbi zori de ziuă se revarsă/ într-o dimineață primară cum numai în Maramureș
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
Limba noastră. Erau edomiții noștri". Punct în care Virgil Gheorghiu se cam înșela: respectivii nu vorbeau limba noastră, ci, la perfecție, pe a lor - de lemn! Volumul se încheie imnic, așa cum și începuse: Dacă te cânt, tu, frumosul meu regat natal, tu nu vei muri. Numai țările care n-au poeți sunt muritoare și pier." 1) România în știința și cultura occidentală, Academia româno-americană de științe și arte, vol. XIII, Davis, 1992, p. 160.
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
Ion Buzași În urmă cu câțiva ani apărea un număr monografic al revistei "Manuscriptum", cuprinzând și schița unei biografii și a ineditelor rămase de la poetul Șesurilor natale. În aceste pagini un loc aparte ocupau fragmentele din Spiritualitatea poeziei romanești (capitolele despre Grigore Alexandrescu și Lucian Blaga). Alte fragmente apăruseră anterior în revista "Gândirea", serie nouă (capitolele despre Grigore Alexandrescu și Mihai Eminescu). În intenția lui Nichifor Crainic
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
a fost trimis ucenic la un unchi care era sculptor, deoarece părinții nu-i puteau asigura întreținerea într-o școală de retor; dar, în scurtă vreme el s-a rebelat și a obținut trimiterea la școală, mai întîi în regiunea natală, apoi în Ionia, posibil în final la Antiohia, important centru intelectual al Imperiului Roman. Greaca nu era limba lui maternă. După încheierea studiilor el ține conferințe în Grecia, Macedonia și Italia; ceva mai tîrziu s-a așezat pentru cîtăva vreme
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
actualităților", de adevărata spiritualitate, care ne poate salva prin permanența ei, care poate reda identitatea pierdută sau pe cale să dispară a acestei țări. Se uită însă, adesea, că și "materialul" poate să devină spiritualitate: "Sunt născut în inima Moldovei... Pămîntul natal cu tot ce este în el îl purtăm toată viața în noi" ( G. Enescu, Casa T.). Plecând, în 1946, din țara în care nu mai avea nici drept la pensie (spune R. Drăghici, 181), Enescu recita, la îmbarcare: "O, Moldovă
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
Șerban Foarță Ucis din ordinul lui Stalin (sub incredibilul pretext, se zice, al unei pseudoceliotomii), faimosul Frunze, roș-gardistul, ajunge nume de oraș. Tot astfel, Kuibîșev și Gorki, - acesta ultim uzurpînd (nu, evident, din voia-i proprie) numele urbei lui natale, evocator al unei Rusii varege, Nijni-Novgorod. Cît despre Kirov, prezumtivul șalanger al lui Giugașvili, nu mai puțin de 4 (patru) localități aveau să-i poarte, post-mortem, numele, anume: Kirovograd, Kirovabad, Kirovsk și Kirov (fostă Viatka). De ce ipocrizia asta, la Stalin
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]
-
cum e îngropată bucuria în creierul/ pruncului care se va naște peste o sută de ani" (Nouă glaciație). În același timp se remarcă urmele indubitabile ale formației pozitive a bardului craiovean (absolvent al Facultății de Automatica și Calculatoare din orașul natal), a cărui grafie dobîndește nu o dată întorsături "inginerești". Expresionismul cosmotic primește în felul acesta un altoi "tehnic": "a venit un om ruginit/ și a cerut ulei să-și toarne/ pe oasele înțepenite./ a venit altul și a rîs de primul
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
german shepard l-a „botezat” Balkan), Îl doare că treburile nu merg prea bine pe acolo,adică pe acasă, că oamenii sunt cum sunt, dar ca și mine, visează ca la bătrânețe să se retragă totuși În frumoasele lui locuri natale. În urmă cu doi ani, la festivalul Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș l-am cunoscut pe academicianul Ivan Esenski, cunoscut scriitor și cineast bulgar, secretarul Uniunii Scriitorilor din Bulgaria. Din vorbă În vorbă (eram Într-un grup cu mai mulți
Dimitrie. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_153]